Lumea Justitiei prezinta decizia prin care Curtea de Apel Suceava a confirmat subrezenia acuzatiilor impotriva profesorului de dansuri populare Dragomir Chiselita (foto), achitandu-l definitiv la 12 mai 2025 pentru presupusa fapta de agresiune sexuala savarsita asupra unui minor pentru care procuroarea Loredana Cirdei de la Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava l-a trimis in judecata la 4 martie 2022, acuzandu-l ca i-ar fi pus mana pe fund unei eleve de 14 ani in timpul unei demonstratii de dans popular.

Astfel, judecatorii Emanuela Morisca si Laurentiu-Marius Hetriuc de la CA Suceava au anulat condamnarea la 3 ani de inchisoare cu suspendare primita de Chiselita la 29 martie 2024 din partea magistratei Maria-Aurora Clement de la Judecatoria Suceava in dosarul nr. 2716/314/2022*. Amintim ca prin aceeasi sentinta, judecatoarea Clement l-a obligat pe profesor sa-i plateasca elevei daune morale de 35.000 de lei (click aici pentru a citi).

In apel, achitarea a fost dispusa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala: „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.

In esenta, completul Morisca-Hetriuc a aplicat principiul „in dubio pro reo”, constatand numeroase discrepante intre declaratia partii vatamate si cele ale martorilor. Este vorba despre elevii prezenti in sala de clasa in momentul dansului, care au declarat atat la parchet, cat si la judecatorie ca nu au observat vreo atingere nepotrivita din partea profesorului si ca, in cel mai rau caz, daca a existat vreo asemenea atingere, ea a fost pur accidentala, Dragomir Chiselita corectandu-si rapid postura.

Suspectul pasaj din motivare

Inainte de a va lasa sa cititi motivarea Curtii de Apel Suceava, remarcam ca instanta insista la un moment dat pe inregistrarea unei convorbiri dintre profesor si partea vatamata, in care Chiselita pare a-i face avansuri elevei. Totusi, CA Suceava omite sa mentioneze ca insasi procuroarea Cirdei – in rechizitoriul nr. 135/P/2022, confirmat de seful de la acea vreme al PJ Suceava, Catalin Chiochiu (vezi facsimil 1) – a clasat partea de dosar referitoare la aceasta convorbire (vezi facsimil 2).

Pe de alta parte, curtea de apel subliniaza ca aceasta inregistrare nu este de natura sa sustina acuzatia de agresiune sexuala.

Incheiem, mentionand ca Dragomir-Vicentiu Chiselita a fost retinut pentru 24 de ore, apoi arestat preventiv intre 14 si 19 ianuarie 2022.

Iata minuta deciziei CA Suceava nr. 514/2025:

„In temeiul art. 421 alin. 1, pct. 1, lit. b Cod de procedura penala, respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civila Anonimizat 1 impotriva sentintei penale nr. 204 din data de 29.03.2024 pronuntata de Judecatoria Suceava in dosarul nr. 2716/314/2022*.

In baza art. 275 alin. 2 Cod de procedura penala, obliga pe apelanta parte civila Anonimizat 1 sa plateasca statului suma de 500 de lei, cu titlu de cheltueli judiciare din apel. In baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedura penala, admite apelul formulat de inculpatul Chiselita Dragomir-Vicentiu impotriva sentintei penale nr. 204 din data de 29.03.2024 pronuntate de Judecatoria Suceava in dosarul nr. 2716/314/2022*.

Desfiinteaza, in parte, sentinta penala apelata, si rejudecand:

In baza art. 396 alin 5 Codul de procedura penala raportat la art. 16 lit. c din Codul de procedura penala, achita pe inculpatul Chiselita Dragomir-Vicentiu cu privire la savarsirea infractiunii de agresiune sexuala savarsita asupra unui minor, prev. de art. 219/1 alin. 1/2, alin. 3 lit. b) Cod penal.

Inlatura dispozitia instantei de fond de obligare a lui Chiselita Dragomir-Vicentiu la plata catre partea civila Anonimizat 1, a sumei de 35.000 lei cu titlul de despagubiri morale.

Inlatura dispozitia de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre stat in suma de 7.800 lei. In temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 19, art. 25 Cod procedura penala, cu trimitere la art. 1357 Cod civil si art.1373 Cod civil, respinge, ca nefondata, actiunea civila introdusa de partea civila Anonimizat 1. In temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedura penala, art. 249 alin.1, 2, 5 Cod procedura penala, art. 11 din Legea 241/2005, ridica masura asiguratorie a sechestrului dispusa prin ordonanta din 03.03.2022 asupra imobilului – garaj, avand valoarea de impozitare de 27.316 lei, situat in (...) si asupra mijlocului de transport marca KIA SPORTAGE avand serie sasiu (...) si capacitatea cilindrica 1991 cmc, dispusa in vederea repararii pagubei pricinuite prin savarsirea infractiunii de agresiune sexuala asupra unui minor si pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare, pana la concurenta sumei de 42.800 lei.

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate care nu contravin prezentei decizii. In baza art. 275 alin. 3 Codul de procedura penala, celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat in apel raman in sarcina acestuia.

Definitiva. Pronuntata in sedinta de azi, 12.05.2025, prin punerea deciziei la dispozitia partilor si a procurorului prin intermediul grefei instantei, conform art. 405 alin. 1 Cod procedura penala”.

Redam minuta sentintei nr. 204/2024 a Judecatoriei Suceava:

„In temeiul art. 219 indice 1 alin. 1 indice 2 si alin. 3 lit. b) Cod penal cu referire la art. 396 alin. 2 Cod de procedura penala, condamna inculpatul CHISELITA DRAGOMIR VICENTIU la pedeapsa inchisorii de 3 (trei) ani pentru comiterea infractiunii de agresiune sexuala savarsita asupra unui minor.

In temeiul art. 67 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului cu titlul de pedeapsa complementara exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), n) Cod penal, pentru o durata de 5 (cinci) ani, care se va executa in conditiile art. 68 alin. 1 lit. b) Cod penal, respectiv: - dreptul de a fi ales in autoritati publice sau in functii publice; - dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; - dreptul de a exercita profesia de cadru didactic; - dreptul de a comunica cu persoana vatamata Anonimizat 1 si de a se apropia de ea la mai putin de 50 de metri; In temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), n) Cod penal, care se va executa in conditiile art. 65 alin. 3 Cod penal.

In temeiul art. 91 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni, stabilit in conditiile art. 92 alin. 1 Cod penal, ce se va calcula de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.

In temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, impune inculpatului respectarea, pe durata termenului de supraveghere, a urmatoarelor masuri de supraveghere: - sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Suceava, la datele fixate de acesta; - sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; - sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; - sa comunice schimbarea locului de munca; - sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, impune inculpatului obligatia de a frecventa un program de reintegrare sociala. In temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Primariei mun. Suceava ori in cadrul Primariei com. Scheia, pe o perioada de 60 de zile. In temeiul art. 404 alin. 2 Cod de procedura penala, pune in vedere inculpatului dispozitiile art. 96 alin. 1 si 4 Cod penal referitoare la revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, in cazul nerespectarii, cu rea-credinta, a masurilor de supraveghere ori a obligatiilor impuse ori stabilite in sarcina sa, al savarsirii unei noi infractiuni pe parcursul termenului de supraveghere sau in cazul neachitarii obligatiilor civile si cheltuielilor judiciare.

In temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal, constata ca inculpatul a fost retinut si arestat in cauza in perioada 14.01.2022 – 19.01.2022.

In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea nr. 187 din 24.10.2012 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Chiselita Dragomir Vicentiu in vederea introducerii profilului genetic in Sistemului National de Date Genetice Judiciare. In temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare informeaza inculpatul Chiselita Dragomir Vicentiu ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.

In temeiul art. 397 alin. 1, art. 19 alin. 1 si art. 25 alin. 1 Cod de procedura penala coroborat cu art. 1349, art. 1357 si art. 1381 Cod civil admite in parte actiunea civila formulata de partea civila Anonimizat 1, prin reprezentant legal G.D.L. si obliga inculpatul Chiselita Dragomir Vicentiu sa ii achite acesteia suma de 35.000 lei cu titlul de despagubiri morale.

Respinge restul pretentiilor civile formulate de partea civila Anonimizat 1, ca neintemeiate. In temeiul art. 404 alin. 4 lit. c), art. 397, art. 249 alin. 5 si 7, art. 250 indice 2 Cod de procedura penala, mentine masura asiguratorie a sechestrului dispusa prin ordonanta din 03.03.2022 asupra imobilului – garaj, avand valoarea de impozitare de 27.316 lei, situat in (...) si asupra mijlocului de transport marca KIA SPORTAGE avand serie sasiu (...) si capacitatea cilindrica 1991 cmc, in vederea repararii pagubei pricinuite prin savarsirea infractiunii de agresiune sexuala asupra unui minor si pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare, pana la concurenta sumei de 42.800 lei. In temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedura penala, obliga inculpatul sa achite catre stat suma de 7.800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, din care suma de 1.000 lei este stabilita prin actul de sesizare al instantei. In temeiul art. 276 alin. 1 Cod de procedura penala, respinge cererea partii civile Anonimizat 1 cu privire la restituirea de catre inculpat a cheltuielilor judiciare efectuate, ca neintemeiata. In temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedura penala, onorariul partial al aparatorului din oficiu pentru inculpat, av. Poroch Florin, in cuantum de 680 lei (delegatie nr. 552/2022), ramane in sarcina statului si va fi avansat in contul Baroului Suceava din bugetul Ministerului Justitiei. In temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedura penala, onorariul partial al aparatorului din oficiu pentru inculpat, av. Motoc Constantin, in cuantum de 680 lei (delegatie nr. 643/2022), ramane in sarcina statului si va fi avansat in contul Baroului Suceava din bugetul Ministerului Justitiei. In temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedura penala, onorariul aparatorului din oficiu pentru inculpat, av. Malcinschi Camelia, in cuantum de 942 lei (delegatie nr. 3046/2023), ramane in sarcina statului si va fi avansat in contul Baroului Suceava din bugetul Ministerului Justitiei. In temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedura penala, onorariul partial al aparatorului din oficiu pentru persoana vatamata, av. Ureche Viorica, in cuantum de 450 lei (delegatie nr. 553/2022), ramane in sarcina statului si va fi avansat in contul Baroului Suceava din bugetul Ministerului Justitiei.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei astazi, 29.03.2024”.

Prezentam principalul pasaj din motivarea Curtii de Apel Suceava:

„Desi atingerea pe fund a unei persoane poate reprezenta o modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale, zona feselor fiind o parte anatomica erogena, susceptibila sa produca excitatie sexuala, Curtea apreciaza ca in prezenta cauza nu se poate retine, dincolo de orice indoiala rezonabila, date fiind probele administrate, ca inculpatul ar fi savarsit fapta retinuta in sarcina sa.

In conditiile spetei, din modalitatea de desfasurare a evenimentelor, instanta de apel apreciaza ca nu se poate retine dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul a actionat in legatura directa sau indirecta cu activitatea organelor sexuale, in scopul obtinerii unei satisfactii sexuale prin atingerea persoanei vatamate in zona fundului, din probele administrate nerezultand cu certitudine existenta unor astfel de atingeri, de natura sa depaseasca limitele normale ale activitatii de a dansa pe muzica populara.

Dubiul este sustinut in cauza de numeroasele neconcordante intre declaratiile atat ale persoanei vatamate, cat si ale martorilor audiati atat in cursul urmaririi penale, cat si in fata instantei de prim grad, astfel cum reiese din urmatoarele:

Din declaratia persoanei vatamate (…) data in cursul urmaririi penale reiese ca, la data de 12.01.2022, in timpul orei de muzica inculpatul Chiselita Dragomir Vicentiu a invitat-o sa danseze cu el in fata clasei si desi initial aceasta a refuzat sa danseze, inculpatul s-a apropiat de banca, a prins-o de maini si a ridicat-o de pe scaun, in acest context minora neputand sa se opuna.

In timp ce dansau, inculpatul o apropia pe persoana vatamata de corpul lui, punandu-i mana pe fund, iar cand persoana vatamata incerca sa se traga inapoi si sa ii ridice mana inspre zona spatului, inculpatul o tragea din nou langa si cobora mana in zona feselor.

Depozitia persoanei vatamate din fata primei instante releva ca aceasta a perceput actiunea inculpatului ca fiind intentionata, insa a declarat ca inculpatul tinea mana pe spate (persoana vatamata aratand mana pe mijlocul spatelui), iar ulterior i-a pus mana pe fund, indicand ca a alunecat.

Intrebata fiind daca ulterior momentului in care persoana vatamata a indepartat mana inculpatului de pe zona fundului, inculpatul s-a opus sau a continuat aceeasi miscare (daca a luat mana voluntar de pe fund), persoana vatamata a declarat ca i-a luat mana si a pus-o unde trebuie, pe spate, apoi a continuat dansul fara ca inculpatul sa repete actiunea de a o atinge pe fund.

De asemenea, intrebata fiind de ce nu i-a spus profesorului ca este deranjata de comportamentului acestuia, persoana vatamata a declarat ca aceasta personal a perceput atitudinea acestuia ca fiind intentionata, dar posibil sa fi fost o greseala.

La aceste intamplari au luat parte si ceilalti elevi ai clasei prezenti la ora de muzica, o parte din ei fiind audiati in cursul urmaririi penale si in fata instantei de fond.

Dintre acesti martori, (…) au declarat in timpul urmaririi penale ca inculpatul ar fi invitat-o la dans pe persoana vatamata, aceasta a refuzat, iar acesta a insistat, a tras-o de mana, iar in timpul dansului inculpatul ar fi coborat mana de la nivelul spatelui pe zona dorsala, mai exact pe fund (respectiv a coapselor, potrivit declaratiilor unora dintre ei), iar cand persoana vatamata simtea mana profesorului pe fundul ei, se retragea, iar profesorul ridica mana la nivelul spatelui si se apropia inapoi de ea pentru a putea dansa.

Audiati in fata instantei de fond, acesti martori au relatat diferit dinamica celor intamplate, respectiv ca in timp ce dansa cu persoana vatamata inculpatul tinea mainile pe talia persoanei vatamate si mai cobora uneori aproape de zona soldurilor (martora (…) a indicat cu palma pozitionata vertical, pe sold, cu degetele pe partea superioara a posteriorului), unii dintre ei declarand ca inculpatul avea o mana ridicata in aer, iar cealalta pe soldul (talie / coapse) persoanei vatamate, cum se danseaza pe muzica populara (declaratie martor (…), declaratie martor (…), declaratie (…) date in fata instantei de fond).

Potrivit declaratiei martorei (…), care a fost prezenta la ora de muzica din data de 21.02.2022, inculpatul a insistat si persoana vatamata a iesit la dans, dar nu a observat sa o atinga in zone intime, nu a vazut nimic deplasat, nepotrivit, i s-a parut un dans normal, si desi i-a mai vazut pe cei doi discutand in pauze, nu i-a vazut dupa ore ori ca inculpatul sa fi discutat ori sa se fi dat la fete din alte clase.

Martora (…) a declarat ca inculpatul a tras-o de maini pe persoana vatamata pentru a o scoate la dans, iar apoi a atins-o in zona taliei si a gatului, luand-o in brate, mentionand ca a observat ca in ultimul timp cei doi erau mai apropiati, mai discutau singuri, iar inculpatul a mai dus-o acasa cu masina. Audiata in fata instantei de fond, martora a aratat ca nu crede ca persoana vatamata a refuzat vreodata sa danseze, fiind mereu implicata in toate activitatile si dorind sa se distreze si nici nu crede ca inculpatul a tras-o cu forta la dans. Depozitia martorei releva ca nu a vazut ca inculpatul sa o fi atins in alte zone decat cele in care trebuie sa iti pui mana in timpul unui dans (spate, talie), si nu a sesizat ca cei doi sa fie mai apropiati decat de obicei, persoana vatamata fiind o fire apropiata de toata lumea.

(…), care a relatat ca inculpatul o invita de obicei pe persoana vatamata la dans, iar la data de 12.01.2022 a dansat cu persoana vatamata si cu (…), dar in special cu persoana vatamata. Cu acea ocazie, insa, persoana vatamata l-a invitat pe inculpat sa danseze vals cu ea, si a auzit de la colegii (…) ca ar avea un plan stabilit impreuna cu persoana vatamata sa il filmeze pe inculpat, pentru ca ii facea avansuri acesteia. In timpul dansului, martorul nu a vazut ca inculpatul sa o atinga indecent sau sa faca gesturi obscene, ci ii tinea mainile pe talie.

Martorul a declarat ca profesorul uneori insista mai mult, uneori mai putin, uneori verbal sa o invite la dans pe persoana vatamata, dar se mai intampla sa o traga usor de mana, iar persoana vatamata iesea la dans intr-un final si nu parea sa aiba o problema cu asta.

Martorul a reiterat ideea ca inculpatul prefera sa danseze cu persoana vatamata si, desi nu prea era atent cand dansau cei doi, poate se mai intampla sa o mai atinga, sa ii alunece mana, ocazie cu care martorul a aratat fizic palma in zona superioara a posteriorului. Intrebat fiind, a aratat ca atingerea i s-a parut a fi din greseala, dar pentru ca in acea perioada existau vorbe despre situatia dintre cei doi, el a banuit ca este o miscare intentionata deghizata in greseala si nu i s-a parut ceva iesit din comun, nici persoana vatamata nu s-a plans si nu a comentat, asa ca martorul s-a gandit ca nu o deranjeaza.

Solicitandu-i-se sa precizeze ce a perceput mai exact in timpul dansului, daca inculpatului i-a alunecat mana sau a prins-o de fund pe persoana vatamata, a raspuns ca inculpatul a atins-o simplu, ca si cum mana aluneca in partea superioara a fundului, nu a prins-o cu palma cu intentia de a o trage spre el, asociind miscarea cu cea de la o nunta, cand dansezi cu o fata si normal ca nu pui mana pe fund deodata.

In ceea ce priveste inregistrarea video, transmisa la dosar de martorul (…), Curtea constata ca aceasta surprinde, timp de aproximativ 15 secunde, o fractiune dintr-un dans popular, dansat de catre inculpat si persoana vatamata, observandu-se ca intre cei doi era o distanta fireasca, iar inculpatul tine o mana pe spatele persoanei vatamate, in zona taliei si un pic mai sus de aceasta.

In ceea ce priveste conversatia purtata, in aceeasi zi, intre persoana vatamata si inculpat, reiese ca inculpatul si-a exprimat dorinta in sensul ca persoana vatamata sa il astepte dupa terminarea programului, ca ulterior sa mearga undeva pentru a avea parte de inimitate.

Mai precis, Curtea va reda in cele ce urmeaza fragmente din conversatia dintre cei doi, reprodusa in scris:

Inculpat: 'te rog frumos, fa-o pentru mine'

Persoana vatamata: 'da dumneavoastra nu aveti sotie acasa?'

Inculpat: 'si ce daca, tu esti o fata foarte tanara si foarte frumoasa'

Persoana vatamata: 'pai, da' asta nu inseamna ca se poate si mai mult'.

Dupa un alt schimb de replici in care profesorul ii spune elevei ca ii place ca este directa si isi spune parerea, profesorul continua:

Inculpat: 'daca te deranjeaza, eu nu insist. Eu vreau sa fiu cateva minute cu tine'

Persoana vatamata: 'pai, suntem la scoala. O ora, doua'

Inculpat: 'ok, na, eu as fi vrut mai mult'

Persoana vatamata: 'nu inteleg de ce'

Inculpat: 'vreau sa fiu intr-un fel de intimitate cu tine, sa te tin in brate pe bune... neinteligibil'

Persoana vatamata: 'cati ani aveti?'

Inculpat: 'da ce importanta are?'

Inculpat: 'ce are varsta cu chestia asta, pe bune?'

Inculpat: 'tu esti singura care, nu am spus la nimeni asa ceva, nu indraznesc la oricine, dar tu chiar imi esti foarte draga, asta e ideea, vorbesc foarte serios. Tu ai impresia ca daca dansez cu toate... Nu, nu-i adevarat; tu imi esti foarte draga'.

Dupa un alt schimb de replici in care profesorul intelege atitudinea represiva a minorei din cauza faptului ca este un lucru neobisnuit si este prea mult ceea ce profesorul ii cere, eleva amintind in discutie despre faptul ca are calitatea de profesor si ca este mai mare (batran) decat tatal sau, profesorul o asigura ca nu are de gand sa o violeze.

Inculpat: 'da' nu, da' nu. Tu ce ai impresia? Ca te violez sau ce fac?'

Conversatia continua:

Persoana vatamata: 'adica sunteti mai mare ca tata, acuma sincer'

Inculpat: n-are importanta asta, crede-ma.....neinteligibil'.

Ulterior, eleva ii spune profesorului: 'nu mi se pare corect'.

Inculpat: 'da ce poate fi corect in ziua de azi, ce ti se pare corect? Asa, corect, cate lucruri sant?'

Persoana vatamata: 'cati ani am eu si cati aveti dumneavoastra?'

Inculpat: 'conteaza ce simti pana la urma, nu conteaza varsta'.

Raportat la aceasta discutie, Curtea apreciaza ca, intr-adevar, s-ar putea pune in discutie premisa existentei unui comportament deviant al inculpatului, insa raportat la fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata in speta, aceasta nu ofera vreun indiciu cu privire la existenta sau nu a vreunui moment cu conotatie sexuala din timpul dansului dintre cei doi, respectiv care sa confirme specificul actiunilor ce i se imputa efectiv inculpatului.

Instanta de apel apreciaza astfel ca, in lipsa unor elemente certe care sa releve ca prin actiunile sale inculpatul ar fi urmarit sa obtina o satisfactie sexuala, nu poate fi angajata in prezenta cauza raspunderea penala a acestuia.

Curtea mai are in vedere ca, din interpretarea probelor administrate in cauza, reiese ca inculpatul, in calitate de profesor, s-ar fi bucurat de aprecierea, respectul si increderea din partea elevilor, fiind o placere pentru elevi sa participe la orele predate de acesta.

Din cele relatate de martorii (…), inculpatul isi tinea orele de clasa in mod corespunzator, predand materiile astfel incat sa fie intelese de elevi, vorbindu-le frumos si explicandu-le ce anume au gresit, oferindu-le posibilitatea de a reface temele, la orele tinute de inculpat fiind liberi si nu aveau mult de invatat. Martorul (…) a declarat ca era un profesor apreciat pana la o ora de curs la care a pus note mici si de atunci elevii si-ar fi schimbat parerea despre el si au inceput sa vorbeasca despre comportamentul acestuia.

In acelasi timp, o parte din martori au declarat ca parerea foarte buna fata de el si-au schimbat-o in clasa a VIII-a, cand ceva s-a schimbat, avand in vedere situatia in care a fost implicata persoana vatamata in cauza. De asemenea, martorii (…) au relatat ca nu se asteptau la un astfel de comportament din partea inculpatului, fiind uimite de cele auzite.

Parerea elevilor despre inculpat era cunoscuta si de catre ceilalti profesori, martora Cocirla Lacramioara – directorul Scolii Gimnaziale Todiresti – aratand ca inculpatul era unul dintre profesorii preferati ai elevilor, era permisiv la notare si in timpul orelor, copiii spuneau ca era unul dintre putinii dascali cu care se putea discuta si alte lucruri in afara celor care tin strict de materia predata, iar martorul (...) a relatat ca inculpatul era implicat cu elevii in multe activitati, excursii, iesiri in natura. De altfel, si din mijloacele de proba depuse de inculpat reies aspectele reliefate cu privire la activitatile desfasurate cu elevii: serbari, spectacole.

Aceasta a mai relatat ca, pana la data de 12.01.2022, nu a avut cunostinta despre vreo astfel de atitudine a inculpatului in relatiile cu elevii sai, nu a fost niciodata sesizata cu privire la asemenea situatii, dar colegii de serviciu i-au semnalat ca in timpul orelor inculpatului se auzea galagie din clasa, iar atmosfera nu era una tocmai corespunzatoare orelor de curs, lucru pe care i l-a transmis mai departe profesorului chiar cu o saptamana inainte de data de 12.01.2022. In fata instantei, intrebata fiind, a aratat ca persoana vatamata i-a spus ca se mai intamplase ca inculpatul sa ii puna mana pe fund, sa danseze pe muzica populara impreuna si sa existe unele atingeri nepotrivite, cu ocazia discutarii evenimentului de la acea data.

Martora a precizat ca a auzit ca doua eleve au dansat pe banca sau pe catedra la ora de muzica, moment pe care nu l-a vazut efectiv. Insa, cand a incercat sa discute cu persoana vatamata despre acest aspect, a intrat in clasa in timpul orei de geografie, a certat-o, ea s-a rusinat si nu a vrut sa vorbeasca, iar cu urmatoarea ocazie in care s-au intalnit, persoana vatamata era foarte tulburata, rusinata, imbujorata, cu ochii in pamant si parea ca nu o poate privi, poate asteptandu-se sa fie certata din nou.

In ceea ce priveste conduita inculpatului din timpul orei de muzica si faptul ca ar fi atins-o pe persoana vatamata, martora a spus ca are cunostinta doar din ce au spus colegii de clasa, respectiv ca inculpatul le mai atingea pe fete in zonele intime, ca le favoriza la notare si in principiu era mai strict la notare cu baietii, dar relatarile au venit dupa ce a iesit la iveala incidentul, iar copiii au mentionat ca nu au povestit nimic pana acum de teama sa nu li se intample ceva.

De asemenea, Curtea nu poate ignora faptul ca inculpatul, in disonanta cu sustinerile persoanei vatamate, a afirmat in mod constant ca nu ar fi atins-o pe fund pe aceasta, neavand vreodata astfel de intentii.

Avand in vedere toate acestea, instanta de control judiciar nu va retine natura sexuala a actiunilor inculpatului, astfel cum este aceasta sugerata de organele de urmarire penala si acceptata de instanta de fond, sub acest aspect existand un dubiu semnificativ, care va profita inculpatului, context in care se va aprecia ca nu se poate adopta o concluzie de vinovatie a acestuia exclusiv din cauza neconcordantei sustinerilor sale cu cele ale persoanei vatamate si ale martorilor audiati in cauza.

Curtea retine ca in prezenta cauza nu exista suficiente probe care sa combata sustinerile constante ale inculpatului. Inadvertentele anterior subliniate din declaratiile persoanei vatamate si ale martorilor audiati in cauza vin sa intareasca ideea ca nu exista o certitudine cu privire la actiunile inculpatului si natura atingerilor descrise.

Pentru aceasta solutie, instanta de apel are in vedere faptul ca, in cazul infractiunilor care apara valorile sociale privind viata sexuala, situatii in care mijloacele de proba sunt adesea greu de obtinut, condamnarea unei persoanei pentru o astfel de acuzatie trebuie sa se fundamenteze cel putin pe un mijloc de proba determinant, fiind necesar sa existe un standard minim de probe care sa convinga orice observator obiectiv ca inculpatul a savarsit fapta pentru care a fost trimis in judecata.

Or, fata de probele administrate in cauza care nu atesta fara echivoc faptul ca minora prezinta simptomele unor abuzuri sexuale, instanta de apel considera ca in prezenta cauza se contureaza un dubiu serios cu privire la caracterul penal al faptei imputate inculpatului, dubiu care va profita acestuia, intrucat infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se intemeieze pe probabilitate, ci pe certitudine, iar aceasta sa fie bazata pe probe decisive.

Astfel, in lipsa unor elemente de fapt solide care sa sustina acuzele aduse inculpatului, instanta de apel va constata ca acuzatiile lansate impotriva inculpatului nu sunt pe deplin probate de piesele existente la dosarul cauzei si nu se poate dispune o solutie de condamnare a acestuia pentru comiterea infractiunii de agresiune sexuala savarsita asupra unui minor, prevazuta si pedepsita de art. 2191 alin. 12, alin. 3 lit. a), b), f) C.pen..

Se are in vedere, in context, faptul ca, potrivit principiului 'in dubio pro reo', desprins din interpretarea art. 52 C. proc. pen. si art. 6. par. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, judecatorul nu poate pronunta condamnarea unei persoane decat atunci cand este convins, dincolo de orice indoiala rezonabila, de vinovatia unei persoane.

Regula 'in dubio pro reo' constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul in care aflarea adevarului, consacrat in art.3 C.proc.pen., se regaseste in materia probatiunii. Ea se explica prin aceea ca, in masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o informatie indoielnica tocmai cu privire la vinovatia faptuitorului in legatura cu fapta imputata, autoritatile judecatoresti penale nu-si pot forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine si de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovatiei acuzatului si sa-l achite.

Tot astfel, se va avea in vedere ca, in conformitate cu prevederile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., solutia de condamnare a inculpatului se pronunta numai daca instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost comisa de catre inculpat, rezultand astfel cu claritate din economia textului ca instanta pronunta condamnarea inculpatului numai in situatia in care probele stranse in cursul urmaririi penale si verificate in cursul cercetarii judecatoresti dovedesc, in mod cert, ca fapta a fost savarsita de inculpat.

Chiar daca in fapt s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori pur si simplu nu exista si totusi indoiala persista in ce priveste vinovatia, atunci indoiala este 'echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie' si deci inculpatul trebuie achitat”.

* Cititi aici intreaga decizie de achitare pronuntata de CA Suceava