13 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DREPTATE POST-MORTEM – ICCJ a dispus achitarea celor trei primari decedati in timp ce erau hartuiti de DNA in dosarul Consultanta: “Referitor la inculpatii care au decedat inaintea finalizarii judecatii in fond, se impune achitare”. Sentinta prin care ICCJ a dispus achitarea a peste 40 de inculpati, printre care fostii lideri PSD Mircea Draghici si Constantin Nicolescu, este devastatoare pentru DNA: “Probele nu dovedesc o coniventa ilicit-penala si nu probeaza complicitatea materiala ori moral”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

26 June 2022 16:52
Vizualizari: 2944

Fostii lideri PSD Mircea Draghici (foto 1) si Constantin Nicolescu (foto 2) au actionat complet legal cand au incheiat contracte de consultanta cu zeci de comune argesene in perioada 2007-2013, pentru ca acestea sa poata accesa fonduri europene. Deci nu au comis nicidecum abuz in serviciu, asa cum sustine Directia Nationala Anticoruptie in dosarul Consultanta, vizand in principal asa-zise fapte de abuz in serviciu si ticluit de DNA impreuna cu Serviciul Roman de Informatii.



Pe ideea de mai sus se axeaza sentinta nr. 269/2022 din dosarul nr. 4215/1/2015*, prin care judecatorii Elena Barbu, Alin Sorin Nicolescu si Leontina Serban de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au pronuntat 43 de achitari in dosarul Consultanta, unde DNA, timp de 8 ani, a hartuit zeci de primari si viceprimari de comune si functionari publici din judetul Arges, precum si pe fostul presedinte PSD al Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, si pe Mircea Draghici, fost deputat PSD din partea aceluiasi judet si (la data savarsirii faptelor incriminate de DNA) angajat al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala (ADR) Sud Muntenia, membru in Consiliul pentru Dezvoltare Regionala si asociat si ulterior actionar al firmei de consultanta SC EPC Pitesti SRL.

Amintim ca aproape toate achitarile au fost dispuse pe „fapta nu exista”. De asemenea, trei inculpati (fosti primari de comune) au murit in timpul procesului (click aici pentru a citi). Totusi, dupa cum veti citi in motivarea anexata la final, instanta nu inceteaza procesul penal fata de cei trei pe motiv de deces, ci ii achita si pe ei, tot in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala: „fapta nu exista”.

De asemenea, mentionam ca initial Inalta Curte pronuntase 42 de achitari, dar completul de 5 al ICCJ a dispus rejudecarea, pe motiv ca fondul fusese judecat de catre un complet nespecializat in cauze de coruptie (conform Deciziei CCR 417/2019). De data aceasta, in rejudecare, condamnarea cu suspendare pentru al patruzeci si treilea inculpat s-a transformat in achitare (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei va prezinta argumentele prin care completul ICCJ i-a achitat pe Nicolescu si Draghici (aparati de catre avocatii Nicolae Traistaru, respectiv Alexandru Morarescu), intrucat din aceste doua achitari decurg si celelalte 41.

In esenta, completul Barbu-Nicolescu-Serban a stabilit ca acele contracte reprezinta intelegeri comerciale perfect legale, ba chiar necesare pentru dezvoltarea comunitatilor rurale, prin atragerea de fonduri europene – cu atat mai mult in primii ani de dupa aderarea Romaniei la UE, in 2007.

Mentionam ca instanta a exclus din dosar mai multe interceptari efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii, din cauza ca ele au fost realizate in baza unor mandate de siguranta nationala – lucru declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.


Nicolescu n-avea cum sa intervina pentru judecatorul Mercan


Alta acuzatie formulata de catre DNA impotriva fostului sef CJ Arges Constantin Nicolescu se refera la presupusa interventie a acestuia pe langa Viorel Hrebenciuc (vicepresedinte la acea vreme al Camerei Deputatilor) pentrtu ca judecatorul Doru Mercan sa obtina functia de presedinte al Curtii de Apel Pitesti. In acest context, Inalta Curte a retinut ca Nicolescu nu avea cum sa comita aceasta fapta, intrucat Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor reglementeaza un mecanism de numire a magistratilor in functii de conducere independent de influentele politice. In plus, audiat ca martor, Hrebenciuc a declarat ca nu s-a dedat la vreo astfel de interventie.


Prezentam principalele pasaje din motivarea ICCJ (privindu-i pe Nicolescu si Draghici):


I. Acuzatiile formulate impotriva inculpatilor Nicolescu Constantin, presedinte al Consiliului Judetean Arges si Draghici Mircea Gheorghe, angajat al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, membru in Consiliul pentru Dezvoltare Regionala si asociat si ulterior actionar EPC Pitesti, au vizat, in drept:

- infractiunea continuata de abuz in serviciu in forma autoratului si complicitatii (cate 34 acte materiale), referitoare la contractele incheiate de UATC Cuca, Valea Danului, Micesti, Dragoslavele, Dimbovicioara, Mosoaia, Stoienesti, Cosesti, Corbi, Leordeni, Stalpeni, Budeasa, Mihaiesti, Lunca Corbului, Moraresti, Salatrucu, Suici, Malureni, Maracineni (fapte descrise la pct. I, II.A, II.B. si II.C. din rechizitoriu);

- instigare la infractiunea de abuz in serviciu, respectiv complicitate morala mijlocita in forma complicitatii la instigare (cate 10 infractiuni continuate, reprezentand 13 acte materiale, in total), referitoare la contractele incheiate de UATC Titesti, Stolnici, Corbeni, Mozaceni, Vedea, Cocu, Uda, Babana, Cotmeana si Nucsoara (fapte descrise la pct. II.D din rechizitoriu). Prin incheierea din data de 24.09.2021 a fost schimbata incadrarea juridica din 10 infractiuni de abuz in serviciu sub forma instigarii, respectiv sub forma complicitatii la instigare intr-o singura infractiune de abuz in serviciu in forma continuata cu 13 acte materiale.

In fapt, s-a retinut ca la momentul savarsirii faptelor erau elaborate la nivel national Planul National de Dezvoltare Rurala, Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia, respectiv Programul Operational Multianual al judetului Arges, fiind necesar ca autoritatile publice locale sa isi planifice si sa isi stabileasca obiectivele de dezvoltare a comunitatii locale pentru perioada 2007-2013.

S-a sustinut ca, in acest context, inculpatul Nicolescu Constantin, in baza intelegerii cu inculpatul Draghici Mircea Gheorghe, a identificat si pus in aplicare mecanismul in cadrul caruia sa fie incheiate de catre unitatile administrativ teritoriale din judetul Arges cu EPC SRL Bucuresti contracte de servicii de consultanta si/sau elaborare strategii de dezvoltare locala in scopul obtinerii unor foloase necuvenite de catre aceasta societate si de catre inculpatul Draghici Mircea Gheorghe, cu consecinta producerii unor pagube in bugetul UAT-urilor.

Acuzarea a mai retinut ca European Project Consulting Management SRL Pitesti a fost infiintata in realizarea scopului infractional mentionat, relevand existenta unei legaturi a acesteia cu European Project Consulting SRL Bucuresti, caracterizata astfel:

EPC SRL Bucuresti a fost infiintata la data de 09.11.2006, avand ca asociati pe Catana Aida Petronela si Dragan Ilie Florin, care, totodata a detinut si functia de administrator, societatea avand ca obiect principal de activitate consultanta pentru afaceri si management. La data de 11.05.2007 s-a inregistrat sediul secundar in Pitesti (strada Vasile Milea, Centru Vest, corp B, bloc 4, sc. A, ap.5), iar inculpata Oana Onela Carmen a fost numita, incepand cu data de 04.12.2006, director pentru aceasta sucursala. Ulterior, inculpata Catana Aida Petronela a cesionat partile sociale asociatului/administrator Dragan Ilie Florin, la data de 11.02.2009.

EPC Management (Pitesti) a fost infiintata la data de 17.08.2007, avand ca asociati pe Catana Aida Petronela, Dragan Ilie Florin, Oana Onela Carmen si Draghici Mircea Gheorghe, care in perioada 01.10.2007- 31.12.2008 a detinut si functia de director, societatea avand ca obiect principal de activitate consultanta pentru afaceri si management. Calitatea de administrator in aceasta societate comerciala a avut-o Neague Catalina Viorica (sora inculpatului Draghici Mircea Gheorghe). Incepand cu data de 06.10.2008, s-au cedat cotele de participare la beneficii si pierderi inculpatului Draghici Mircea Gheorghe, care le-a cedat, incepand cu data de 20.10.2010, catre sora sa Neague Catalina Viorica. La data de 12.05.2012, EPC Management Pitesti si-a incetat activitatea, fiind radiata.

Marea majoritate a contractelor evaluate in prezenta cauza au fost incheiate in datele de 21/23/24.08.2007 (UATC-uri: Valea Danului, Micesti, Mihaesti, Dragoslavele, Dimbovicioara, Mosoaia, Stoienesti, Cosesti, Leordeni, Stalpeni, Budeasa, Mihaiesti, Lunca Corbului, Moraresti, Salatrucu, Suici, Malureni, Maracineni, Titesti, Stolnici, Corbeni, Mozaceni, Vedea, Cocu, Uda, Babana, Nucsoara), dupa infiintarea EPC Management (Pitesti), in data de 17.08.2007. Alte contracte au fost incheiate: la data de 17.07.2007, contractul cu Consiliul local al comunei Cuca; la data de 11.12.2008, Corbi; 1.08.2007, Lunca Corbului; 13.11.2007, Cotmeana; 17.01.2008, Bradulet; 4.02.2008, Bughea de Sus; 8.02.2008, Rociu; 6.02.2008, Mioarele; 5.03.2008, Negrasi; 12.08.2008, Domnesti).

La data de 01.11.2007, intre cele doua societati comerciale, EPC SRL Bucuresti si EPC Management (Pitesti), s-a incheiat contractul de prestari servicii nr. 92/08.11.2007, avand ca obiect furnizarea consultantei „in vederea dezvoltarii de proiecte in judetul Arges” de catre EPC Management Pitesti, in calitate de prestator, pentru EPC Bucuresti, in calitate de beneficiar, pentru perioada 01.11.2007-31.10.2008, termenul fiind prelungit. In perioada 18.12.2007 – 30.12.2007, urmare incheierii si derularii contractului de prestari servicii mentionat, EPC Bucuresti a platit prin banca catre EPC Management Pitesti suma totala de 632.320,77 lei, suma care reprezinta contravaloarea partiala a unui numar de 35 de facturi emise in valoare totala de 732.160,86 lei, ramanand de achitat suma de 99.840,09 lei (f. 422 si urm., vol. 124, contract, facturi, OP, extrase cont).

Colaborarea dintre cele doua societati, in realizarea contractelor ce fac obiectul prezentei cauze, este demonstrata prin sustinerile inculpatilor primari ce au relatat semnarea contractelor la sediul din Pitesti, dar si de inscrisuri reprezentate de somatii ori solicitari de plata catre unele comune beneficiare, semnate de director general Draghici Mircea Gheorghe, pentru EPC Pitesti.

Mentiunea din rechizitoriu, referitoare la faptul ca toate facturile emise de EPC Management (Pitesti) catre EPC SRL Bucuresti in baza contractului 92/08.11.2007 nu sunt insotite de situatii si rapoarte de lucru, nefiind identificate astfel de documente nici in evidenta contabila, nu este relevanta deoarece obiectul judecatii nu include infractiuni economice fata de care aceasta conduita sa dobandeasca relevanta. In legatura cu aceasta situatie a fost audiat martorul Matei Gabriel Ion, contabil la EPC Management (Pitesti), care a declarat ca inculpata Catana Aida Petronela i-a spus ca la dosarul sau nu vor sta documente justificative privind facturile emise de catre acesta in calitate de contabil, intrucat documentele sunt confidentiale. Declaratia acestui martor este insa nerelevanta pentru acelasi motiv indicat anterior.

Prezinta insa relevanta faptul ca obiectul fiecarui contract de servicii a fost realizat, in sensul ca au fost intocmite strategiile de dezvoltare locale / studiile de fezabilitate si au fost depuse cereri de finantare. Imprejurarea ca nu toate proiectele au fost declarate eligibile nu afecteaza realizarea obiectului acestor contracte. Probele administrate in cauza au dovedit ca activitatile ce trebuia a fi efectuate de catre EPC, conform contractelor incheiate intre UAT uri si EPC Bucuresti, au fost desfasurate, ca EPC Bucuresti si EPC Management Pitesti aveau angajati care erau angrenati in activitatile acestor societati, astfel ca si colaborarea dintre cele doua firme este justificata in contextul relatiilor economice.

EPC SRL Bucuresti a obtinut suma de 732.160 lei din numai 35 contracte incheiate (3.756.138,01 lei din peste 100 contracte, rechizitoriu, p. 28). In baza contractului prestari servicii nr. 92/08.11.2007, EPC Bucuresti a platit catre EPC Management (Pitesti) suma de 634.320 lei (cca 218.731 USD la un curs de 2,90 sau 195.175 la un curs 3,25; vol. 8, f 157 si urm.).

EPC SRL Bucuresti a obtinut si suma totala de 176.439,21 lei, pentru cele 13 contracte incheiate cu cele 10 UAT-uri, prezentate la pct. II.D.1-10 din rechizitoriu.

Inculpatul Draghici Mircea-Gheorghe, in perioada 1.10.2007-31.12.2008 a detinut functia de director EPC Management (Pitesti), avand incheiat contract de munca (vol.4, f. 358). In aceasta situatie sustinerile martorului Matei Gabriel Ion in sensul ca recunoaste semnaturile lui Draghici Mircea Gheorghe la rubrica prestator de pe contractul dintre EPC Management (Pitesti)- prestator si EPC SRL Bucuresti-beneficiar nu au nicio relevanta probatorie.

Odata ce au fost incheiate contractele intre EPC SRL Bucuresti si UAT- uri, vazand si existenta contractului incheiat intre EPC SRL Bucuresti si EPC Management (Pitesti), reprezentantul prestatorului de servicii din acest din urma contract a solicitat plata pretului direct de la beneficiar.

In cadrul EPC SRL Bucuresti administrator era Dragan Ilie Florin. Inculpatele Oana Onela Carmen si Catana Petronela erau implicate atat in cadrul EPC Management SRL Pitesti, cat si in cadrul EPC SRL Bucuresti. Un numar important de inculpati a invocat faptul ca au semnat contractele la sediul EPC Management SRL Pitesti. In aceste conditii contractuale, prezenta inculpatului Draghici Mircea-Gheorghe la sediul din Pitesti, cu ocazia deplasarii mai multor primari pentru semnarea unor astfel de contracte ori deplasarea personala la sediul unor primarii cu ocazia incheierii si semnarii acestor contracte sau luarea legaturii cu reprezentantii unor unitati administrativ teritoriale pentru ca acestea sa achite contravaloarea serviciilor prestate de EPC nu pot fi privite ca acte ilicite si nu fac dovada existentei coniventei infractionale intre participantii Draghici Mircea-Gheorghe si Nicolescu Constantin ori intre Draghici Mircea-Gheorghe si reprezentantii EPC, Oana Onela, Catana Petronela, Dragan Ilie Florin sau intre toti acestia.

Inalta Curte apreciaza ca toate aceste probe privind modul de infiintare si derularea relatiilor dintre EPC Bucuresti si EPC Management Pitesti evidentiaza existenta unor raporturi economice contractuale intre cele doua societati, permise in mediul de afaceri al unei tari democratice. Nu exista nicio proba care sa dovedeasca ca scopul infiintarii EPC Management Pitesti a fost acela al incheierii in conditii frauduloase a contractelor de prestari servicii de catre unitatile administrativ teritoriale mentionate in cauza in beneficiul acestei societati si, implicit, al inculpatului Draghici Mircea Gheorghe.

Probele prezentate nu dovedesc existenta unei conivente ilicit-penale anterioare incheierii contractelor intre Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe si nu probeaza complicitatea materiala ori morala a inculpatului Draghici Mircea Gheorghe la autoratul si instigarea fata de primari, imputate inculpatul Nicolescu Constantin.

Inalta Curte constata ca declaratiile inculpatilor Berevoianu Corneliu si Dincuta Daniel, invocate in rechizitoriu, nu dovedesc existenta unei intelegeri prealabile intre inculpatul Draghici Mircea-Gheorghe si Nicolescu Constantin. Acestia, la fel ca si ceilalti inculpati, care au avut calitatea de primari la data savarsirii faptelor, au negat constant ca au fost determinati sau influentati de catre inculpatii Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe sa incheie contractele cu EPC Bucuresti si au declarat ca nu au cunoscut la momentul incheierii contractelor existenta vreunei legaturi intre EPC Bucuresti, pe de o parte si inculpatii Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe, pe de alta parte.

Totodata, in cadrul evaluarii referitoare la existenta unei conivente infractionale intre cei doi inculpati, Draghici Mircea-Gheorghe si Nicolescu Constantin, instanta nu poate omite functiile exercitate de acestia la momentul actelor considerat infractionale, functii publice care au presupus colaborare si implicare in activitatile cu caracter regional.

Astfel, in perioada 2006-2007, inculpatul Nicolescu Constantin a indeplinit si functia de presedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia. In cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Regionala (la nivelul secretariatului acestui organism) si-a desfasurat activitatea si inculpatul Draghici Mircea Gheorghe, angajat al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia din data 15.06.2006. Prin hotararea nr.9 din 25.07.2007 a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala, printre reprezentantii Regiunii Sud-Muntenia nominalizati pentru a face parte din Comitetul Regional de Evaluare Strategica si de Corelare pentru Programul Operational Regional 2007-2013, in calitate de membrii titulari, a fost si inculpatul Draghici Mircea Gheorghe (p.29-31 rechizitoriu), ceea ce justifica ideea unei colaborari pe probleme regionale. In acest context inculpatul Draghici Mircea Gheorghe colabora cu inculpatul Nicolescu Constantin, fiind astfel interconectati prin interese comune de natura profesionala (f. 352, 357, vol. 124, dosar electronic).

Implicarea presedintelui Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia si presedinte al Consiliului judetean Arges, Nicolescu Constantin se justifica si in contextul necesitatii elaborarii strategiilor la nivel local, pe langa cele judetene, necesitate obiectiva si sustinuta a priori de HG 246/2006, pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, publicata in M.Of. 295 din 3 aprilie 2006. Potrivit art. 6 alin. (1) din actul normativ amintit, autoritatile administratiei publice locale – comunale, orasenesti, municipale, judetene... adopta, conform reglementarilor in vigoare din domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, strategii locale proprii privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice,... in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari. Acest termen era implinit la incheierii contractelor ce fac obiectul analizei prezentei cauze. (2) Autoritatile administratiei publice locale de la nivelul municipiilor si judetelor vor infiinta, prin hotarari ale consiliilor municipale ori judetene, dupa caz, prin reorganizarea aparatului propriu, structuri specializate denumite Unitatea municipala/judeteana pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publice, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari. (3) In cazul comunelor si oraselor sarcina monitorizarii, coordonarii si implementarii strategiilor locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, precum si a planurilor de implementare aferente revine unitatilor judetene pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publice, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale vizate.

Inscrisurile de la dosar atesta ca inculpatul Nicolescu Constantin, in calitate de Presedinte al Consiliului Judetean Arges, la data de 12.12.2007, informase Institutia Prefectului, la solicitarea acesteia, despre existenta Strategiei judetene de accelerare a serviciilor comunitare de utilitati publice, a Planului de masuri si actiuni aferent si despre aceea ca fusesera publicate pe site-ul Consiliului, inca din luna august. De asemenea, acesta preciza ca toate UAT din Arges fusesera incunostintate despre existenta documentelor si despre necesitatea de intocmire a propriei strategii, astfel incat la sfarsitul lunii noiembrie (2007), 40 de consilii locale obtinusera strategia proprie privind dezvoltare serviciilor comunitare de utilitati publice (f. 144, vol 143, dosar electronic). In acest context trebuie evaluate legaturile dintre prefect – presedintele Consiliului Judetean – primari ai comunelor.

Probele administrate nu demonstreaza coniventa (ilicita) anterioara incheierii contractelor nici sub aspectul interesului ori folosului financiar ce ar fi profitat celor implicati in aceste activitati: Nicolescu Constantin, Draghici Mircea-Gheorghe sau reprezentantele EPC, inculpatele Oana Onela Carmen si Catana Aida Petronela. In actul de sesizare se retine un profit infractional numai in favoarea EPC: suma de 732.160 lei din 35 contracte incheiate. In baza contractului prestari servicii nr. 92/08.11.2007, EPC Bucuresti a platit catre EPC Pitesti suma de 634.320 lei (cca. 218.731 USD la un curs de 2,90 sau 195.175 la un curs 3,25 (vol 8, f. 157 si urm.).

Furnizarea fondurilor de la nivel judetean, prin implicarea inculpatului Nicolescu Constantin, catre consiliile locale, nu este retinuta in actul de inculpare ca actiune ilicit penala in sine. Acuzarea vizeaza implicarea inculpatului in sensul directionarii fondurilor publice catre societatea EPC, prin intermediul acestui mecanism al platii unor strategii locale elaborate de aceasta societate. In conditiile in care s-a sustinut numai la nivel axiomatic, fara administrarea de probatorii suficiente dovedirii faptului, coniventa infractionala intre acestia, eliberarea fondurilor catre unitatile administrativ teritoriale de la nivel judetean, pentru elaborarea sau plata strategiilor, de altfel impuse de actul normativ amintit, nu poate fi considerat act ilicit penal / infractional.

In legatura cu situatia sumelor incasate de catre EPC, inscrisurile atasate cauzei conduc la retinerea faptului ca, in perioada 2007-2013, au fost incheiate contracte de sponsorizare intre EPC, reprezentat de Dragan Ilie si numita Dragan Irina Florentina pentru achitare taxa scolarizare in valoare totala de 71.500 USD (137.500 lei, pentru anul 2010; 277.000 lei, pentru anul 2011; 209.435 lei, pentru anul 2012; f, 220,vol.4; f. 459 si urm, 526 si urm. 551-556, vol.5). Alte contracte de sponsorizare au fost incheiate cu diverse asociatii, fundatii ori persoane fizice cu sume, prin comparatie, mult reduse (f. 398 si urm., vol. 124, dosar electronic). Pe de alta parte, instanta constata ca reprezentantii EPC, indiferent de pozitia ori functia exercitata in societate, au obtinut numai venituri salariale (declaratii in sedinta din 21.03 si 14.06.2016; 20.02.2018, Oana Onela, Catana Petronela, Draghici Mircea-Gheorghe), iar platile reprezinta in esenta pretul prestatiei.

In concluzie, probatoriile de la dosar – inscrisuri, declaratii de inculpati si martori – nu au aptitudinea de a dovedi o coniventa infractionala a inculpatilor si niciun beneficiu ilicit in favoarea EPC.

Parchetul a sustinut in concluziile scrise ca intelegerea prealabila a inculpatilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe si intentia directa cu care au actionat in activitatea infractionala de care sunt acuzati rezulta din mai multe elemente de fapt, pe care instanta le va analiza punctual.

1. Parchetul a aratat ca unitatile administrativ teritoriale au semnat contractele ca urmare a solicitarilor facute de inculpatul Nicolescu Constantin in cadrul sedintelor Colegiului Prefectural, ocazie cu care a prezentat EPC SRL Bucuresti si pe inculpatele Oana Onela Carmen si Catana Aida Petronela, dar si ca urmare a insistentelor ulterioare ale acestuia, care rezulta din convorbirile telefonice din data de 21.07.2007.

Cu privire la solicitarile inculpatului Nicolescu Constantin pentru semnarea contractelor, parchetul invoca declaratiile inculpatilor (primari la data savarsirii faptelor), care au aratat ca in urma sedintelor Colegiului Prefectural din perioada iunie-august 2007 (organizate in conformitate cu dispozitiile art. 25/1 din Legea nr. 340/2004 de Nicolescu Constantin, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Arges), la care au participat reprezentantii EPC SRL Bucuresti, Oana Onela Cramen si Catana Aida Petronela, inclusiv inculpatul Draghici Mircea Gheorghe, au inteles sa incheie contractele de consultanta cu aceasta societate.

Totodata, in sustinerea faptului ca inculpatul Nicolescu Constantin a conditionat alocarea sumelor catre bugetele locale de incheierea acestor contracte, parchetul invoca discutiile telefonice dintre inculpatul Nicolescu Constantin si inculpatii Cernatescu Gheorghe, Nica Vasile, Voicu Dumitru, Tarba Mihai Gheorghe, Secareanu Dumitru, Ene Florea, Marin Ion, Tudose Elisaveta, Ungurenus Mihai, Ibric Marian, Popa Ion, Stefan Ion, Matei Gheorghe, Patrascu Gheorghe.

Pentru a evidentia faptul ca inculpatii primari nu ar fi indraznit sa se opuna unei solicitari venite din partea inculpatului Nicolescu Constantin, parchetul invoca declaratia inculpatului Cioflan Iulian, care face referire la atitudinea autocrata a inculpatului Nicolescu Constantin.

Inalta Curte reaminteste faptul ca discutiile telefonice indicate nu sunt avute in vedere in ansamblul materialului probator, ca urmare a intervenirii Deciziei nr. 55/2020, ale carei efecte au fost analizate in considerentele acestei sentinte.

In ceea ce priveste celelalte probe invocate de parchet, Inalta Curte constata ca sunt nerelevante si nu dovedesc faptul ca inculpatul Nicolescu Constantin in cadrul sedintelor Colegiului Prefectural ar fi solicitat primarilor sa incheie contracte cu EPC SRL Bucuresti. Dimpotriva, instanta constata ca toti inculpatii primari audiati in cauza au sustinut ca inculpatul Nicolescu Constantin nu le-a impus sa incheie aceste contracte si ca necesitatea incheierii lor era de notorietate in contextul elaborarii planurilor de dezvoltare la nivel national si regional si al obligatiei autoritatilor locale de a-si stabili obiectivele de dezvoltare a comunitatii locale pentru perioada 2007-2013, a urgentei elaborarii acestora in raport de perioada de referinta si a riscului de a pierde multiple oportunitati pentru dezvoltarea locala.

Implicarea inculpatului Nicolescu Constantin in ceea ce priveste stabilirea de catre unitatile administrativ teritoriale din judetul Arges a planurilor de dezvoltare este perfect legala si se inscrie in atributiile sale de presedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia si de presedinte al Consiliului judetean Arges.

In acest context este legitima si alocarea de catre Consiliul Judetean catre unitatile administrativ teritoriale a resurselor financiare necesare pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare la nivel local sau pentru identificarea unor linii de finantare, fiind circumscrisa nevoii generale de dezvoltare a comunitatilor locale prin accesarea fondurilor europene. Aceasta necesitate este obiectiva si sustinuta a priori de HG 246/2006, pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, publicata in M.Of. 295 din 3 aprilie 2006.

2. Parchetul a aratat ca marea majoritate a contractelor au fost incheiate la data de 23.08.2007, dupa ce in prealabil, o parte din inculpati, in calitate de primari, au fost sunati de catre inculpatul Nicolescu Constantin la data de 21.08.2007, insistand asupra semnarii lor, fiindu-le promise suma necesara achitarii contractelor.

Instanta nu are in vedere convorbirile telefonice mentionate, pentru motivele aratate in partea din sentinta referitoare la interceptarile si inregistrarile realizate in baza autorizatiei de siguranta nationala.

Pe de alta parte, instanta constata ca incheierea mai multor contracte de prestari servicii avand ca obiect elaborare strategii locale / studii de fezabilitate, sau identificare linii de finantare nerambursabila si aplicatie camin cultural la o anumita data, precum si alocarea de catre Consiliul Judetean a sumelor necesare pentru incheierea de catre unitatile administrativ teritoriale care nu aveau fonduri bugetare suficiente pentru plata contractelor nu au caracter ilicit, ci au fost oportune, fiind realizate cu respectarea legii.

Incheierea cat mai rapida a acestor contracte a fost generata de necesitatea elaborarii urgente de catre cele 34 de unitati administrativ teritoriale din jud. Arges a planurilor de dezvoltare si, implicit, a strategiilor de dezvoltare locala, ori a identificarii surselor de finantare nerambursabila, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si al oportunitatii de atragere a fondurilor europene. In acest sens a fost adoptata, spre exemplu, HG 246/2006 care a aprobat strategia nationala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice si care sta la baza elaborarii si implementarii a Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice, care prevedea respectarea unor termene. In plus, si alte obiective de dezvoltare a unitatilor administrativ teritoriale din judetul Arges, se impunea a fi realizate prin accesarea de fonduri nerambursabile, in contextul socio-economic deschis de aderarea Romaniei la UE. De altfel, preocuparea pentru dezvoltarea colectivitatilor locale si elaborarea unor strategii de dezvoltare locala preexista emiterii HG nr. 246/2000 si aderarii Romaniei la UE. Astfel, HG nr. 1006/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica, prevede ca strategia de dezvoltare a unei colectivitati locale reprezinta determinarea scopurilor si a obiectivelor pe termen lung a colectivitatilor, adoptarea de politici locale si alocarea de resurse pentru atingerea acestora, tinand cont de nevoile, asteptarile si dorintele cetatenilor si de componentele sistemului politic local. De asemenea, existau si planuri de dezvoltare regionala, acestea fiind reglementate de Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala din Romania.

Pentru evidentierea necesitatii si a obligativitatii strategiei locale sunt relevante si declaratiile martorilor Ofiteru Larisa, audiata la 10.09.2020, Ionescu Doina, audiata in 21.09.2020 si ale inculpatilor care au avut calitatea de primari la data savarsirii faptelor, care au subliniat in mod constant necesitatea elaborarii strategiilor de dezvoltare locala pentru a se stabili atragerea ordonata, programata a unor resurse financiare guvernamentale sau europene, precum si pentru folosirea resurselor locale. De asemenea, toti inculpatii au subliniat in mod constant rolul benefic al strategiilor de dezvoltare elaborate de EPC SRL Bucuresti, faptul ca acestea au fost utilizate ulterior in activitatea fiecarei unitati administrativ teritoriale, pe diverse paliere care vizau utilizarea unor date despre comunitatile locale si nevoile de dezvoltare ale acesteia pe timp scurt, mediu si lung.

In concluzie, Inalta Curte constata ca incheierea celor mai multe contracte in data de 21.08.2007 si alocarea de fonduri de la Consiliul Judetean Arges pentru plata acestor contracte de catre unitatile administrativ teritoriale care nu aveau fonduri suficiente la buget nu constituie probe care sa dovedeasca existenta unei intelegeri prealabile intre inculpatii Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe si nici intentia acestora de a cauza o paguba unitatilor administrativ teritoriale si de a aduce un folos necuvenit EPC.

3. Parchetul a invocat si faptul ca marea majoritate a contractelor de prestari servicii sunt contracte tip si au fost incheiate la data de 23.08.2007 la sediul EPC din Pitesti, iar studiile de fezabilitate nu au identificat in concret nevoile reale de dezvoltare a comunitatilor locale, avand un caracter general si continand parti preluate din acte normative comunitare si nationale, din documente oficiale cu caracter public sau din articolele ale unor specialisti in domeniu, postate pe internet.

Imprejurarea ca marea majoritate a contractelor ce fac obiectul cauzei sunt contracte-tip nu constituie un element de fapt care sa dovedeasca coniventa infractionala si intentia inculpatilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe de a incheia in mod fraudulos contractele de prestari servicii. Fiind contracte incheiate cu acelasi prestator, este normal ca acestea aveau o structura unica, fiind particularizate cu datele beneficiarului-unitatea administrativ teritoriala contractanta. De asemenea, incheierea unora dintre contracte la sediul din Pitesti al EPC nu atribuie un caracter ilicit acestei activitati.

Relevanta prezinta insa faptul ca aceste contracte s-au executat, nu au fost fictive, ca inculpatele Oana Onela Carmen si Catana Aida Petronela si alti angajati ai EPC au lucrat la elaborarea strategiilor/studiilor de finantare care presupunea achizitia, analiza si prelucrarea datelor de la Statistica, precum si analiza datelor obtinute de la nivel local. Din declaratiile celor doua inculpate si ale inculpatilor care au avut calitatea de primari la data savarsirii faptelor, precum si din declaratiile martorilor audiati in cauza, rezulta ca inculpatele si alti colegi ai lor s-au deplasat in comune, au corespondat telefonic sau prin fax cu angajatii primariilor, aspecte care rezulta din CD-ul depus in instanta, la data de 3.07.2020, de inculpata Catana Aida Petronela. Rezulta astfel ca in prima etapa era elaborat un produs intermediar, transmis beneficiarilor carora li se solicita un punct de vedere asupra acestuia, iar apoi, in etapa a doua, era elaborat produsul final, respectiv strategia locala, care respecta intocmai Anexa 8.2. a HG 1006/2001.

Totodata, instanta constata ca prezinta relevanta si specializarea necontestata in domeniul finantarilor europene a inculpatei Catana Aida Petronela, efectuata inca din perioada anterioara aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, precum si expertiza in acelasi domeniu a inculpatei Oana Onela Carmen, in contextul in care in perioada savarsirii faptelor pregatirea specialistilor in acest domeniu era la inceput, neexistand multe persoane fizice sau juridice care sa presteze servicii de consultanta unitatilor administrativ teritoriale. Imprejurarea ca in strategiile de dezvoltare locala se regasesc parti preluate din acte normative comunitare si nationale nu prezinta nicio conotatie penala, fiind absolut firesc sa se faca referire la deziderate stabilite in programele de dezvoltare la nivel national sau regional, avand in vedere ca aceste lucrari trebuiau sa respecte anumite standarde prevazute in legislatia in domeniu (ex. HG nr. 1001/2000, Legea nr. 315/2004). Pe de alta parte, elaborarea unor programe la nivel national si regional nu excludeau elaborarea unor strategii la nivel local, fiind vorba despre mai multe directii de dezvoltare si finantare.

Deopotriva, trebuie mentionat ca in acea perioada de inceput a aderarii Romaniei la UE, in mod evident, unitatile administrative-teritoriale nu beneficiau de resurse umane sau tehnice care sa le permita elaborarea unor strategii de dezvoltare locala si in general, o activitate specializata in domeniul atragerii fondurilor nerambursabile guvernamentale sau europene.

Desi parchetul a sustinut ca studiile de fezabilitate realizate de EPC nu au identificat in concret nevoile reale, probele administrate in cauza demonstreaza contrariul, inculpatii si martorii audiati aratand faptul ca reprezentantii EPC au discutat cu autoritatile locale si chiar i-au insotit pe reprezentantii acestora in teritoriu pentru a viziona anumite locatii sau obiective care urmau a fi incluse in programul de investitii si modernizare al comunitatii locale respective.

Pe cale de consecinta, instanta constata ca niciunul dintre elementele de fapt invocate de parchet nu dovedesc pretinsa intentie directa si coniventa infractionala a inculpatilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe cu privire la incheierea contractelor de prestari servicii dintre EPC SRL Bucuresti si unitatile administrativ teritoriale.

Totodata, fata de cele ce preced, Inalta Curte constata ca in cauza nu a fost dovedita existenta unor demersuri concrete si a unor interventii directe realizate de inculpatul Nicolescu Constantin, cu sprijinul inculpatului Draghici Mircea Gheorghe asupra inculpatilor Cernatescu Gheorghe (primar al comunei Cuca), Nica Vasile (primar al comunei Valea Danului), Voicu Dumitru (primar al comunei Micesti), Tarba Mihai Gheorghe (primar al comunei Dragoslavele), Secareanu Dumitru (primar al comunei Dambovicioara), Ene Florea (primar al comunei Mosoaia), Marin Ion (primar al comunei Stoenesti), Tudose Elisabeta (primar al comunei Cosesti), Ungurenus Mihai (primar al comunei Corbi), Ibric Marian (primar al comunei Leordeni), Popa Ion (primar al comunei Stalpeni ), Stefan Ion (primar al comunei Budeasa), Matei Gheorghe (primar al comunei Mihaesti) si Patrascu Gheorghe (primar al comunei Lunca Corbului), pentru ca acestia sa incheie contracte de prestari servicii avand ca obiect „elaborarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea locala” si ”consultanta identificare linii de finantare” cu SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL Bucuresti, firma reprezentata de persoane apropiate inculpatului Draghici Mircea Gheorghe. Au fost incheiate 34 de contracte de prestari servicii, descrise la pct. I, II.A, II.B si II.C din rechizitoriu.

Referitor la alocarea de la Consiliul Judetean Arges a fondurilor pentru incheierea celor 34 de contracte de prestari servicii, instanta constata ca, nefiind dovedita existenta intentiei directe si a coniventei infractionale a inculpatilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe cu privire la incheierea contractelor de prestari servicii dintre EPC SRL Bucuresti si unitatile administrativ teritoriale, nu a fost dovedita nici incalcarea de catre inculpatul Nicolescu Constantin a dispozitiilor legale referitoare la promovarea concurentei intre operatorii economici, asigurarea transparentei si a integritatii procesului de achizitie publica si utilizarea eficienta a fondurilor publice. Inalta Curte retine ca alocarea fondurilor necesare pentru plata strategiilor de dezvoltare locala sau a identificarii liniilor de finantare nerambursabila, necesare pentru planificarea si stabilirea obiectivelor de dezvoltare a comunitatii locale pentru perioada 2007-2013 era legala si oportuna in contextul existentei unor planuri de dezvoltare rurala la nivel national si regional, al unui cadru normativ si al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. De altfel, alocarea fondurilor s-a facut in baza HCJ nr. 109/30.08.2007 si HCJ nr. 44/19.03.2008 (pentru Consiliile Locale Mihaesti, Corbi si Stalpeni).

Prin urmare, alocarea fondurilor catre unitatile administrativ teritoriale de la nivel judetean, pentru elaborarea strategiilor impuse de HG 246/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, de HG nr. 1006/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica reformarea administratiei publice locale sau de Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala din Romania, in baza carora s-au intocmit planurile de dezvoltare rurala la nivel national sau regional nu poate fi considerat ilicit penal/infractional si se circumscrie activitatii consiliului judetean de coordonare a activitatii consiliilor comunale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean si dezvoltarii economice-sociale a judetului.

In concluzie, Inalta Curte constata ca in cauza nu a fost probata existenta elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (34 de acte materiale) si art. 5 alin. 1 Cod penal, retinuta in sarcina inculpatului Nicolescu Constantin si nici existenta unor acte de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. La art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (34 de acte materiale), retinuta in sarcina inculpatului Draghici Mircea Gheorghe, astfel ca este incident cazul de stingere a actiunii penale prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala.

De asemenea, Inalta Curte constata ca in cauza nu a fost dovedita existenta unor demersuri concrete si a unor interventii directe realizate de inculpatul Nicolescu Constantin, cu sprijinul inculpatului Draghici Mircea Gheorghe asupra inculpatilor Rizea Florian (primar al comunei Titesti), Pupaza Rosu Sevastian (primar al comunei Stolnici), Dincuta Daniel (primar al comunei Corbeni), Cioran Lucian (primar al comunei Mozaceni), Dochinoiu Niculae (primar al comunei Vedea), Tuca Gheorghe (primar al comunei Cocu), Ciobanu Marcel (primar al comunei Uda), Ivan Vasile Bebe (primar al comunei Babana), Visan Ionel Dragos (primar al comunei Cotmeana), Berevoianu Corneliu (primar al comunei Nucsoara), pentru ca acestia sa incheie, cu incalcarea dispozitiilor referitoare la promovarea concurentei intre operatorii economici, garantarea tratamentului egal si nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica, asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, precum si a reglementarilor legale in materia achizitiilor publice, contracte de prestari servicii avand ca obiect ”elaborare studii de fezabilitate privind strategiile de dezvoltare locala” si/sau ”consultanta identificare linii de finantare” cu European Project Consulting SRL Bucuresti, in folosul acestei societati si a inculpatului Draghici Mircea Gheorghe. Au fost incheiate 13 contracte de prestari servicii, descrise la pct. II.D din rechizitoriu.

Asa cum s-a retinut in cele ce preced, demersurile pe care le-a realizat inculpatul Nicolescu Constantin in cadrul sedintelor colegiilor prefecturale, cu prilejul carora s-a discutat despre necesitatea elaborarii strategiilor de dezvoltare si a indeplinirii conditiilor premergatoare accesarii fondurilor nerambursabile, precum si alocarea de la Consiliul Judetean a fondurilor necesare pentru unitatile administrativ teritoriale care nu aveau bani la buget pentru costurile generate de elaborarea acestor strategii de catre firme specializate, s-au circumscris atributiilor sale de presedinte al Consiliului Judetean, de coordonare a activitatii consiliilor comunale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean si a dezvoltarii economice-sociale a judetului. Aceste actiuni nu sunt ilicite si nu au caracter penal, astfel ca nu a fost dovedita existentei actiunii de instigare si nici a celei de complicitate la instigare.

Totodata, in cazul primarilor, inculpati in prezenta cauza, nu a fost dovedita existenta conduitei descrise ca verbum regens in cazul infractiunii de abuz in serviciu, respectiv a indeplinirii atributiilor de serviciu cu incalcarea legii. Prin urmare, nefiind probata existenta faptei de abuz in serviciu in sarcina inculpatilor primari, care au incheiat contractele de prestari servicii cu EPC SRL Bucuresti, este evident ca nu se probeaza nici existenta infractiuni de abuz in serviciu in sarcina inculpatilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea Gheorghe.

Inalta Curte constata ca in cauza nu a fost probata existenta elementului material al laturii obiective a infractiunii instigare la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 47 Cod penal, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (13 de acte materiale) si art. 5 alin. 1 Cod penal, retinuta in sarcina inculpatului Nicolescu Constantin si nici existenta unor acte de complicitate morala mijlocita (in forma complicitatii la instigare) la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (13 de acte materiale), retinuta in sarcina inculpatului Draghici Mircea Gheorghe, astfel ca este incident cazul de stingere a actiunii penale prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala. (...)

Referitor la inculpatii Serban Niculae, Ciobanu Marcel si Smadu Nicolae, care au decedat inaintea finalizarii judecatii in fond, instanta constata ca se impune pronuntarea solutiei de achitare, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, desi potrivit art. 16 lit. lit.f Cod proc.pen., decesul constituie cauza de incetare a procesului penal.

In conditiile incidentei simultane a cel putin doua cazuri, se impune aplicarea prioritara a cazului care exprima inexistenta infractiunii, aceasta fiind mai favorabila. Cazul de incetare a procesului penal devine incident in ipoteza unor probe apte a rasturna prezumtia de nevinovatie, dar care nu pot fi combatute efectiv si eficient datorita cauzei survenite, decesul. (...)

V. Prin rechizitoriul nr.95/P/2011 din 18.11.2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti, inculpatul Nicolescu Constantin a fost acuzat ca a comis infractiunea de folosire a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau foloase necuvenite, prev. de art.13 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, si-a folosit influenta si autoritatea de presedinte al Consiliului Judetean Arges si presedinte al organizatiei judetene Arges a Partidului Social Democrat, in scopul ca Mercan Doru, judecator la Curtea de Apel Pitesti, sa obtina foloase necuvenite, respectiv functia de presedinte al Curtii de Apel Pitesti in cadrul concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Institutului National al Magistraturii in perioada 10 aprilie – 30 iunie 2009, sustinere acordata in afara cadrului legal ce reglementeaza astfel de concursuri.

Probele administrate in cauza nu sunt apte a demonstra dincolo de orice indoiala ca inculpatul Nicolescu Constantin a comis infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000.

In timpul cercetarii judecatoresti, in al doilea ciclu procesual, martora Ungureanu Elena Diana a relatat ca mentine declaratiile anterioare date in cauza si a precizat: am purtat o discutie telefonica cu inculpatul Nicolescu Constantin cu care am avut si o intalnire in holul Hotelului Intercontinental, cred. In cadrul acelei intalniri i-am spus faptul ca, tocmai pentru ca, la momentul respectiv la concurs era scos postul de presedinte al C.A. Pitesti, curte de la care fusesem detasata la INM, nu am dorit sa fac parte din comisia de organizare a acelui concurs, din care, in mod obisnuit, in calitate de director ar fi trebuit sa fac parte. Inculpatul m-a intrebat despre unul dintre candidati, dl. Mercan, daca are sanse la acel concurs. Eu nefiind in comisie si neurmarind acel concurs, i-am spus ca, din punctul meu de vedere, toti cei trei candidati au sanse egale. Doar atat am discutat cu inculpatul despre concursul susmentionat.

In faza de urmarire penala, martora a declarat, la data de 10.02.2011, ca nu a facut parte din comisie si nu a fost rugata de inculpatul Nicolescu Constantin sa intervina la comisia de examinare pentru ca Mercan Doru sa promoveze pentru a obtine functia de presedinte al Curtii de Apel Pitesti.

Martorul Hrebenciuc Viorel, audiat de prima instanta, in rejudecare, a subliniat ca mentine declaratiile date anterior in cauza, sustinand: in cursul lunii iunie a anului 2009, este posibil sa ma fi sunat dl. Nicolescu Constantin si sa ma fi intrebat ceva in legatura cu desfasurarea unui concurs pentru ocuparea functiei de presedinte al Curtii de Apel Pitesti. Din cauza trecerii timpului eu nu imi mai amintesc continutul convorbirii telefonice. In acea perioada ma sunau foarte multe persoane zilnic (…) Nu l-am cunoscut pe domnul judecator Mercan Doru de la C.A. Pitesti.

Prin declaratia data la urmarire penala, in data de 02.03.2011, martorul Hrebenciuc Viorel a mentionat ca a vorbit de complezenta cu inculpatul Nicolescu Constantin, intrucat nu avea cum sa intervina pentru a ajuta pe cineva sa ocupe, prin concurs, in mod nelegal, vreo functie de conducere la instante de judecata.

Cu proba testimoniala se coroboreaza declaratia inculpatului Nicolescu Constantin care, in instanta, in al doilea ciclu procesual a precizat: in legatura cu acuzatia referitoare la concursul de conducere pentru functia de presedinte a Curtii de Apel Pitesti, precizez ca in afara de a-l ajuta pe Mercan Doru sa faca rost de materiale pentru pregatire, nu am facut nici un fel de interventii. Il cunosteam pe acesta de multa vreme intrucat am fost colegi la uzina Dacia. Pentru acest ajutor de documentare in vederea pregatirii sale pentru concur,s am facut apel la doi colegi din partid si din Senat, respectiv Serban Nicolae si cred ca Viorel Hrebenciuc. Nu am avut discutii cu alte persoane si nici nu cunosteam pe nimeni din comisiile care se ocupau de aceste promovari. In ceea ce o priveste pe dna. Diana Ungureanu, care era fiica unui coleg senator de-al meu, dl. Tamaga Constantin, arat ca ne-am intalnit la o cafea si am intrebat-o daca poate sa-mi dea ceva materiale pentru dl. Mercan Doru, materiale care sa il ajute pe acesta pentru sustinerea unui concurs de ocupare a functiei de conducere vacanta la Curtea de Apel Pitesti (…) Mai arat ca trebuie avut in vedere si contextul din acea perioada cand aceste discutii intre oameni erau normale. Pana la urma, erau discutii intre cunostinte si colegi de Parlament sau fosti colegi, despre chestiuni legate de pregatirea pentru un concurs si documentele necesare in acest sens. Eu nu aveam nici un interes personal pentru ca Mercan Doru sa ajunga in functia de presedinte al C.A. Pitesti. L-am incurajat pe acesta in calitate de fost coleg de munca.

Martorul Mercan Doru a declarat, la data de 21.03.2011, in faza de urmarire penala, ca niciodata inculpatul Nicolescu Constantin nu i-a dat de inteles ca ar interveni pentru ca martorul sa fie promovat prin concurs in functia de presedinte al Curtii de Apel Pitesti.

Inalta Curte retine, astfel, ca martora Ungureanu Elena Diana, director al INM, nu facea parte din comisiile de examinare, care erau desemnate prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar probele administrate nu reliefeaza existenta vreunei legaturi a acestei martore cu comisiile de examinare, la data de referinta, in sensul vizat de acuzatia adusa inculpatului Nicolescu Constantin. Nici celelalte declaratii de martori nu sustin fara dubiu savarsirea infractiunii de catre inculpat.

Apoi, nu lipsit de relevanta este ca, potrivit art 48 si urm. din Legea nr. 303/2004 (forma in vigoare la data savarsirii faptelor), numirea in functiile de presedinte de instanta se face numai prin concurs sau examen organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii. Printre criteriile pe care candidatii trebuie sa le indeplineasca sunt prevazute: calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege. Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege. Examinarea presupune prezentarea unui proiect managerial si probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.

Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formata din 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, 2 judecatori de la curtile de apel si 3 specialisti in management si organizare institutionala.

Inainte de numirea in functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

Se constata, asadar, in raport de regulile si procedura de desfasurare a concursului pentru numirea in functiile de presedinte de instanta si probatoriul administrat in cauza pendinte, ca inculpatul Nicolescu Constantin nu a desfasurat actiuni care sa aiba aptitudinea de a concluziona fara dubiu ca a urmarit influentarea numirii prin concurs in functia de presedinte al Curtii de Apel Pitesti a numitului Mercan Doru.

In consecinta, in temeiul art.16 alin. (1) lit.c) C.proc.pen., instanta va dispune achitarea inculpatului Nicolescu Constantin pentru savarsirea infratiunii prevazute de art.13 din Legea nr. 78/2000, fiindca probatoriul nu este suficient pentru a sustine concluzia indubitabila ca i se poate imputa inculpatului comiterea acestei infractiuni.


* Cititi aici pasajul din motivarea Inaltei Curti cu privire la toate achitarile

* Cititi aici minutele sentintelor ICCJ din dosarul Consultanta inainte si dupa rejudecare, precum si comunicatul DNA

Comentarii

# santinela date 27 June 2022 07:12 -135

Deci 42 de oameni(trei morti intre timp),(care au familii),hartuiti timp de 8 ani de zile fiindca niste idioti de procurori ,slugi politice de la DNA-condusi de marea nulitate Kovessi (experta europeana acum ) au vrut ei(procurorii) sa pupe dosurile stapinilor de la butoane. Putem sti cine,numele acestor nenorociti care au "fabricat" dosarele astea ? Auzi fapta NU exista !Ma intreb daca ei,victimele, si rudele lor ii lasa acum pe procurorii aia sa duca o viata linistita ??

# Vasile date 1 July 2022 12:35 +166

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii DNA au reținut următoarea stare de fapt: În perioada 10 aprilie 2017 – 22 mai 2018, inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe, în calitatea menționată mai sus, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, ar fi utilizat suma totală de 550.522 lei din conturile partidului pentru achitarea, către o societate comercială, a unor cheltuieli ocazionate de deplasarea și/sau cazarea în destinații turistice exotice a sa și a altor persoane. De menționat este că, din suma de mai sus, 231.040 lei ar fi reprezentat o parte din subvenția acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă. În prezența avocatului, inculpatul a declarat că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.08.2022 – Exces de zel la CSM, dupa pofta lui Predoiu. Corbu se simte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva