Este imposibil ca proiectul de lege prin care Guvernul Romaniei vrea sa modifice conditiile de pensionare si cuantumul pensiilor magistratilor sa treaca de Curtea Constitutionala. Afirmam acest lucru avand in vedere analiza devastatoare a Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege referitor la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

Asa cum se stie, luni, 1 septembrie 2025, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan (foto) si-a asumat raspunderea pe proiectul referitor la pensiile magistratilor. A facut-o cu toate ca respectivul proiect a fost elaborat total pe langa lege si Constitutia Romaniei, dovada fiind avizul negativ acordat de Consiliul Legislativ.

Rar ne-a fost dat sa citim un aviz al Consiliului Legislativ atat de critic la adresa unei initiative legislative. Pe 40 de pagini, Consiliul Legislativ devoaleaza derapajele de la lege si de la Constitutie ale proiectului, dar si modul in care au fost incalcate deciziile CCR pronuntate de-a lungul anilor.

Fara alte comentarii, prezentam cateva fragmente din avizul Consiliului Legislativ, documentul fiind atasat integral la finalul articolului. Trageti singuri concluziile!

“Precizam ca, din documentele atasate prezentului proiect, nu rezulta faptul ca acesta a fost avizat de Consiliul Superior al Magistraturii. In acest sens, precizam ca, potrivit dispozitiilor art. 133 alin. (1) din Constitutia Romaniei, '(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.' Iar, potrivit prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, '(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti.'“.

“In ceea ce priveste modalitatea de reglementare, respectiv prin asumarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului, imediat dupa respingerea de catre Senatul Romaniei a unui proiect de lege cu acelasi obiect ca al uneia din legile asumate de Guvern, respectiv pensiile de serviciu ale magistratilor, semnalam ca este incalcat rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii, nefiind indeplinite conditiile impuse de art. 114 din Legea fundamentala pentru recurgerea la aceasta modalitate de legiferare”.

“Cu privire la interventiile preconizate prin prezentul proiect, consideram necesara reanalizarea si reformularea solutiilor legislative, astfel incat acestea sa nu fie susceptibile sa aduca atingere mai multor principii, drepturi sau prevederi constitutionale, din Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau ale dreptului Uniunii Europene, in interpretarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.

“Proiectul instituie un tratament diferentiat pentru anumite categorii de personal, beneficiari ai prevederilor referitoare la pensii de serviciu din Legea nr. 303/2022, Legea nr. 567/2004 si Legea nr. 361/2023, fara a argumenta in mod adecvat reglementarile propuse, cu respectarea prevederilor Legii fundamentale si a vastei jurisprudente a Curtii Constitutionale in domeniul discriminarii si al pensiilor magistratilor, cu atat mai mult cu cat de la publicarea Deciziilor nr. 467/2023 si nr. 724/2024 nu au intervenit modificari in situatia de fapt si de drept care sa conduca spre o interpretare diferita. Reglementarea propusa va conduce la coexistenta a trei regimuri de pensionare a magistratilor semnificativ diferite, unii magistrati urmand a beneficia de pensie de serviciu in temeiul reglementarilor in vigoare pana la data de 1 ianuarie 2024, altii in temeiul Legii nr. 282/2023, in forma in vigoare intre 1 ianuarie 2024 si data intrarii in vigoare a prezentei propuneri legislative, in timp ce o ultima categorie ar urma sa se poata pensiona in conditiile ce vor fi stabilite prin propunerea legislativa. Astfel, singurul element de diferentiere intre acesti magistrati consta in vechimea in functie la data intrarii in vigoare a noilor reglementari, o vechime mai mare cu doar o zi putand determina o modificare esentiala a statutului. Or, o asemenea deosebire nu poate in nicio situatie sa justifice o schimbare atat de importanta a unei componente esentiale a statutului, cu atat mai mult cu cat la data intrarii in profesie cadrul normativ referitor la conditiile de pensionare a fost acelasi pentru toti acesti judecatori si procurori. Totodata, reglementarea propusa va conduce la situatii de discriminare chiar intre magistratii in functie, si anume intre judecatorii si procurorii civili si judecatorii si procurorii militari, care desi isi desfasoara activitatea in conditii absolut identice si pot avea la data intrarii in vigoare a noii legi aceeasi vechime in functie si varsta, vor beneficia de regimuri de pensionare substantial diferite. Astfel, ca urmare a modificarilor propuse cu privire la conditiile de pensionare a judecatorilor si procurorilor - varsta de 65 de ani, vechime in munca de 35 de ani, pensie in cuantum de 55% din media veniturilor brute, dar nu mai mult de 70% din ultimul venit net, eliminarea vechimilor asimilate, perioada de tranzitie inaplicabila celor mai multi judecatorii si procurorii in functie, asa cum se va arata in cele ce urmeaza este evident faptul toate conditiile de pensionare prevazute de Legea nr. 223/2015 vor fi mult mai avantajoase - varsta standard de pensionare variind intre 45 de ani la acest moment si 52 de ani la sfarsitul perioadei de tranzitie, judecatorii si procurorii militari beneficiind de reducerea cu pana la 13 ani a varstei de pensionare, si anume cu cate 6 luni in fiecare an, vechime in munca de 25 de ani, din care vechime in functie de doar 15 ani, pensie in cuantum de 65% din media veniturilor brute, dar nu mai mult de ultimul venit net”.

“In plus, interventia normativa vizeaza exclusiv personalul din sistemul justitiei, desi este bine cunoscut faptul ca magistratii reprezinta singura categorie profesionala pentru care pensia de serviciu se bucura de protectie constitutionala. Prin urmare, nu exista nicio justificare obiectiva pentru un demers legislativ care sa vizeze doar pensiile de serviciu ale personalului din justitie, cu atat mai mult cu cat impactul bugetar generat de plata acestora este infim, in timp ce restul categoriilor de pensii de serviciu nu sunt vizate de aceasta interventie normativa, desi acestea din urma concentreaza peste 90% din valoarea efortului bugetar pentru plata pensiilor de serviciu. Cresterea varstei de pensionare a judecatorilor si procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativa a magistratilor care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiaza de mecanisme de reducere a varstei standard de pensionare ca efect al unor conditii specifice de munca, nu au reglementate astfel de mecanisme, desi conditiile de munch ale magistratilor sunt in mod constant deosebit de solicitante, generand un efect de uzura cel putin similar cu cel avut in vedere de legiuitor cand a stabilit mecanismele de reducere a varstei pentru alte categorii profesionale. Mai mult, din perspectiva obligatiei de a respecta principiul nediscriminarii, propunerea vizand introducerea unei noi conditii de pensionare privind vechimea in munca de 35 ani ignora cu desavarsire faptul ca pentru niciuna dintre celelalte categorii profesionale cu statut special nu este reglementata o asemenea conditie”.

“Etapizarea preconizata a cresterii varstei de pensionare, cu luarea in considerare a vechimii realizate in alte functii juridice doar pana la 31 decembrie 2034, este doar aparent o masura favorabila, beneficiul dreptului de pensionare, dupa 25 de ani vechime in magistratura, dar inainte de implinirea varstei standard de pensionare din sistemul public, al persoanelor care activeaza deja in sistem, fiind iluzoriu, prin raportare la varsta magistratului, care se reflecta, atat in componenta actuala a instantelor din Romania, cat si in faptul ca magistratul nascut cu un an mai tarziu fata de anul prevazut in treapta anterioara, pentru atingerea vechimii minime de 25 de ani, este cu 1 an si jumatate mai departe, in fiecare an, de dreptul de a beneficia de pensie de serviciu, mai precis, de fapt, pentru cei mai multi din magistratii in functie la acest moment, dreptul este doar teoretic. Propunerea de reglementare a unei noi etapizari a cresterii conditiei de varsta are doar un caracter formal, pentru majoritatea judecatorilor si proeurorilor in funetie varsta de pensionare crescand brusc la 65 de ani, fapt ce nesocoteste cerintele subliniate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 467/2023.

Practic, sub imperiul reglementarii propuse, prin efectul conjugat al cresterii varstei de pensionare cu 18 ani in doar 12 ani (cate 1 an si jumatate in fiecare an pana in anul 2036) si eliminarea completa a vechimilor asimilate incepand din anul 2030 (pana la aceasta data fund scazut in fiecare an cate un an din vechimea asimilata), un procent foarte mic dintre judecatorii si procurorii in functie ar mai putea beneficia de aceasta etapizare, pentru toti ceilalti magistrati in functie cresterea varstei de pensionare realizandu-se de fapt brusc, direct la 65 de ani. Asadar, pentru acestia din urma nu exista niciun fel de etapizare, contrar exigentelor subliniate de instanta de contencios constitutional.

Or, o trecere treptata, fireasca spre noile conditii trebuie sa aiba in vedere toti magistratii in functie, cu atat mai mult cu cat cadrul normativ de la data intrarii lor in profesie, existent de peste 20 de ani, le-a generat o asteptare legitima in sensul stabilitatii acestei componente esentiale a statutului lor.

Nici pentru cei mai multi dintre judecatorii si procurorii care fac parte din generatiile vizate formal de norma tranzitorie, etapizarea nu este una reala, ci doar proclamata, varsta de pensionare crescand ex abrupto cu o perioada considerabila, pentru unele persoane cu peste 10, 11 sau chiar 12 ani. Daca la aceasta crestere se adauga si perioada cu care acestor persoane le-a fost deja marita varsta de pensionare, ca efect al Legii nr. 282/2023, este evident caracterul profund neconstitutional al reglementarii propuse.

Astfel, nu trebuie omis faptul toate cele 11 generatii de magistrati in functie la care se refera art. V alin. (5) din proiect aveau deja crescuta varsta de pensionare potrivit Legii nr. 282/2023, iar ca efect al noii reglementari va interveni o noua crestere a varstei de pensionare, substantiala si brusca, fata de cea deja marita prin legea amintita. De exemplu, pentru magistratii care in prezent au o vechime in functie de 14 ani, varsta de pensionare creste brusc cu inca 12 ani si 8 luni (ceea cc conduce la o crestere a varstei de pensionare, in nici 2 ani, cu 17 ani, fata de cea stabilita de cadrul normativ de la data intrarii lor in profesie), pentru cei cu o vechime in functie de 15 ani, varsta de pensionare creste brusc cu inca 11 ani si 6 luni (deci o crestere a varstei de pensionare, in nici 2 ani, cu 15 ani si 6 luni, fata de cea stabilita de cadrul normativ de la data intrarii lor in profesie), pentru cei cu o vechime in functie de 16 ani, varsta de pensionare creste brusc cu inca 10 ani si 41 luni (deci o crestere a varstei 38 de pensionare, in nici 2 ani, cu 14 ani, fata de cea stabilita de cadrul normativ de la data intrarii lor in profesie), pentru cei cu o vechime in functie de 17 ani, varsta de pensionare creste brusc cu inca 9 ani si 2 luni (deci o crestere a varstei de pensionare, in nici 2 ani, cu 12 ani si 6 luni, fata de cea stabilita de cadrul normativ de la data intrarii lor in profesie) etc.

Altfel spus, daca potrivit cadrul normativ in vigoare la data intrarii sale in profesie un magistrat aflat in functie, care are o vechime de 14 ani, ar fi indeplinit conditiile de pensionare peste 11 ani, dupa modificariie aduse prin Legea nr. 282/2023 acesta indeplineste conditiile de pensionare peste 15 ani si 4 luni, iar in situatia in care proiectul de act normativ ar fi adoptat, acesta va mai indeplini conditiile de pensionare peste 28 de ani. Or, este evident o asemenea majorare a varstei de pensionare este departe de orice standard constitutional vizand securitatea juridica si asteptarea legitima a persoanelor aflate deja in sistemul judiciar ia data intrarii in vigoare a noii legi.

In realitate, aceasta propunere ignora complet jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, cu referire la propunerea legislativa din anul 2023, de crestere cu 13 ani a varstei de pensionare, in fiecare an calendaristic cu cate 1 an (ceea ce ar insemna o crestere cu 13 ani a varstei de pensionare in 13 ani), a constatat caracterul vadit neconstitutional al unei asemenea reglementari.

Cu atat mai mult o norma care propune o tranzitie si mai accelerata - prin propunerile de reglementare formulate la art. V alin. (5) se ajunge la o crestere a varstei de pensionare cu 18 ani (de la 47 ani si 8 luni la 65 de ani) in doar 12 ani - este afectata de un viciu flagrant de neconstitutionalitate.

Ca urmare a celor de mai sus, este necesar ca proiectul de lege sa fie reconsiderat in totalitate, atat din punctul de vedere al configurarii solutiilor legislative preconizate, care trebuie sa fie in concordanta cu dispozitiile legale in vigoare, cat si din punctul de vedere at exprimarii solutiilor, in acord cu exigentele de tehnica legislativa, in mod clar si precis, fara echivoc”.

* Cititi aici integral avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor