Inca o candidatura curajoasa pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Alina Albu (foto), procuror cu o vechime de 18 ani si 4 luni, de doua ori sef al Biroului de combaterea a infractiunilor cu violenta din DIICOT si in prezent procuror-sef al celui mai important Serviciu din cadrul Directiei, cel de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT s-a hotarat sa isi depuna candidatura pentru a reprezenta interesele si a apara drepturile procurorilor de la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din punct de vedere profesional, Alina Albu este procurorul care a instrumentat dosare de rasunet, precum "Academia infractorilor", "Clamparu", "Fast and Furious" sau "Madonna si sfintii".

Contracandidatii sai, pana la acest moment, sunt Codrut Olaru (PICCJ), Romulus Dan Varga, (PICCJ) si Paul Dimitriu (DNA). Va fi o lupta acerba in care un magistrat femeie va trebui sa faca fata acestui trio masculin. Pana acum Alina Albu a castigat deja o lupta in DIICOT caci, din cate am auzit, initial intentionau sa isi depuna candidatura mai multi colegi din structurile teritoriale ale Directiei, dar au decis sa renunte in favoarea acesteia, apreciind ca este procurorul DIICOT care ii va reprezenta cel mai bine in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul prin care procurorul Alina Albu isi expune viziunea legata de viitoarea activitate a CSM, contine propuneri extrem de interesante, unele dintre ele inedite.

Prezentam in continuare interviul realizat cu procurorul-sef Serviciu de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT Alina Albu:

Doamna procuror-sef, dumneavoastra faceti parte dintre magistratii cu functii de conducere in DIICOT care au manifestat de-a lungul activitatii lor discretie. Acum, iata, v-ati decis sa va asumati batalia pentru o candidatura in CSM. Ce v-a determinat sa luati aceasta decizie?

In primul rand, nu neaparat de batalie este vorba, ci mai ales de dorinta de a reprezenta procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-un moment, consider eu, destul de dificil in care se afla atat Consiliul Superior al Magistraturii, cat si sistemul judiciar in ansamblu. In al doilea rand, sprijinul si sustinerea pe care colegii mi l-au aratat m-au determinat sa cred ca as putea face fata atat dificultatilor pe care le presupune demnitatea de membru CSM, dar si ca voi face fata asteptarilor pe care acestia le au de la mine. Fiind un procuror operativ, indeplinind functiile de conducere in paralel cu partea de ancheta penala, pot spune ca nu am pierdut niciun moment contactul cu realitatea din sistem. Obiectivele pe care mi le propun in exercitarea functiei sunt in mare parte achiesate si de colegii mei. Cu alte cuvinte primeaza interesul lor in decizia pe care am luat-o si nu interesele mele personale.

Sase ani de mandat nu v-ar deprofesionaliza pe dumneavoastra, un procuror operativ care lucrati zi de zi in dosare?

Sunt oricum de parere ca mandatul membrului ales, care este dublu fata de un mandat pe o functie de conducere din parchet este prea lung si ar trebui sa suporte modificari. Dar asta tine de intitiatorul legislativ. Ca membru al CSM, am in vedere si o astfel de propunere.

De ce spuneti ca CSM se afla intr-un moment dificil?

Apreciez ca CSM-ul actual se afla intr-un moment dificil dat fiind ca in spatiul publi s-a avansat ideea lipsei de incredere in actualul CSM. Am observat ca dintr-o institutie reprezentativa a magistraturii, CSM s-a transformat intr-o institutie eterogena.

Vorbiti in proiectul dumneavoastra despre intarirea autoritatii CSM, dar si de cresterea increderii cetatenilor in Justitie. Ca jurnalisti pe acest domeniu, am observat ca aceasta incredere a cetatenilor in Justitie a scazut foarte mult in ultima perioada din cauza show-urilor mediatizate ale unor structuri, a unor achitari rasunatoare in dosare cu arestari la fel de rasunatoare si a modului in care unii colegi ai dumneavoastra au inteles sa instrumenteze anumite dosare in detrimentul a ceea ce numim rule of law. Cum credeti ca ar putea fi intarita increderea in Justitie prin prisma activitatii pe care ati desfasura-o in CSM?

Va fi un lucru foarte dificil sa repozitionezi CSM in varful piramidei magistraturii, din moment ce unii din membrii reprezentanti ai judecatorilor si procurorilor, in ultima perioada, constient sau nu, au pierdut contactul cu cei pe care trebuiau sa ii reprezinte. Eu nu imi doresc sa fac parte dintr-un CSM autocrat in care puterea unei astfel de functii sa adoarma datorii si responsabilitati. De aceea, sper sa castig aceasta cursa si in acelasi timp imi doresc colegi, coechipieri adevarati pentru ca de unul singur e imposibil avansezi proiecte si sa reformezi efectiv sistemul. In ce priveste intarirea increderii in aceasta institutie am in vedere mai multe parghii. Spre exemplu, transparenta decizionala, asta insemnand inclusiv participarea jurnalistilor la sedintele plenului intrucat pe aceasta cale realitatea nu ar mai putea fi distorsionata de transmisiuni incomplete. Justitia inseamna justitiari si justitiabili. Pentru a intari incredere cetatenului in forul cel mai inalt al magistraturii trebuie ca si in interiorul acestui for sa existe o preocupare mai mare fata de problemele pe care justiabilul le invoca. Si, practic, Consiliul ar trebui sa vegheze la asigurarea echilibrului de forte si de arme intre magistrati si cetateni. Aceasta este o alta viitoare preocupare a mea. Revenind la prima parte a intrebarii, viitorul CSM din care sper sa fac parte va trebui sa gaseasca solutia legislativa pe care sa o propuna initiatorului pentru ca anchetele sa fie intr-adevar suta la suta nepublice, iar acest lucru nu se va putea rezolva pana cand incalcarile de confidentialitate nu vor fi sanctionate.

Doamna procuror-sef, in proiectul dumneavoastra sustineti ca "cererile de aparare a reputatiei trebuie sa fie tratat cu prioritate" pentru a se putea obtine – spuneti dumneavoastra – un efect real. Nu credeti ca o astfel de abordare are si o veriga slaba? Asta pentru ca, va dam un exemplu, cererea de aparare a reputatiei domnului procuror sef DIICOT Alba, Ioan Muresan, a fost tratat cu maxima prioritate, CSM stabilind ca i-a fost incalcata reputatia si la putin timp dupa aceea DNA l-a trimis in judecata fix pentru lucruri pe care comisarul Traian Berbeceanu, precum si anumiti jurnalisti il acuzau, iar CSM il spalase rapid prin aceasta rezolutie? Credeti ca prioritatea aceasta, in conditiile in care poate fi vorba de o speta in care latura penala nu a fost finalizata ar face bine imaginii Justitiei?

Dosarul amintit este un dosar sensibil, aflat inca in curs de judecata pe care nu as face comentarii. Tocmai de aceea cred ca nu trebuie sa facem o confuzie intre reputatia profesionala a unui magistrat si stabilirea raspunderii penale si a vinovatiei intr-un asemenea caz. Reputatia profesionala reprezinta ansamblul criteriilor pe care magistratul le-a indeplinit pana la acest moment. Ce vreau sa spun este ca trebuie plecat de la buna-credinta si de la increderea in magistratul care pana la momentul acuzatiilor publice a dovedit integritate pe tot parcursul activitatii sale. Deci, voi milita pentru aceasta prioritizare a acestor cereri, tocmai pentru a nu fi afectate de timp.

Dumneavoastra pledati foarte mult pentru independenta totala a procurorului magistrat, mergand pana la inlaturarea sintagmei "sub autoritatea Ministrului Justitiei". Nu vi e pare ca prin aceasta propunere din proiect, daca va deveni viabila intr-un viitor apropiat, s-ar intari acest stat in stat al procurorilor, in conditiile in care in foarte putine tari europene si pe plan international in tarile civilizate procurorul este agent al Statului, iar conform Constitutiei Romaniei, chiar daca are statut de magistrat el face parte din autoritatea judecatoreasca si din puterea judecatoreasca. Si atunci, de unde semnul egal?

Pentru acest raspuns o sa va rog sa ne intoarcem un pic in timp pentru a va aminti ce presupunea autoritatea Ministrului Justitiei pana la modificarea legislativa care a dat independenta pe caz procurorului. Faptul ca pana la un anumit moment ministrul Justitiei prin sefii ierahici superiori procurorului de caz putea sa intervina asupra unei anumite anchete era o chestiune care leza insusi actul de Justitie. Tocmai de aceea a fost nevoie de o modificare legislativa care sa statueze indepedenta actelor procurorului si libertatea sa de a decide cursul anchetei si finalizarea ei. Statutul de magistrat al procurorului este tocmai o garantie a independentei acestuia. In intreaga mea cariera nici eu si nici altii colegi cu care lucrez, nu ne-am confruntat cu situatia de "a primi telefoane" de la ministrul Justitiei.

Militati, ca posibil viitor membru al CSM, pentru o politie judiciara iesita de sub dubla subordonare sub care se afla in prezent (Minister Public, MAI). Cu alte cuvinte doriti pe principiul egalitatii de arme si instrumente chiar ca si restul parchetelor sa beneficieze de politie judiciara proprie, asa cum are la aceasta ora doar DNA. Cum credeti ca ar putea fi realizabil acest deziderat?

Ca orice lucru foarte dificil, cu foarte multa vointa din partea tuturor. Luam in considerare in acest sens rolul pe care il are Consiliul Superior al Magistraturii la acest moment, acela de a face propuneri in vederea initierii unui proiect de lege care sa conduca practic la realizarea efectiva a rolului constitutional al Ministerului Public, acela de a conduce si supraveghea politia judiciara. Procurorii trebuie sa se bucure de sprijinul corpului de politie judiciara in totalitate si sa poata avea instrumente de a coordona si supraveghea activitatea acestuia fara sa existe alte interferente. Politia judiciara trebuie sa raspunda nevoilor si cerintelor Ministerului Public, care coordoneaza si supravegheaza activitatea de urmarire penala.

Foarte interesanta propunerea dumneavoastra din proiect legata de crearea posibilitatii caii de atac prin apel pentru magistratul sanctionat disciplinar. Care sunt considerentele in sustinerea acestei idei?

Aceasta idee a plecat de la cele doua hotarari pronuntate in Portugalia in care Consiliul Superior al Magistraturii a fost sanctionat pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil intrucat magistratii respectivi nu au beneficiat de toate garantiile procesuale oferite de lege si nu au putut fi reapreciate probele. Magistratului roman ii lipseste posibilitatea, la fel ca si celor din Portugalia, de a avea dreptul la un recurs efectiv. Sectiile CSM "judeca" fondul, dupa care magistratul contesta decizia de sanctionare direct la Inalta Curte, unde judecata se face doar pe nelegalitate si nu si pe temeinicie. Astfel, nu mai exista posibilitatea de a face devolutiune. Cred ca nu numai eu gandesc asa si ma voi bate pentru ca aceasta idee sa fie pusa in practica.

In conditiile in care veti ajunge in CSM, aveti ca prioritate pentru ordinea de zi a anului viitor propunerea din proiectul dumneavoastra referitoare la modificarea legislativa prin care sa primeasca pensie de serviciu doar cei care au lucrat efectiv in structurile de parchet si instanta si nu si cei care cumuleaza anii de vechime cu alte functii juridice?

Cu siguranta voi sustine aceasta idee si voi milita pentru aceasta schimbare legislativa. Consider ca pensia speciala a magistratului trebuie sa fie acordata celor care de-a lungul intregii perioade prevazute de lege au indeplinit exclusiv functia de magistrat, procuror sau judecator. Plec de la premisa ca magistratilor, procurori si judecatori, le sunt impuse o serie de obligatii si restrictii care nu pot fi extinse asupra altor persoane cu functii juridice in afara profesiei efective de judecator si procuror. Ca atare, personalul asimilat sau persoanele cu functii juridice anterioare, nu ar trebui sa beneficieze de pensia speciala pentru magistrat cata vreme nu au fost supusi uzurii fizice si psihice specifice profesiei de judecator sau de procuror. Vechimea in magistratura, asa cum este conceputa de lege, trebuie sa exprime exact acest tip de activitate specifica magistratului, respectiv judecata ori ancheta penala. Persoanele din justitie cu functii asimilate judecatorilor si procurorilor beneficiaza de o accedere in sistem mult mai facila decat judecatorii si procurorii, avansarea profesionala este, de asemenea, mult mai simpla si nu este supusa rigorilor si standardelor stabilite pentru judecatori si procurori. In aceste conditii, viitorul CSM trebuie sa intervina si sa militeze pentru promovarea acestui proiect legislativ. Vreau sa subliniez ca si eu m-as afla printre cei deavantajati de acest proiect, pentru ca vreme de 2 ani am fost detasata din Ministerul Public, in Ministerul Afacerilor Interne, la Directia Generala Anticoruptie.

In final, cum vedeti relatia institutionala, in prezent, dintre Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii si ce modificari credeti ca trebuie sa sufere? Cum apreciati activitatea Inspectiei Judiciare per total?

Privitor la relatia dintre CSM si Inspectie, aceasta trebuie sa se recalibreze. Inspectia Judiciara cred ca trebuie reformata pentru ca in cadrul acesteia sa poata fi selectati procurori si judecatori cu o vasta experienta profesionala in domenii care necesita o pregatire aparte, inclusiv coruptie si criminalitate organizata. Asa cum am in vedere reducerea perioadei mandatului membrului ales in CSM, tot asa am in vedere evitarea situatiilor de perpetuare a unor oameni in functia de inspector judiciar, dat fiind ca nu exista o limitare a numarului de mandate pe care le poate detine. Opinez ca trebuie sa existe si o modalitate de responsabilizare sau de tragere la raspundere a inspectorului sau echipei de inspectori care printr-un act de control dicretionar ar pune in pericol cariera unui magistrat.