Asociatia personalului din justitie ROJUST face apel la sefii din Parlament, Ministerul Justitiei, Inalta Curte, Parchetul General si CSM sa foloseasca banii din taxele de timbru pentru finantarea instantelor si a parchetelor – in special pentru reabilitarea si dotarea cladirilor in care acestea functioneaza.

Luarea de pozitie de joi, 21 noiembrie 2024, vine la trei zile dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat ca a depasit pragul de 20 de milioane de lei (echivalentul a 4 milioane de euro) in materie de taxe de timbru colectate la bugetul de stat prin intermediul site-ului Registratura.rejust.ro, administrat de catre CSM (click aici pentru a citi).

In acest context, ROJUST – asociatie condusa de fosta judecatoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu – le solicita mai-marilor din justitie si politica sa dea drumul banilor in sistemul judiciar, astfel incat sa fie rezolvate atat problema sediilor, cat si cea a deficitului de judecatori si procurori.

„O posibila solutie in aceasta directie ar fi revenirea la forma initiala a Legii nr. 146/1997, care prevedea ca veniturile generate din taxele judiciare de timbru si din alte surse reglementate de lege sunt utilizate exclusiv pentru finantarea activitatilor desfasurate de instantele judecatoresti, parchete si Ministerul Justitiei. Aceste fonduri trebuie sa aiba o destinatie prestabilita pentru cheltuieli legate de personal, infrastructura, dotari si reparatii, precum si pentru construirea de sedii sau renovarea acestora”, exemplifica ONG-ul.

Iata comunicatul ROJUST:

„Catre,

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Ministerul Justitiei

Consiliul Superior al Magistraturii

Parlamentul Romaniei

Asociatia profesionala 'ROJUST - Asociatia personalului din justitie', persoana juridica de drept privat, independenta, nonprofit, neguvernamentala si apolitica, asociatie cu personalitate juridica, cod de inregistrare fiscala 48219488, cu sediul in Ploiesti, str. Ulierului, nr. 6, judetul Prahova, email asociatiarojust@gmail.com, va solicita luarea masurilor ce se impun pentru:

- Modificarea legislatiei privind taxele judiciare de timbru prin reintroducerea dispozitiilor referitoare la virarea sumelor provenind din taxele judiciare de timbru la bugetul Ministerului Justitiei si redistribuirea lor catre bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a fi folosite exclusiv pentru finantarea instantelor judecatoresti si a parchetelor;

- Majorarea schemelor de personal ale instantelor si parchetelor, si ocuparea posturilor vacante;

- Intocmirea unui studiu sistemic privind necesarul financiar, de personal si material, in special privind reabilitarea si dotarea cladirilor in care functioneaza instantele si parchetele din tara, si remedierea de indata a deficientelor constatate.

Sistemul judiciar reprezinta o componenta fundamentala a statului de drept, fiind responsabil de garantarea accesului la justitie, solutionarea litigiilor si protejarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor. Eficienta si credibilitatea acestui sistem depind in mod direct de conditiile in care instantele isi desfasoara activitatea, precum si de resursele umane si materiale alocate.

Problemele semnalate de-a lungul timpului in presa – de la lipsa spatiilor adecvate pentru activitati judiciare si arhive moderne, pana la insuficienta personalului si necompensarea muncii suplimentare – impun un raspuns prompt si coordonat din partea autoritatilor.

Degradarea conditiilor materiale si de personal in care functioneaza instantele si parchetele, printre alte cauze, s-a produs, credem noi, din momentul in care s-a luat masura modificarii art. 26 din Legea nr.146/1997 privind taxele de timbru prin OUG 75/2008 potrivit caruia sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetele locale sau prin Legea nr. 76/2012, potrivit careia (4) Incepand cu 1 ianuarie 2013, o cota de 30% din sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetul de stat, se cuprinde distinct in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei si va fi folosita exclusiv pentru finantarea instantelor judecatoresti si a sistemului de ajutor public judiciar. O cota de 70% din sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetele locale.

Anterior art. 26 din Legea 146/1997 privind taxele de timbru, in prezent abrogata si inlocuita de OUG 80/2013 prevedea ca:

'(1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru, precum si din impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct in bugetele de venituri si cheltuieli ale Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel:

a) o cota de 70% va fi cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei [...], din care 50% va fi folosita pentru finantarea sistemului de ajutor public judiciar si a sistemului de asistenta juridica, iar 20% va avea ca destinatie cheltuieli de investitii si cheltuieli curente;

b) o cota de 10% va fi cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli al Consiliului Superior al Magistraturii si va fi folosita pentru asigurarea pregatirii profesionale a judecatorilor, procurorilor, personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii si, respectiv, Scoala Nationala de Grefieri, precum si pentru cheltuieli de investitii si cheltuieli curente;

c) o cota de 10% va fi cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si o cota de 10% va fi cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand ca destinatie cheltuieli de investitii si cheltuieli curente.

(2) Disponibilitatile de la finele anului se vor reporta in anul urmator pentru a fi cheltuite cu aceeasi destinatie'.

La acest moment, conform art. 40 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbre, (1) Taxele judiciare de timbru se platesc de debitorul taxei, in numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plata la distanta/online, intr-un cont distinct de venituri al bugetului local.

In concluzie, in prezent, potrivit OUG 80/2013 (art.40) sumele colectate din taxele judiciare de timbru sunt destinate in principal unitatii administrativ-teritoriale, de regula cea de la domiciliul participantului procesual si nu activitatilor instantelor judecatoresti sau infrastructurii acestora, fiind un instrument financiar destinat autoritatilor locale, nu sistemului judiciar in mod direct.

Aceasta metoda nu asigura nici macar o finantare corecta si echilibrata a administratiilor locale fiind o sursa de venit aleatorie, bazata pe numarul de reclamanti dintr-o localitate sau tipul de procese generate de acestia.

Printr-un comunicat publicat pe pagina oficiala a Consiliului Superior al Magistraturii pe platforma de socializare Facebook (comunicat preluat si de platformele online https://www.luju.ro/vorbe-de-fumoar-19-11-2024-incasarile-via-csm-au-sarit-de-4-milioane-euro si https://www.juridice.ro/762111/portalul-de-registratura-al-instantelor-judecatoresti-a-depasit-pragul-de-4-000-000-euro-reprezentand-sume-incasate-cu-titlu-de-taxe-judiciare-de-timbru.html) se aduce la cunostinta ca: 'Portalul de registratura al instantelor judecatoresti https://registratura.rejust.ro a depasit pragul de 20.000.000 lei (4.000.000 euro), reprezentand sume incasate cu titlu de taxe judiciare de timbru la bugetul consolidat al statului, achitate de partile care au beneficiat, prin intermediul portalului, de serviciile instantelor judecatoresti'.

Mentionam ca aceste sume sunt doar cele incasate prin intermediul platformei de mai sus, nicidecum nu reflecta toate veniturile din taxele judiciare de timbru incasate de bugetele locale.

In conditiile unor venituri substantiale generate din taxele judiciare de timbru, consideram ca este imperativ ca o parte a acestora sa fie redirectionata catre nevoile stringente ale justitiei, materiale si de personal si sa refuzam sa acceptam o situatie degradanta, in care suntem obligati sa cersim fonduri care abia sustin functionarea minima a sistemului de justitie.

Pentru aceste motive, solicitam revizuirea cadrului legislativ astfel incat veniturile obtinute din taxele judiciare de timbru sa se reintoarca la bugetele instantelor si parchetelor care desfasoara, in mod efectiv, activitatea specifica ce justifica perceperea acestor taxe.

Una dintre cele mai acute probleme este lipsa spatiilor adecvate pentru desfasurarea activitatilor judiciare. Multe instante nu dispun de birouri suficiente pentru personalul administrativ, judecatori si grefieri, iar spatiile existente sunt adesea supraaglomerate sau improprii. Aceasta situatie nu doar ca reduce eficienta muncii, dar afecteaza si sanatatea si moralul angajatilor. De asemenea, un deficit major este reprezentat de lipsa unor arhive moderne si sigure, necesare pentru stocarea si protejarea documentelor judiciare.

In lipsa unor fonduri suficiente pentru amenajarea acestor spatii, dosarele sunt depozitate in conditii precare, expuse riscului de deteriorare sau pierdere.

La problemele de infrastructura se adauga si deficitul de personal, care afecteaza grav functionarea instantelor.

Posturile vacante, in special cele de judecatori, pun o presiune considerabila asupra personalului activ. In aceasta situatie, judecatorii in activitate sunt nevoiti sa preia sarcinile colegilor absenti, ceea ce duce la suprasolicitare si poate determina o calitate scazuta a actului de justitie.

Este de remarcat faptul ca aceasta munca suplimentara nu este remunerata, asa cum a retinut Inalta Curte de Casatie si Justitie printr-o hotarare prealabila (decizia HP nr. 78/18.11.2024), confirmand astfel faptul ca eforturile suplimentare depuse de judecatori raman necompensate.

De asemenea, majorarea schemelor de personal este imperios necesara, cata vreme solutiile de supraincarcare a judecatorilor si procurorilor cu un numar imens de dosare sau cele de acordare a unor termene lungi nu fac altceva decat sa altereze in mod grav actul de justitie si implicit increderea cetateanului in acesta.

Aceasta situatie genereaza frustrare si demotivare in randul personalului din justitie, accentuand problemele structurale ale sistemului. Investitiile in infrastructura si resursa umana nu sunt un lux, ci o necesitate pentru garantarea unui act de justitie echitabil si eficient.

Consiliul Superior al Magistraturii recunoaste probelemele sistemice din cadrul sistemului judiciar (https://www.luju.ro/sefa-csm-rupe-tacerea-intrerviu-cu-presedinta-consiliului-superior-al-magistraturii-judecatoarea-denisa-stanisor-nu-poate-fi-echivalata-o-buna-comunicare-interna-intre-membrii-csm-intre-care-foarte-rar-se-nasc-discutii-contradictorii-cu-lipsa-de-transpare), aratand ca inca avem un numar foarte mare de posturi neocupate, ca exista un volum mare de activitate, ca sunt dificultati majore cu care s-au confruntat instantele din cauza insuficientei vadite a numarului de judecatori, iar masurile specifice pentru normarea provizorie a muncii, in functie de situatia concreta de la nivelul fiecarei instante au generat si efecte negative in sensul cresterii termenelor de solutionare a cauzelor.

In ansamblu, se sustine ca lipsa resurselor financiare reprezinta un obstacol major in eficientizarea activitatii instantelor, in implementarea unor solutii adecvate pentru reducerea incarcarii judecatorilor si in asigurarea unui sistem de justitie mai rapid si mai echitabil.

Aceasta subliniaza nevoia de finantare corespunzatoare pentru ca masurile propuse sa fie implementate eficient si sa conduca la solutionarea problemelor structurale din sistemul judiciar.

O posibila solutie in aceasta directie ar fi revenirea la forma initiala a Legii nr. 146/1997, care prevedea ca veniturile generate din taxele judiciare de timbru si din alte surse reglementate de lege sunt utilizate exclusiv pentru finantarea activitatilor desfasurate de instantele judecatoresti, parchete si Ministerul Justitiei. Aceste fonduri trebuie sa aiba o destinatie prestabilita pentru cheltuieli legate de personal, infrastructura, dotari si reparatii, precum si pentru construirea de sedii sau renovarea acestora.

Ca atare, solicitam un dialog intre factorii decizionali – Guvern, Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – pentru gasirea de solutii urgente asupra aspectelor semnalate si solicitarilor din prezenta cerere.

Sistemul judiciar trebuie tratat ca o prioritate nationala, iar respectarea drepturilor si intereselor profesionistilor din domeniu este esentiala pentru buna functionare a democratiei.

Solicitam cumonicarea unui raspuns scris cu privire la masurile luate la adresa de email asociatiarojust@gmail.com”.