Pentru un singur om pus sub acuzare pe nedrept, eventual arestat ilegal si supus unor ingradiri abuzive, trimis in judecata si achitat definitiv dupa ani de procese, statul risca sa plateasca zeci, poate chiar sute de mii de euro. Inmultiti cu 128, cat este numarul total - inregistrat numai in 2014 (!) - al victimelor ororilor judiciare comise de procurorii DNA, apoi ganditi-va ca banii pentru despagubiri sunt luati din buzunarele contribuabililor. Asta pentru ca magistratii slabi continua sa nu raspunda patrimonial atunci cand se dovedeste ca au savarsit abuzuri sau erori judiciare.

Dupa ce, intr-un articol publicat recent, am dezvaluit numele tuturor celor 128 de inculpati DNA achitati definitiv in 2014, astazi va prezentam cazul concret al uneia dintre victime, dimensiunile abuzului comis impotriva sa, impreuna cu o estimare a notei de plata. Este vorba despre avocatul Calin Clopina (foto 2) din Baroul Timis, declarat nevinovat de judecatoarea Luminita Hanzer de la Curtea de Apel Cluj, in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) Cpp ("fapta nu exista"), solutie confirmata de judecatoarele supreme Florentina Dragomir, Luminita Zglimbea si Angela Dragne. La scurt timp de la pronuntarea Deciziei nr. 119A/30.04.2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Calin Clopina a dat in judecata statul roman (Ministerul de Finante si Ministerul Public), pretinzand 206.004 lei despagubiri materiale si 1 milion euro daune morale, pentru eroarea savarsita de procurorii DNA in cazul sau. Dosarul a fost inregistrat, in iunie 2014, la Sectia a I-a civila a Tribunalului Timis si are ca obiect obligatia de a face. Avocatul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile Codului de procedura penala (art. 538-541), ale Constitutiei Romaniei (art. 52 alin. 3) si ale Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Art. 5, Art. 6, Art. 8, art. 3 din Protocolul nr. 7 la Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie). Intre timp, o alta plangere formulata de avocat impotriva statului a fost declarata admisibila. La CEDO.

Cine sunt autorii abuzului 

Calin Clopina a fost perchezitionat, retinut pentru 24 de ore, arestat preventiv si trimis in judecata, alaturi de alti doi inculpati, pentru complicitate la trafic de influenta. Rechizitoriul (vezi facsimil 1) a fost intocmit, la 19 octombrie 2006, de procurorii DNA Mihaela Fackelmann si Florian Muntean, actul de sesizare a instantei fiind confirmat de procurorul sef serviciu Vlad Vasile Speriusi (foto 1), fost sef al DNA-Timisoara, in prezent coleg de barou cu victima.

Cu 6 ore inainte ca pe numele sau sa fie emisa ordonanta de retinere din 12.09.2006, avocatul a ajuns in custodia autoritatilor, fara a fi fost citat, fara a i se fi permis sa plece de sub escorta si fara a fi fost informat ca are aceasta posibilitate. In aceste circumstante, aducerea cu mandat, nejustificata printr-un eventual refuz al suspectului de a se conforma citatiei prealabile, este sanctionata de CEDO (a se vedea hotararea pronuntata in cauza Micu impotriva Romaniei). Privarea de libertate inainte de retinere reprezinta doar una dintre neregulile din dosar semnalate de Clopina.

Dupa ordonanta de retinere semnata de procurorul Florian Muntean - intre timp pensionat, iar din 2010, avocat in Baroul Mehedinti -, judecatorul Gheorghe Bugarsky de la Tribunalul Timis a emis pe numele lui Clopina, in aceeasi zi, un mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile (vezi facsimil 2). Arestul a fost prelungit de acelasi magistrat, fiind inlocuit cu masura controlului judiciar odata cu admiterea la Curtea de Apel Timisoara, a contestatiei formulate de Calin Clopina.

Dupa 7 ani, la interventia CEDO, Inalta Curte a dispus ridicarea interdictiei de a parasi tara

Pe langa masurile privative de libertate, avocatul a fost supus si altor ingradiri. Trei interdictii l-au impiedicat pe Calin Clopina sa profeseze, sa paraseasca tara si, in mod uluitor, sa ia legatura cu un membru al familiei (coinculpata in dosar) care locuia practic in acelasi imobil cu el. Iata ce sustine avocatul, in actiunea formulata la Tribunalul Timis, despre consecintele interdictiei de a profesa: "Din perspectiva alin. (1) al art. 1 din Protocolul nr.1, prin impunerea interdictiei de a profesa ca avocat, am pierdut dreptul de proprietate asupra clientelei, careia CEDO in jurisprudenta sa i-a recunoscut o valoare economica, avand in vedere ca rezulta din exercitiul unei activitati profesionale. In acest context, subsemnatul, prin biroul meu de avocat, am dispus de o clientela din care mi-am asigurat venituri, fiind chiar singura sursa de a obtine venituri necesare pentru a-mi asigura un nivel de trai normal atat pentru mine, cat si pentru familia mea. Pe alta parte, in jurisprudenta CEDO, s-a stabilit ca trebuie sa existe o relatie rezonabila de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopurile urmarite (cauza Buzescu c. Romaniei, Hot. din 29.05.2005). O astfel de proportionalitate nu a fost respectata, mai ales prin prisma faptului ca a intervenit achitarea subsemnatului cu privire la savarsirea infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea mea in judecata. Aceasta ingerinta a fost una grava, determinand privarea subsemnatului de dreptul de proprietate asupra clientelei pe o perioada cuprinsa intre 13.10.2006 – 01.09.2007".

Cea de-a doua interdictie – dreptul de a parasi tara – a durat mai bine de 7 ani (13.10.2006-06.11.2013). Intinderea excesiva putea fi limitata, daca instanta care a pronuntat hotararea de achitare pe fond nu uita sa ridice interdictia, iar procurorului nu i-ar fi luat 2 ani sa motiveze recursul impotriva sentintei Curtii de Apel Cluj, dupa cum sustine avocatul in actiunea sa. Cititi si va cruciti: "Totul a culminat cu omisiunea ridicarii controlului judiciar prin Sentinta penala 37/2011 a Curtii de Apel Cluj, prin care subsemnatul am fost achitat. Instanta, prin sentinta de achitare, trebuia sa ridice controlul judiciar. In plus, controlul judiciar a ramas inca 2 ani, pentru ca procurorului DNA Cluj i-au fost necesari 2 ani sa-si motiveze recursul declarat de acesta (declarat la 30.03.2011 si motivat la 25.03.2013). In acest interval de 2 ani, subsemnatul nu am avut posibilitatea de a solicita ridicarea, deoarece instanta Curtii de Apel Cluj era desesizata prin Sentinta emisa in cauza, iar instanta de recurs a Inaltei Curti nu era inca investita".

In noiembrie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus revocarea masurii, insa numai dupa o interventie indirecta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, exercitata prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Cel putin asta ne-a declarat avocatul Clopina, care a asistat la sedinta de judecata in care ICCJ ar fi analizat "o chestiune semnalata de CEDO" in legatura cu durata excesiva a interdicitiei, problema ce ar fi fost rezolvata odata cu permiterea accesului MAE la dosar in vederea fotocopierii inscrisurilor si a trimiterii acestora la Strasbourg. Pentru CEDO, masura interdictiei de a parasi tara echivaleaza cu o forma de pedeapsa atunci cand persista mai mult de 4 ani.

Inainte de a prezenta motivele actiunii pe care Calin Clopina a initiat-o in civil, amintim ca in acelasi dosar penal (nr.744/33/2007), o situatie asemanatoare celei a avocatului a avut lichidatorul judiciar Vladimir Pavel Kasai. Acesta a fost trimis in judecata tot pentru complicitate la trafic de influenta, a executat degeaba cam tot atatea zile de arest preventiv (11.09 – 13.10.2006), fiind achitat deopotriva de Curtea de Apel Cluj si de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din informatiile noastre, vatamarile suferite de Kasai in dosarul intentat de DNA sunt iremediabile, insa fara acceptul persoanei in cauza nu putem dezvalui detalii din fisa medicala.

Prezentam motivele actiunii civile pe care Calin Clopina a initiat-o la Tribunalul Timis (dosar nr. 4117/30/2014):

"Subsemnatul Clopina Calin, cu domiciliul procedural ales in Lugoj, str. (...), prin avocat Anastasescu Arcadie,

In baza art. 538 - 541 NCPP, art.3 din Protocolul nr.7 aditional CEDO, art.52 alin.3 din Constitutie, art.5, art.6 art.8 CEDO, art.1 din Protocol nr.1, prin prezenta chem in judecata ca parat:

1)Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice cu sediul in Bucuresti str.Apolodor nr.17 sect.5 Bucuresti ,

2)Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu sediul in Bucuresti Bdul Libertatii, nr. 12-14, Sector 5, pentru opozabilitate,

solicitandu-va ca prin sentinta pe care o veti pronunta sa dispuneti:

-obligarea paratilor in solidar la repararea prejudiciului material suferit in cuantum de 206.004 lei, suma actualizata de la data introducerii actiuniii pana la plata efectiva,

-obligarea paratilor in solidar la repararea prejudiciului moral suferit, in cuantum de 1.000.000 euro, sau echivalentul in lei la cursul BNR din data efectuarii platii,

ca urmare a erorii judiciare savarsite asupra subsemnatului in toate fazele procesului penal declansat in 08.09.2006 si finalizat la 30.04.2014 (dosar u.p. nr.46/P/2006, 3668/112/2006, 744/33/2007)

-luarea in calcul ca vechime in munca in profesia de avocat perioada arestarii preventive si interdictiei de a profesa, respectiv 12.09.2006- 1.09.2007, conform art 540 alin.4 NCPP.

-cu cheltuieli de judecata

Pentru urmatoarele motive:

Prin sentinta penala nr.37/29.03.2011 Instanta Curtii de Apel Cluj a constatat nevinovatia mea si dispus achitarea subsemnatului pentru savarsirea infractiunii de complicitate la trafic de influenta – art. 26 rap. la art. 257 C.pen. cu raportare la art. 6 din Legea nr. 78/2000, conform art. 11, pct. 2, lit. a raportat la art. 10, alin. 1, lit.a , C. proc.pen, fapta nu exista;

Sentinta 37/29.03.2011 a ramas definitiva la data de 30.04.2014 prin Decizia nr.119/A, respingadu-se apelul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DNA-Seviciul Teritorial Cluj.

Subsemnatul, inca de la inceputul anchetei judiciare am declarat in mod constant faptul ca este o eroare judiciara si nu ma fac vinovat de faptele imputate. Cu toate acestea, s-a dispus retinerea, apoi arestarea mea si am fost inculpat timp de 7 ani si 7 luni. Anchetarea mea si inculparea cu consecinta derularii procesului penal (declansat 08.09.2006 si finalizat la 30.04.2014) mi-au produs prejudicii materiale si morale.

A. Inculparea subsemnatului mi-a produs daune materiale dupa cum urmeza:

1. Prejudiciul material suferit in ceea ce priveste onorariile neincasate ca urmare a impunerii interdictiei de a exercita profesia de avocat pe perioada 13.10.2006–01.09.2007, reprezentand media dintre veniturile realizate in anul anterior (2006) si cele realizate in 2007, respectiv 2008, in cuantum de 16.030 lei

Subsemnatul sunt avocat in cadrul Baroului Timis incepand cu luna ianuarie 2003. Conform documentelor contabile subsemnatul am realizat venituri in anul 2006 in cuntum de 13.200 lei. In anul 2007, din cauza interdictiei de a profesa, am realizat venituri in cuantum de 3.480 lei. Apoi, in anul 2008, am realizat venituri de 18.860 lei. Luand in calcul media veniturilor dintre anul 2006 si anul 2008, rezulta ca in anul 2007 as fi putut avea un venit in cuantum de 16.030 lei.

Probe: Decizia 1086/13.10.2006 si incheierea din 20.06.2007 ramasa definitiva la 1.09.2007. Copia registrului de incasari si plati pe anii 2006-2008, Decizii de impunere.

2. Contravaloarea deplasarilor efectuate de subsemnatul cu autoturismul propriu si trenul in cuantum de 26.647 lei

Din care:

a)deplasari la instanta Tribunalului Bistrita Nasaud (dosar 3668/112/2006) – 10 deplasari cu autoturismul din care 7 la termene de judecata si 3 pregatire aparare avocat.

Toatal: 10 deplasari X 770 km X 7,5 l benzina/100 km X 6,26 lei/litru = 3.615 lei

b)deplasari la instanta Curtii de Apel Cluj – 58 deplasari cu autoturismul din care 48 la termene de judecata (dos 744/33/2007 si 3668/112/2006-recurs) si 10 pregatire aparare avocat. Total 58 deplasari X 536 km X 7,5 l benzina/100 km X 6,26 lei/litru = 14.596 lei

c)deplasari la instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie – 19 deplasari cu trenul din care 2 la termene dosar 2797/1/2010, 7 termene dosar 6375/1/2007- recurs ridicare interdicitie de a profesa, 1 termen dosar 9908/1/2008, 8 termene dosar 744/33/2007, 1 termen Curte Constitutionala. Total 19 deplasari X 440 lei (bilet tren dus-intors) = 8.436 lei

Probe: Extras portalul instantelor, dosarele enumerate, bonuri combustibil si bilete tren din perioda introducerii actiunii , Carte identitate auto , martori, obligatia stabilita in controlul judiciar de a ma prezenta ori de cate ori sunt chemat.

3. Contravaloarea de ½ cheltuielilor efectuate cu plata onorariului avocatului, cazarea, masa si deplasarile acestuia in cuantum de 150.650 lei

a)½ din contravaloarea contractelor de asistenta judiciara Iordachescu si asociatii prima instanta dupa declinare - Curte Apel Cluj si in recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie in cuantum de 10.000 euro + 4.000 euro x 4.44 lei/ euro/ 2 = 62.160 lei,

b)½ din contravaloarea contractului de asistenta judiciara Anastasescu Arcadie prima instanta si recurs in cuantum de 2.000 lei,

c)½ din contravaloarea contractului de asistenta judiciara Radilescu Dumitru prima instanta Tribunal Bistrita Nasaud (dos initial 3668/112/2006) in cuantum de 1.000 euro/ 2 = 500 euro X 4.44 lei = 2.220 lei

d)½ deplasare avocat cu avion Timisoara - Cluj 48 deplasari si cazare, Timisoara - Bucuresti 19 deplasari si cazare. Total 67 deplasari X 500 euro = 33.500 euro x 4.44 lei/ 2 = 74.370 lei,

e)chetuieli cu masa 2/ zi X 90 deplasari X 55 lei = 9.900 lei

Probe: contracte si chitante, bilete avion, cazare hotel, martori, bon masa

4. Contravaloarea cheltuielilor efectuate de subsemnatul cu masa in cuantum de 9.570 lei

2/ zi X 90 deplasari X 55 lei = 9.900 lei

Probe: bon masa

5. Contravaloarea cheltuielilor de judecata platite de subsemnatul la care am fost obligat in dosarul principal si cele derivate in cuantum de 1.045 lei, prin:

a) dosar nr. 145/112/2007 - 100 lei

b) dosar nr. 3119/30 /2006 – 50 lei

c) dosar nr. 3752/30 /2006 – 50 lei

d) dosar nr. 2797/1/2010 – 200 lei

e) dosar nr. 744/33/2007 - 120 lei

f) dosar nr. 744/33/2007 – 250 lei

g) dosar nr. 744/33/2007 – 275 lei

Probe: Adresa SFM Lugoj, dosarele indicate cu incheierile si sentintele aferente

6. Contravaloarea cheltuielilor efectuate de familie cu deplasarea la Arestul IPJ, Peniteciarul Timsoara si produsele achizitionate subsemnatului in cuantum de 1.732 lei

a) deplasari Lugoj Timisoara cu auto – 13 deplasari din care 4 la Arestul IPJ, 4 Penitenciarul Timisoara, 5 la avocat. Total 13 deplasari X 120 km X 7,5 l benzina/100 km X 6.26 lei = 732 lei

b) produse in valoare de 1.000 lei

Probe: martori, bonuri

7. Recunoasterea ca vechime in munca in profesia de avocat perioada arestarii preventive si a interdictiei de a profesa, respectiv 12.09.2006 - 1.09.2007 conform art.540 alin.4 NCPP

B. Inculparea subsemnatului mi-a produs daune morale pe care le aproximez la valoarea de 1.000.000 euro cu componentele, dupa cum urmeaza:

1. Rusinea si stresul retinerii subsemnatului pentru 24 de ore

2. Lipsirea subsemnatului de libertate timp de 6 ore, respectiv ora 18.00 in data de 11.09.2006 si ora emiterii mandatului de retinere - ora 00.15 in 12.09.2006

3. Lipsirea subsemnatului de libertate timp de 31 de zile in perioada arestarii preventive 12.09.2006 – 13.10.2006, cu componentele:

a. Stresul si prejudiciul de imagine creat prin conducerea la luarea masurii arestarii preventive insotit de presa si televiziuni;

b. Rusinea, rumoarea publica si umilinta la care am fost supus ca urmare a arestarii mele preventive;

c. Stresul creat de 'cazarea' in locul de detinere al arestului IPJ timp de o saptamana;

d. Stresul creat de mutarea abuziva din arestul IPJ in Penitenciarul Popa Sapca din Timisoara;

e. Stesul creat prin depunerea in acelasi camera cu condamnati definitivi pentru acte de violenta.

4. Rusinea, stresul lipsei unui loc de munca si umilinta la care am fost supus ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei de avocat in perioada 13.10.2006 – 1.09.2007

5. Neincrederea oamenilor in mine ca avocat, fata de corectitudinea, cinstea si onoarea mea, in calitatile mele profesionale, ca urmare a acuzelor de coruptie

6. Privarea subsemnatului de dreptul de proprietate asupra clientelei

7. Neincrederea oamenilor in mine ca persoana fata de corectitudinea, cinstea si onoarea mea

8. Rusinea mea si a familiei mele fata de opinia publica, rude, prieteni, tinand cont de faptul ca tatal a fost politist, iar familia este cunoscuta in oras
9. Stresul si rusinea expunerii la nivel mondial a subsemnatului prin emisiuni televizate, emisiuni radio, publicarea in presa scrisa a zeci de articole si chiar postarile si articolele publicate pe Internet

10. Stresul si suferinta psihica a subsemnatului cauzata de decesul tatalui meu in timpul procesului (decembrie 2007). Decesul a survenit si ca urmare a factorului stres, dar si din cauza lipsei mijloacelor materiale ale subsemnatului pentru ai oferi asistenta medicala de top

11. Prejudiciul de imagine adus subsemnatului prin rusinea la care am fost supus ca urmare a efectuarii perchezitiei domiciliare, fata de rude si vecini

12. Stresul la care am fost supus ca urmare a conducerii sub escorta la sediul DNA Timisoara si procedura audierilor

13. Stresul si presiunea create de prezentarea materialului de urmarire penala pe timpul noptii

14. Lipsa dreptului la un proces echitabil in dosarul nr.13394/2006 al Curtii Supreme de Justitie la solicitarea Procurorului de desemnare a unei alte instante egale in grad pentru a fi sesizata in caz de emiterea a rechizitoriului

15. Stresul creat de deplasarile la Parchet si Instanta cu dubele IPJ si Penitenciarului alaturi de alti arestati

16. Stresul creat subsemnatului si familiei mele, alaturi de riscul suportat in 90 de deplasari la instatele din Bistrita, Cluj si Bucuresti

17. Stresul creat de mentinerea controlului judiciar timp de 7 ani si 2 luni

18. Stresul creat atat subsemnatului, cat si familiei, fata de interdictia de a lua legatura cu un membru al familiei (matusa cu care locuiam in acelasi imobil)

19. Stresul si lipsirea mea de dreptul de a parasi tara timp de 7 ani si 2 luni impus prin interdictia de a parasi tara corelativ cu ridicarea pasaportului

20. Prejudiciul de imagine si stresul creat de depasirea termenului rezonabil al procesului penal, respectiv de 7 ani si 7 luni

21. Stresul incertitudinii veniturilor mele viitoare generate de pierderea clientilor

La aprecierea cuantumului prejudiciului moral solicit a fi avute in vedere orice alte aspectele invocate in formularea pierderilor materiale, considerate incerte pentru a fi cuprinse in categoria prejudiciilor materiale

Desfasurarea evenimentelor:

Subsemnatul in calitatea de avocat definitiv in Baroul Timis, am fost trimis in judecata, in anul 2006, prin rechizitoriul intocmit de catre Procurori din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Timisoara pentru comiterea infractiunii de complicitate la trafic de influenta – art. 26 rap. la art. 257 C.pen. cu raportare la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin rechizitoriu se sustinea faptul ca in 1 septembrie 2006, inculpata L.E., avocat in cadrul Baroului Timis, a pretins de la denuntatorul G.G. suma de 15.000 euro pentru a-i determina pe membrii completului de judecata din cadrul Curtii de Apel Timisoara - investiti cu solutionarea recursului declarat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Caras Severin impotriva solutiei de achitare favorabila acestuia, pronuntata in apel in dosarul penal nr. 481/P/2006 in care a fost judecat in stare de libertate pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 239 alin. 2 si 4 C.pen. - sa mentina solutia de achitare sau sa-i aplice o amenda penala, dandu-i de inteles ca are influenta asupra acestora.

Se sustinea astfel ca, in zilele de 9 si 11 septembrie 2006, conform intelegerii intervenite intre inculpata si denuntator, acesta i-a remis in doua transe suma de 12.000 euro, urmand ca diferenta de 3.000 euro sa-i fie predata ulterior, dupa pronuntarea solutiei.

In Rechizitoriu se sustinea faptul ca inculpata a fost ajutata la comiterea infractiunii in data de 9 septembrie 2006, la primirea primei transe de 5.000 euro, atat de subsemnatul, cat si de inculpatul K.V.P.

Se sustinea ca ajutorul acordat inculpatei de catre subsemnatul a constat in aceea ca am preluat suma de bani de la aceasta, dupa care am predat-o inculpatului K.V.P., precum si in activitati de supraveghere a zonei domiciliului inculpatei pe timpul cat denuntatorul se afla acolo.

La data de 8.09.2006 prin incheierea nr. 130/2006, in baza acestui scenariu descris mai sus, a fost emis mandatul de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de subsemnatul pe numarul personal 0721(...).

In baza acestor supozitii, impotriva subsemnatului s-au declansat procedurile penale la data de 10.09.2006, prin inceperea urmaririi penale (Rezolutia din 10.09.2006 ora 12).

La data de 11.09.2016, in baza mandatului de perchezitie domiciliara, subsemnatul am fost supus acestei proceduri, iar la finalizarea acesteia mi s-a prezentat mandatul de aducere emis la 11.09.2006, prin efectul caruia am fost condus sub escorta din Lugoj la sediul DNA Timisoara in vederea audierilor.

Dupa audiere, mi s-a prezentat de Procuror, Ordonanta de Retinere pe o perioada de 24h incepand cu data de 12.09.2006 orele 00.15, desi subsemnatul am fost retinut si condus sub escorta la sediul Parchetului incepand cu orele 18.00 din data de 11.09.2006 (momentul inceperii perchezitiei domicilare), facand obiectiuni pe Ordonanta despre acest fapt.

La data de 12.09.2006, in baza incheierii nr.261/CC emisa de Tribunalul Timis in dosarul nr. 3119/30/2006, subsemnatul am fos arestat preventiv pentru o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 12.09.2006 – 10.10.2006, emitandu-se Mandatul de Arestare Preventiva nr.133/12.09.2006. Subsemnatul am declarat recurs impotriva incheierii si, desi am contestat orele de retinere, la data de 15.09.2006, prin Decizia 987/R, recursul mi-a fost respins in mod abuziv si obligat la plata cheltuielilor de judecata.

Mai mult decat atat, la data de 2.10.2006 Procurorul a solicitat prelungirea masurii arestului, iar ca urmare, prin incheierea nr.276/CC din 5.10.2006 in dosarul nr.3752/30/206, a fost prelungita starea de arest pe o perioda de inca 30 zile, respectiv 10.10.2006 – 8.11.2006.

Incepand cu data de 12.09.2006 orele 00.15 subsemnatul am fost incarcerat in arestul IPJ Timis, ulterior, desi eram arestat preventiv, la circa 1 saptamana, in mod abuziv am fost transferat in Penitenciarul Popa Sapca din Timisoara, unde am fost incarcerat alaturi de condamnati definitivi pentru fapte comise cu violenta, tocmai in scopul exercitarii de presiuni din partea anchetatorilor.

Subsemnatul am formulat cerere de liberare sub control judiciar in dosarul nr.3325/30/2006, cerere ce mi-a fost initial respinsa si obligat la cheltuieli de judecata, insa, prin Decizia nr.1086/R din 13.10.2006 a Curtii de Apel Timisoara, ca urmare a recursului formulat de subsemnatul, mi s-a admis cererea fiind pus in libertate sub control judiciar.

Conform calculului subsemnatul am fost retinut 24 H si apoi arestat preventiv pe o perioada de 31 zile incepand cu data de 12.09.2006 si liberat sub control judiciar la data de 13.10.2006, incalcandu-se art.5 CEDO.

In aceasta perioada, familia a fost supusa stresului, rusinii, presiunii mediatice. De asemenea, s-au facut cheltuieli cu deplasarea la Arestul IPJ, Penitenciarul Timsoara si cu produsele achizitionate si remise subsemnatului.

Continutul controlului judiciar avea trei componente deosebit de importante in sensul prezentei actiuni:

1.Interdictia de a exercita profesia de avocat (luata la 13.10.2006 – ridicata la 1.09.2007), ce mi-a creat pe de o parte prejudiciu material, iar pe de alta parte, prejudiciul moral al stresului, rusinii, rumorii publice etc.

Din perspectiva alin.1 al art.1 din Protocolul nr.1, prin impunerea interdictiei de a profesa ca avocat, am pierdut dreptul de proprietate asupra clientelei, careia CEDO in jurisprudenta sa i-a recunoscut o valoare economica, avand in vedere ca rezulta din exercitiul unei activitati profesionale. In acest context, subsemnatul, prin biroul meu de avocat, am dispus de o clientela din care mi-am asigurat venituri, fiind chiar singura sursa de a obtine venituri necesare pentru a-mi asigura un nivel de trai normal atat pentru mine, cat si pentru familia mea. Pe alta parte in jurisprudenta CEDO s-a stabilit ca trebuie sa existe o relatie rezonabila de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopurile urmarite (cauza Buzescu c. Romaniei, Hot. din 29.05.2005). O astfel de proportionalitate nu a fost respectata, mai ales prin prisma faptului ca a intervenit achitarea subsemnatului cu privire la savarsirea infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea mea in judecata. Aceasta ingerinta a fost una grava, determinand privarea subsemnatului de dreptul de proprietate asupra clientelei pe o perioada cuprinsa intre 13.10.2006 – 1.09.2007

2.Interdictia de a parasi tara – mentinuta timp de 7 ani si 2 luni, interdictie ce s-a transformat intr-o pedeapsa conform jurisprudentei CEDO, fiind un permanent motiv de stres

3.Inderdictia de a lua legatura cu membrul familiei Lazar Edit, interdictie mentinuta timp de aprox. 1 an, creandu-mi un factor de stres mai ales ca, locuiam in acelasi imobil si oricand exista posibilitatea incalcarii chiar involuntare a interdictiei, cu consecinte de arestare.

Controlul judiciar a persistat pe o durata de 7 ani si 2 luni, respectiv din data de 13.10.2006 (luat prin Decizia nr.1086/R), si a fost inlaturat prin incheierea din 06.11.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Am solicitat in mod repetat ridicarea acestei masuri insa cererile mi-au fost respinse. Dovada sunt solicitarile adresate Curtii de Apel Cluj, care, prin incheierile din datele de 20.06.2007, 12.11.2008, 23.03.201, a respins cererile de ridicare a controlului judiciar. Fata de toate aceste incheieri, subsemnatul am declarat recurs, recursuri judecate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si solutionate prin respingere cu obligarea la cheltuieli de judecata. Pe langa aceste repetate solicitari, totul a culminat cu omisiunea ridicarii controlului judiciar prin Sentinta penala 37/2011 a Curtii de Apel Cluj, prin care subsemnatul am fost achitat. Instanta, prin sentinta de achitare, trebuia sa ridice controlul judiciar. In plus, controlul judiciar a ramas inca 2 ani, pentru ca Procurorului DNA Cluj i-au fost necesari 2 ani sa-si motiveze recursul declarat de acesta (declarat la 30.03.2011 si motivat la 25.03.2013). In acest interval de 2 ani subsemnatul nu am avut posibilitatea de a solicita ridicarea,deoarece instanta Curtii de Apel Cluj era desesizata prin Sentinta emisa in cauza, iar instanta de recurs a Inaltei Curti nu era inca investita.

(...)

In baza art. 6 CEDO, consider ca termenul rezonabil de finalizare a procedurilor penale a fost depasit din cauza culpei organelor Statului Roman, ce au parcurs fiecare etapa prin termene foarte lungi, creandu-mi prejudicii materiale si morale deosebite.

Spre exemplu:

-8 luni pentru o simpla declinare de competenta, dosarul s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Bistrita Nasaud in 23.10.2006, iar dupa declinarea competentei a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Cluj in 2.05.2007;

-1 an si 6 luni cauza nu s-a putut judeca deorece a stat in nelucrare la Curtea Constitutionala pentru verificarea legalitatii textelor de lege aplicabile in speta subsemnatului;

-4 ani pentru solutionarea pe fond a dosarului de catre Curtea de Apel Cluj;

-2 ani pentru ca Procurorul DNA Cluj sa motiveze recursul declarat de acesta. Sentinta s-a pronuntat in luna martie 2011 iar motivarea s-a facut la 25.03.2013, iar primul termen pentru solutionarea recursului a fost 25.09.2013. Dosarul a stat in nelucrare la DNA Cluj;

-7 luni pentru solutionarea recursului 25.09.2013 – 30.04.2014

In acest sens, avand in vedere culpa exclusiva a Statului Roman in desfasurarea procedurilor penale indreptate impotriva subsemnatului, consider ca a fost depasit cu mult 'termenul rezonabil pentru solutionarea cauzei', incalcandu-se prevederile art. 6 pct.1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Cu privire la daunele morale solicitate,

In primul rand, lipsirea unei persoane nevinovate de libertate este un fapt deosebit de grav. Stresul este incontestabil, rusinea si defaimarea corelativa acestei masuri sunt dovedite prin multitudinea de articole de presa. Pe de alta parte masura retinerii si arestarii preventive a dus la o avalansa de proceduri in interiorul spatiului de detinere, enumerate in preambul.

Din punct de vedere al meseriei de avocat va rog a aprecia in echitate, tinand cont de urmatoarele criterii: perioada de interdictie de a profesa de 1 an, consecintele suspendarii cu privire la imaginea profesionala a subsemnatului, care a fost lezata in urma denigrarii morale si profesionale,

Imaginea si prestigiul profesional al subsemnatului au fost grav afectate, opinia publica avand reprezentarea ca este un infractor periculos care s-a folosit de functia de avocat in mod abuziv, pentru a crea unor persoane prejudicii; fiind invinuit de o infractiune in legatura cu serviciul, adica in exercitarea acestuia, opinia publica nationala a fost 'contaminata' - evident intentionat - cu ideea ca reclamantul este incompetent profesional, copupt si escroc; am fost pus in situatia de a constata cu disperare crunta realitate de a nu avea din ce trai.

Pe de alta parte, stirile si emisiunile televizate, cu arestarea subsemnatului au facut inconjorul lumii, zeci de articole in presa locala si nationala, precum si postarile si publicatile online au dus iremediabil la denigrarea mea ca avocat si ca om. Chiar si in ziua de astazi postarile cu numele meu sunt active pe internet astfel ca inca mi se aduc prejudicii de imagine chiar si dupa 8 ani.

De asemenea a se va avea in vedere consecintele asupra vietii de familie a subsemnatului (decesul tatalui in timpul procesului), decesul a survenit si ca urmare a factorului stres dar si datorita lipsei mijloacelor materiale ale subsemnatului pentru ai oferii asistenta medicala de top. De asemenea imposibilitatea pe perioada suspendarii sa-mi asigur conditii normale de trai cu consecinta intretinerii mele de catre familie, neavand alte surse de venituri, fiind lezata si imaginea de cetatean in urma mediatizarii cauzei penale si a cercetarilor la care am fost supus .

La aprecierea cuantumului prejudiciului moral solicit a va avea in vedere si orice alte aspectele invocate in formularea pierderilor materiale, considerate incerte pentru a fi cuprinse in categoria prejudiciilor materiale.

in concluzie,in baza probelor administrate si ce se vor administra in prezenta cauza va solicit sa constatati eroarea judiciara comisa de autoritatile Romane si pe cale de consecinta sa admiteti actiunea asa cum a fost formulata, reparand prejudiciul in mod exact si echitabil".

*Cititi aici integral motivele actiunii in pretentii pe care avocatul Calin Clopina a intentat-o statului roman, pentru repararea erorii judiciare comise de procurorii DNA

*Cititi aici sentinta Curtii de Apel Cluj de achitare a avocatului Calin Clopina

*Cititi aici Decizia nr. 119A/30.04.2014 a ICCJ