22 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

DEDUBLARE JUDICIARA – Dupa ce a refuzat sa aplice deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie intr-un dosar de abuz in serviciu, judecatoarea ICCJ Oana Burnel a explicat intr-o alta cauza de abuz in serviciu de ce hotararile CCR si ICCJ pe prescriptie nu pot fi ignorate: “Referitor la solicitarea procurorului de a lasa neaplicate deciziile apreciez ca infractiunea de abuz in serviciu astfel cum a fost retinuta in sarcina inculpatului nu intra in domeniul de reglementare a dreptului uniunii” (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

14 April 2024 17:25
Vizualizari: 3573

S-o fi convins oare judecatoarea Oana Burnel (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie nu pot fi ignorate? Dupa ce a refuzat sa aplice deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie intr-un dosar de abuz in serviciu, judecatoarea ICCJ Oana Burnel a explicat tot intr-un dosar de abuz in serviciu ca hotararile CCR si ICCJ pe prescriptie nu pot fi ignorate.


 

Dupa cum ne amintim, in 26 octombrie 2023, in cauza 1221/1/2023 in care ex-deputata Andreea Cosma a fost trimisa in judecata pentru o pretinsa fapta de complicitate la abuz in serviciu de fostii procurori de la DNA Ploiesti Lucian Onea si Alfred Savu, dupa ce a refuzat sa faca denunt mincinos impotriva ex-premierului Victor Ponta si ex-deputatului Sebastian Ghita, competul format din Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru nu a vrut sa aplice deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie, hotarand suspendarea judecarii apelului pana la “solutionarea cauzelor C-74/23 si C-131/23 inregistrate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene” (intre timp ICCJ a trimis la rejudecare dosarul Andreei Cosma – click aici pentru a citi). Adica pana cand CJUE se pronunta in dosarele in care o mana de judecatori #rezist cerea ca deciziile obligatorii ale CCR si ICCJ pe prescriptie sa nu se aplice in cauzele de coruptie. Decizia CJUE a venit in 9 ianuarie 2024, solutia fiind dispusa printr-o ordonanta care mentinea hotararea CJUE din 24 iulie 2023, in care s-a stabilit ca deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie pot fi ignorate doar cand exista un risc sistemic de impunitate (notiune inexistenta in Dreptul roman), prin inchiderea unui numar mare de procese, si doar in cazul infractiunilor care pun in pericol interesele financiare ale Uniunii Europene. Practic, o decizie a CJUE inaplicabila asa cum chiar alti judecatori de la Inalta Curte au explicat.

Revenind la refuzul de a aplica deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie si de a suspenda cauza, trebuie amintit ca in cele din urma aceasta masura dispusa de completul din care facea parte Oana Burnel a fost desfiintata de Completul de 5 judecatori ICCJ, ca urmare a recursului formulat de Andreea Cosma si ceilalti inculpati din dosar (click aici pentru a citi).


Dupa sase luni, Burnel are alta opinie


La aproape sase luni de la decizia din dosarul de abuz in serviciu al Andreei Cosma, judecatoarea Oana Burnel a oferit o noua abordare in problema aplicarii deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie, tot intr-o cauza de abuz in serviciu. De aceasta data, o abordare corecta.

Astfel, in decizia penala nr. 11, pronuntata in 8 aprilie 2024, in dosarul europarlamentarului Claudiu Manda (fata de care s-a dispus incetarea procesului penal pe prescriptie – click aici pentru a citi), judecatoarea ICCJ Oana Burnel a facut opinie separata fata de cel de-al doilea inculpat din cauza, si anume Marius Simcescu, fost director al Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Dolj, inculpat pentru abuz in serviciu. Burnel s-a opus achitarii acestuia, optand in schimb pentru pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie. Iar solutia a fost explicata de Burnla prin raportare la deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie, adica fix acele decizii pe care a refuzat sa le aplice in dosarul Andreei Cosma.

In acest sens, judecatoarea Burnel a precizat ca cererea procurorului DNA de nerespectare a deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie nu poate fi admisa, infractiunea de abuz in serviciu retinuta in sarcina inclupatului neintrand sub dreptul UE.


Pozitia Oanei Burnel este una cat se poate de corecta. Nu stim daca judecatoarea a ajuns la o asemenea abordare dintr-o convingere sincera sau daca doar a respectat ampla jurisprudenta a Inaltei Curti, ceea ce era oricum obligatoriu. O jurisprudenta dreapta, in sensul aplicarii hotararilor CCR si ICCJ in toate dosarele de coruptie, precum si in cele cu frauda la fonduri UE.


Redam un fragment din opinia separata a judecatoarei ICCJ Oana Burnel (opinia integrala si decizia din cazul Manda sunt atasate la finalul articolului):

 


“In dezacord cu opinia majoritara, consider ca fapta inculpatului Simcelescu Marius Nicolae de a aproba, in calitate de director executiv al AJPIS Dolj, referatul de stornare nr. 16078/29.06.2015, in baza caruia au fost anulate nelegal decizii de recuperare a sumelor platite necuvenit cu titlu de ajutor social emise pentru o parte din beneficiarii acestora, locuitori ai comunei Bratovoesti, jud. Dolj, ca urmare a lipsei adeverintelor AJOFM, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, nefiind incident cazul prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale.

Sub un prim aspect retinem ca prevederea faptei in legea penala semnifica identitatea dintre conduita concreta retinuta in urma analizarii probatoriului si conditiile de tipicitate ale incriminarii, art. 16 alin.1 lit.b teza I din Codul de procedura fiind incident in acele situatii in care nu se realizeaza o corespondenta deplina intre fapta savarsita si configurarea legala a incriminarii sub aspectul laturii obiective, fie din cauza imprejurarii ca fapta nu intruneste elementele de tipicitate prevazute de norma de incriminare, fie a dezincriminarii, ipoteze in care fapta poate iesi complet din sfera ilicitului juridic sau poate atrage sanctiuni de alta natura, cel mai adesea contraventionala. Or, in cauza, nu regasim niciuna dintre aceste ipoteze.

(...)

In ce priveste solutia in apel, consider ca, subsecvent admiterii apelului declarat de inculpatul Simcelescu Marius Nicolae se impunea pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal pentru infractiunea de abuz in serviciu avand in vedere ca in raport de aceasta a intervenit prescriptia raspunderii penale, cauza care impiedica exercitarea actiunii penale, in conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. f din Codul de procedura penala.

Prioritar, avand in vedere implicatiile majore pe care data savarsirii faptei o are atat din perspectiva momentului de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, cat si din perspectiva evaluarii legii penale mai favorabile aplicabile, data fiind succesiunea in timp a normei penale ce reglementeaza cauzele de intrerupere a termenului de prescriptie a raspunderii penale, in sensul ca aceasta trebuie raportata in mod necesar la momentul consumarii infractiunii, respectiv data la care s-a produs urmarea imediata, in contextul in care, infractiunea de abuz in serviciu este o infractiune de rezultat.

Relevanta in solutionarea problematicii consumarii infractiunii de abuz in serviciu in forma prevazuta de legea speciala, este Decizia nr. 458/2017 a Curtii Constitutionale, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 78/2000, raportate la art. 13/2 din acelasi act normativ, cu referire la infractiunea de abuz in serviciu. Astfel, in considerentele acestei decizii, deopotriva obligatorii, Curtea a statuat in sensul ca forma consumata a infractiunii prevazute de art.13/2 din Legea nr.78/2000 presupune in mod necesar atat consumarea infractiunii de abuz in serviciu in varianta-tip, respectiv producerea unei pagube sau vatamarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, precum si obtinerea de catre functionarul public, pentru sine ori pentru altul, a unui folos necuvenit (paragrafele 42-45).

Ca atare, vom retine ca data a savarsirii infractiunii de abuz in serviciu data de 29.06.2015, data la care inculpatul Simcelescu Marius Nicolae a aprobat referatul de stornare nr. 16078 in calitate de director executiv al AJPIS Dolj, aceasta fiind data la care s-a produs urmarea imediata, respectiv paguba in patrimoniul partii civile Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Dolj, cat si folosul necuvenit in patrimoniul beneficiarilor platilor necuvenite cu titlu de ajutor social.

In ce priveste durata termenului de prescriptie, infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art.13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 luni, termenul general de prescriptie fiind, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal, de 8 ani. Determinarea sa a avut in vedere limitele de pedeapsa, respectiv maximul special rezultat din caracterizarea in drept a infractiunii.

Dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal (in varianta anterioara datei de 25 iunie 2018), statuau in sensul intreruperii cursului termenului prescriptiei prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza, astfel ca aplicarea globala a acestei variante normative [inclusiv a dispozitiilor art. 155 alin. (4) din Codul penal] ar avea ca efect stabilirea unui termen de prescriptie speciala de 16 ani, termen neimplinit pana in prezent.

In schimb, ca o consecinta a reconfigurarii continutului dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal prin jurisprudenta obligatorie relevanta a Curtii Constitutionale, concretizata in Deciziile nr. 297/2018 (publicata in M.O. partea I nr. 518 din 25 iunie 2018) si nr. 358/2022 (publicata in M.O. partea I nr. 565 din 9 iunie 2022) s-a statuat ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, in varianta normativa in vigoare in perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022, au avut continutul 'Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea...', fara a cuprinde vreun caz de intrerupere a cursului termenului de prescriptie. Ca efect al acestor decizii, rezulta ca, in intervalul temporal anterior precizat, nu au existat, in legislatia penala substantiala, cazuri de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale, cu consecinta incidentei exclusiv a termenelor generale de prescriptie, prevazute de art. 154 din Codul penal.

Subsecvent acestor decizii, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a pronuntat Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, prin care a stabilit, cu caracter obligatoriu, ca normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse, din perspectiva aplicarii lor in timp, principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile.

Evaluata in contextul celorlalte dispozitii pertinente in materia prescriptiei, aceasta particularitate imprima Codului penal in vigoare in intervalul de timp limitat, anterior mentionat -25 iunie 2018 – 30 mai 2022, caracterul unei legi penale de natura sa asigure, in ansamblul sau, o situatie mai favorabila pentru inculpat si, astfel, sa devina aplicabila in speta, in conformitate cu principiul de aplicare a legii penale in timp, prevazut de art. 5 alin. (2) din Codul penal.

Referitor la solicitarea procurorului de a lasa neaplicate Deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022, precum si Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, in considerarea hotararii pronuntate de Curtea Europeana de Justitie, Marea Camera, la data de 21 decembrie 2021, in cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, apreciez ca, infractiunea de abuz in serviciu astfel cum a fost retinuta in sarcina inculpatului nu intra in domeniul de reglementare a dreptului uniunii, avand in vedere ca Decizia 2006/928/CE de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei (MCV) a fost abrogata prin Decizia (UE) 2023/1786 a Comisiei, din 15 septembrie 2023, in vigoare incepand cu data de 8 octombrie 2023. Ca atare, obligatia de combatere a coruptiei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, asa cum rezulta din articolul 325 alineatul (1) TFUE, nu mai poate fi completata de angajamentele specifice pe care Romania si le-a asumat la incheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004, angajament concretizat prin adoptarea Deciziei 2006/928, prin care au fost stabilite obiective de referinta in vederea remedierii deficientelor constatate de Comisie inainte de aderarea Romaniei la Uniune, in special in domeniul luptei impotriva coruptiei (paragrafele 163 si 188 din hotararea CJUE mai sus amintita).

In acest context, infractiunile de coruptie ce intra in domeniul dreptului uniunii sunt cele subsumate sintagmei 'orice activitate ilegala', din cuprinsul articolului 325 alineatul (1) TFUE, sintagma care desemneaza in mod obisnuit comportamente contrare legii si acopera, printre altele, orice act de coruptie al functionarilor sau orice abuz in serviciu din partea acestora care poate aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, in sensul unor acte de coruptie legate de cazuri de frauda si, invers, savarsirea unei fraude facilitata prin acte de coruptie (paragrafele 184-187 din aceeasi hotarare), ceea ce nu este cazul prezentei acuzatii.

Potrivit art. 186 alin. (1) teza finala din Codul penal, luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga, astfel ca, termenul de prescriptie a raspunderii penale, de 8 ani a inceput sa curga la data 29.06.2015, termenul fiind implinit chiar si cu luarea in considerare a cauzei de suspendare a cursului termenului de prescriptie a raspunderii penale ca efect al decretelor privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, emise de Presedintele Romaniei.

Pentru considerentele anterior expuse, consider ca in privinta inculpatului Simcelescu Marius-Nicolae nu este incidenta ipoteza prevazuta de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu pentru savarsirea careia acesta a fost condamnat de prima instanta, impunandu-se solutia de incetare a procesului penal, conform prevederilor art. 396 alin. (8) din Codul de procedura penala, iar in ce priveste latura civila, dispozitiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedura penala si analiza particularitatilor cauzei in latura penala conduc la concluzia ca, si in conditiile incidentei prescriptiei raspunderii penale, solutia de angajare a raspunderii civile delictuale, dispusa prin sentinta penala, este legala si justificata probator, astfel incat s-ar fi impus mentinerea sa in limitele prejudiciului dovedit, respectiv cuantumul ajutoarelor sociale incasate necuvenit pentru perioadele in care nu au existat adeverinte AJOFM doveditoare pentru indeplinirea conditiei prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat”.


* Cititi aici integral decizia definitiva a Inaltei Curti in dosarul europarlamentarului Claudiu Manda

Comentarii

# cârcotaș date 14 April 2024 21:46 0

Se zice că doar boul este consecvent, ară drept! Nu știu cu virgulele ale în text, zboară aiurea, ca un cârd de vrăbii speriate: astfel că virgulă

# maxtor date 14 April 2024 22:59 0

ca la Dâlga, Călărași.

# DODI date 15 April 2024 02:11 +1

Ordinul de zi pe unitate de la Noua securitate NU se discută ci se execută. Nu același lucru a făcut acoperita cu deciziile CCR care nu au aceeași... greutate și se aplică diferit (de la caz la caz)!

# santinela date 15 April 2024 07:32 +1

Pai TUTA judeca dupa cum se scoala dimineata cu fata la cearceaf sau nu !

# E tu Brute... date 15 April 2024 09:27 0

COMPETENTA SOLUTIONARE,a dosarului este la "EA" acasa. Incredere si inconstienta pentru "propasirea intereselor" si solicitarea increderii pentru spalarea orgoliilor. Jenant, dar cine sa vrea sa "fie bou", cu atat mai mult, ca ara, drept. Ce sa mai zic de "nevoia de adrenalina"(boala secolului generatoare de stress si aventura) a "vedetelor".

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.05.2024 – Minune mare: Bosoc a dat pronuntare!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva