2 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DUBLU IMPACT - Deciziile CCR privind Ordonanta 13, in care s-a constatat ca Parchetele nu au competenta sa ancheteze decizii privind procesul legislativ, precum si Decizia CCR pe abuzul in serviciu, pot schimba total soarta dosarului "Rompetrol II". Fosti ministri sunt anchetati pentru ca au dat ordonante, hotarari sau decizii ce tin de oportunitatea economica si acuzati de abuz in serviciu, desi aceste au salvat contribuabilul care aduce 2% din PIB la buget si unde Statul insusi este actionar

Scris de: L.J. | pdf | print

23 March 2017 12:01
Vizualizari: 8969

Doua decizii ale Curtii Constitutionale conduse de judecatorul Valer Dorneanu (foto) pot avea impact major asupra dosarului de la DIICOT DIICOT cunoscut sub denumirea "Rompetrol II". Specialisti in Drept, consultati de jurnalisti luju.ro, sustin ca anchetatorii sunt obligati ca in astfel de dosare, in care sunt acuzati si fosti membri ai Guvernului pentru diverse ordonante sau hotarari de guvern date ca oportunitate economica, sunt obligati sa tina cont de deciziile Curtii, atat in ce priveste incalcarea separatiei puterilor in stat constatata de CCR in cazul investigatiei DNA asupra modului in care a fost elaborata vestita Ordonanta 13, cat si in privinta sintagmei "in mod defectuos" din continutul definitiei infractiunii de abuz in serviciu, declarata neconstitutionala.


Dupa cum se stie, Curtea Constitutională a decis ca procurorii DNA si-au depasit competentele atunci cand au demarat anchetarea Guvernului Grindeanu pe tema elaborarii unui act normativ. In motivarea deciziei, CCR a stabilit fara dubiu ca DNA, anchetand modul in care a fost elaborata OUG 13, a perturbat buna activitate a Guvernului si ca Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Recent, si presedintele UNJR, judecatorul Dana Garbovan, a facut o declaratie cat se poate de explicita legata de cazurile in care sunt anchetati ministri, atentionand asupra faptului ca actuali si fosti membri ai Exceutivului nu pot fi anchetati pentru procesul legislativ in sine. "Pot fi anchetati in continuare ministri, chiar legat de un proces legislativ. Ceea ce spune Curtea, este adevarat intr-un limbaj tehnic si destul de stufos, este ca ministrii nu pot fi anchetati pentru procesul legislativ in sine, ceea ce implica de la initierea unui act normativ pana la finalizarea lui, publicarea in Monitorul Oficial. Niciun fel de infractiune nu este legata de acest proces legislativ in sine. Spre exemplu, daca se da mita sau se face trafic de influenta pentru ca fie un parlamentar, fie un ministru sa initieze un astfel de proiect, atunci aceasta infractiune, aceasta fapta este exterioara procesului legislativ, nu are nicio legatura cu un proces legislativ firesc, si in continuare va putea fi anchetata de procurori pe infractiuni de coruptie, dare, luare de mita, trafic de influenta. Dar procesul legislativ in sine nu poate fi niciodata infractiune, si acest lucru il spune CCR.

Tot judecatoarea Garbovan a dat explicatii largite in privinta deciziei CCR legata de neconstitutionalitatea din interiorul definitiei infractiunii de abuz in serviciu: "In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni: incalcarea unei dispozitii exprese din lege, necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative". Magistratul a mai subliniat ca aceasta incalcare a legii trebuie sa fie flagranta, nefiind permis ca inţelesul unei norme sa poata fi clarificat prin decizia judecătorului, "deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor".

Avand in vedere situatia noua creata de cele doua decizii CCR sus-mentionate, dosarul Rompetrol II se afla acum sub acest impact, iar anchetatorii au obligatia de a analiza efectele acestor decizii asupra acuzatiilor existente in cauza la aceasta ora. In dosarul "Rompetrol II" se stie ca in aceasta ancheta, dupa ce a stagnat vreo opt ani la DICOT, a fost redeschisa. E vorba de acea disjungere din dosarul "Rompetrol I" in care au fost trimisi in judecata, in 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantis si Sorin Rosca Stanescu. Anul trecut, procurorii DIICOT au pus sub acuzare trei ministri, anuntand ca Mihai Tanasescu, Sebastian Vladescu si Gheorghe Pogea pentru savarsirea infractiunilor de constituire de grup organizat, abuz in serviciu si complicitate la delapidare. La punerea sub acuzare a fostilor ministri, DIICOT a sustinut ca in perioada septembrie — octombrie 2003, ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, si ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, "si-au exercitat cu rea-credinta atributiile de serviciu, in urma unei intelegeri cu Dan Costache Patriciu (n.n.-decedat), George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, in sensul initierii si promovarii OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30 septembrie 2003, in cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite in obligatiuni subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice".

Fostul ministru al Finantelor, Dan Ioan Popescu a explicat, dupa audiere, referindu-se la un OUG extrem de important in toata istoria Rompetrol, ca "acea ordonanta de urgenta a fost data pentru un agent economic care intre timp a platit zece miliarde de euro la bugetul de stat, care asigura sapte mii de locuri de munca si care, dupa parerea mea, si-a indeplinit toate indatoririle. Statul nu a pierdut absolut nimic. Pai dacă Patriciu a vandut cu trei miliarde de euro, iar statul are 50 la sută, cat a primit statul? (…) Incepând cu 2003 s-au plătit cate 25 de milioane de euro anual, cu titlu de dobanda la obligatiuni”.

Conform procurorilor, Mihai Tanasescu, fost ministru al Finantelor si Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei in Guvernul Nastase, i-ar fi sprijinit pe Dinu Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioi, patroni la acea vreme ai SC Rompetrol Rafinare SA, promovand in 2003 o ordonanta de urgenta prin care datoriile bugetare restante de circa 603 milioane de dolari au fost convertite in obligatiuni ce urmau a fi subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice.

Avand in vedere motivarea si considerentele Deciziei CCR in legatura cu Ordonanta 13, si aici, in cazul "Rompetrol II" este vorba de acuzatii care privesc procesul legislativ, nefiind vorba de vreo traficare de influenta sau alta fapta de coruptie. De altfel, ar fi cel putin bizar ca membri din Executivele care au discutat si decis oportunitatea unor decizii economice ce au avut ca efect salvarea unui mare contribuabil la bugetul statului, sa fie catalogati drept "grup infractional organizat". Pe de alta parte, daca acuzatia de abuz in serviciu nu se sustine cu probe clare ca a fost incalcata legea primara prin savarsirea unei infractiuni, atunci ancheta in dosarul "Rompetrol II " va avea parte de rasturnari de situatie spectaculoase.

Conform informatiilor oficiale, Rompetrol Rafinare SA a continuat sa fie un contribuabil important la bugetul de stat al Romaniei, platind peste 1,277 miliarde USD pentru anul 2016, iar valoarea contributiei la bugetul de stat a depasit valoarea de 12,5 miliarde USD în perioada 2007 – 2016.

Comentarii

# Alba date 23 March 2017 13:03 -2

Si totusi, beneficiarul acestei OUG este un singur operator economic privat. Cred ca legea trebuie sa fie aceeasi pentru toti. Pe unul il scutesti de datorii, pe altul il executi.

# Pif date 23 March 2017 20:09 0

Pai, ca sa rezum decizia 68/2017 a CCR: OUG-ul putea fi atacat la CCR pt. neconstitutionalitate sau respins de Parlament.

# Alba neagra date 24 March 2017 11:23 +1

nu e operator chiar privat daca statul roman are 45 la suta din actiuni....asa ca Alba draga, lucrurile nu stau chiar asa..manipularile nu sint utile nici macar cand provin din nestiinta

# Legiuitorul nelegiuit date 23 March 2017 13:16 0

Eu as face o expertiza...pt a stabili: 1..ce suma a iertat statul.prin ministrii sai agentului economic... 2.motivatia ieratarii de datorie... 3.cat a platit taxe si impozite apoi firma iertata la bugetul statului roman... Dupa aceea ca procuror stabilesc (daca pot)posibilitatea sa se fi dat mita sau nu pt initierea ordonantei..aspect care nu tine de procesul de legiferare si concluzionez: 1.daca nu s a dat mita si statul a incasat bani suficienti dupa ieratrea de datorie clasez dosarul 2.daca s a dat mita trimit in judecata si cer anularea ordonantei frauduloase in baza principoului fraus omnia curumpit 3.daca nu s a dat mita iar ordonanta s a dat in scopul salvarii unui mare contribuabil care ulterior a devenit bun platnic la.stat..clasez dosarul

# Florin date 23 March 2017 18:46 0

Pui gresit problems..... Status nu a iertat nici o datorie CI a transformation o datorie in actiuni. Practice si-a majorat participarea.

# Sor date 23 March 2017 13:27 +7

Panarama made în România. Cat se mai judeca în baza acestor legi ilegale? Nu vedeți ca justiția din România este o porcărie alcătuită din oameni neprofesioniști care judeca ilegal în baza de legi ilegale dând pedepse exagerate f mari pt nimicuri. Comparati justiția din alte tari europene.comparati pușcăriile din alte tari europene. Nu au nici o legătură cu România tara care nici nu trebuia acceptata în UE. Și-au stricat imaginea cu asemenea tara care își bate joc de proprii cetățeni.  Voi credeți ca nu sunt hoți în alte tari?! Sunt muuuuuuult mai multi ca în România dar nu sunt ținuți în puscarie ani grei asa cum se face în România.  În pușcăriile din afara sunt ținuți doar cei cu adevarat periculoși  ( dar judecați în baza de legi legale). Rusine nația românească. Mentalitate extrem de înapoiata și low level.de aia suntem la coada vacii de fapt,judecatori neprofesioniști care judeca total greșit și în baza de legi interpretabile ilegale neconstituționale :eek: :roll:

# DODI date 23 March 2017 13:31 +9

Toate sunt bune și frumoase. Aici discutăm despre legi care ar trebui interpretate și aplicate de oameni normali, nu de țucălarii de la DNA. Exemplul cel mai evident Ponta. Degeaba va câștiga după ani de zile de judecată în instanță, în ochii lui ciolanis și gașca lui de netrebnici pe Ponta nu îl va spăla toată apa Dâmboviței. Când ai nulități în funcții de conducere la parchete (gen luluța sau zdreanță) nu ai nici o șansă la o interpretare corectă a legii. Ei fac tot posibilul ca dosarele începute să ajungă la concluzia de la care au fost demarate: nu există oameni cinstiți, toată lumea e vinovată. Cei care nu au dosare înseamnă că nu au apucat să li se facă, dar urmează. Atâta timp cât avem pe plan secund librici precum liiceanu, macovei și gunoaiele cu care conviețuiesc nici o șansă la un corect Dialog Social. Pentru o mediere între tabere era necesar un președinte echilibrat nu unul scelerat și care, nici nu știe să vorbească sau să simtă românește.

# Pif date 23 March 2017 17:46 +1

Este absolut firesc sa se tina cont de deciziile CCR in dosarele instrumentate de procurori sau ajunse in instanta.

# Sorin date 23 March 2017 18:03 +1

@ Pif_ sigur ca da cum sa nu?! Sa se tina cont de deciziile CCR dar numai în cazul Vip-urilor ( panaramelor). Deja lui Tender i s-a anulat pedeapsa de 6 ani și ceva cu abuzul asta. Sigur ca da numai Vip-urile sunt importante. De fapt Luju.ro din cate vad eu interesat doar de Vip-uri și nu de populația acestei tari asa cum pretinde. De ce nu ați zis nimic pana acum de protocoalele sie și ministerul justitiei?! Ce ilegalități au făcut aia acolo cu vrajeala lor ca cică "e vorba de securitatea tarii". Hai ca e expirată.din cauza panaramelor astora de Vip-uri oamenii obișnuiți se confrunta cu mafia din justiția românească fiind aruncați în puscarie ani grei cu vrăjelile astea de legi și vrăjelile de magistrați și procurorii care cică fac legea. Niște panarame distrugătoare de țară.  Sa plătească cu ani grei de pușcărie.  Eventual sa nu mai iasă de acolo pana la finalul vieții lor

# Pif date 23 March 2017 19:59 +1

Imi cer scuze daca te-am enervat. Ma refeream la faptul ca deciziile CCR sunt obligatorii si nu facultative. Ceea ce inseamna ca procurorii si judecatorii trebuie sa le aplice din oficiu, adica fara sa le ceara cineva in mod expres in cursul urmaririi penale sau in cauzele pe rol.

# ?????? date 28 March 2017 21:20 0

Considerați totuși că CCR are "abilitarea" de a "judeca" despre atribuțiile procurorilor fără a se pronunța despre constituționalitatea reglementărilor care le stabilesc atribuțiile ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva