Ministerul Sanatatii a raspuns la o cu totul alta intrebare decat cea care i-a fost adresata. Si nici macar n-a facut-o de bunavoie, ci a fost nevoie de doua hotarari judecatoresti care sa oblige institutia sa iasa din secretomanie.

Totul a inceput la 5 octombrie 2020, cand Asociatia Organized Crime Harm Reduction (OCHR) – condusa de economistul si jurnalistul Eugen Chiracu (foto 2) – a solicitat, in baza Legii nr. 544/2001 (privind liberul acces la informatiile de interes public), ca MS sa comunice „numarul de pacienti care au contractat virusul SARS-COV-2 in spitalele din Romania incepand cu data de 27 februarie 2020 si pana in prezent (n.r. pana la 5 octombrie 2020) si care este numarul de pacienti decedati care au contractat virusul SARS-COV-2 in spitale in aceeasi perioada” (vezi facsimil 1).

Lovindu-se de refuzul institutiei conduse pe atunci de catre Nelu Tataru, OCHR s-a adresat instantei, castigand atat la fond, cat si definitiv, la apel.

Astfel, in 26 mai 2021, judecatoarea Adina Elvira Ghita (foto 1) de la Tribunalul Bucuresti – promovata intre timp la Curtea de Apel Bucuresti – i-a dat dreptate ONG-ului, dispunand ca Ministerul Sanatatii sa comunice informatiile solicitate. Mai jos veti citi principalul pasaj din sentinta TMB, urmand ca la final s-o gasiti anexata integral, alaturi de hotararea definitiva prin care, in 19 iulie 2022, magistratii Alina Saglam, Luigia Iulia David si Georgian Davidoiu de la Curtea de Apel Bucuresti au confirmat sentinta Adinei Ghita din dosarul nr. 32600/3/2020.

Iata minuta sentintei TMB nr. 3577/2021:

„Respinge exceptiile. Admite actiunea in parte. Obliga paratul sa ii comunice reclamantei raspunsul la adresa reclamantei cu nr. 313/05.10.2020. Respinge cererile de acordare daune morale si cheltuieli de judecata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare, recursul urmand a se depune la Tribunalul Bucuresti. Pronuntata potrivit art. 396 al. 2 C.p.c. azi,26.05.2021”.

Redam minuta hotararii CAB nr. 1902/2022:

„Respinge recursul ca nefondat. Definitiva.

Pronuntata azi, 19.07.2022, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Una ii intrebi tu, alta raspund ei

Chiar daca Ministerul Sanatatii a fost obligat prin hotarare judecatoreasca definitiva sa comunice cati pacienti s-au infectat cu coronavirus in spitale, institutia a oferit cu totul alte cifre in data de 29 decembrie 2022 (la scurt timp dupa primirea deciziei CAB motivate). Astfel, MS vorbeste doar despre „pacienti Covid-19 (confirmati) internati” si despre „pacienti Covid-19 decedati” (vezi facsimil 2). Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, ministerul nici macar nu se oboseste sa precizeze daca acele decese au fost „cu COVID” (deci daca principala cauza a mortii era alta decat Covidul) sau „din cauza COVID”.

OCHR a mai demascat o data regimul Iohannis

Inainte de a va lasa sa cititi argumentele judecatoarei Adina Ghita, amintim ca ONG-ul lui Eugen Chiracu s-a facut remarcat in iunie 2020, cand, tot in temeiul Legii 544/2001, a obtinut din partea Ministerului Sanatatii confirmarea ca pana in acel moment nu existase niciun act prin care MS sa declare epidemie de coronavirus pe teritoriul Romaniei (vezi facsimil 3). Asta desi tara trecuse prin doua luni de stare de urgenta (cu binecunoscuta puscarie sanitara) si printr-o luna de stare de alerta (click aici pentru a citi).

Prezentam cel mai important fragment din sentinta Tribunalului Bucuresti:

„In fapt, la data de 05.10.2020, reclamanta a formulat cerere de informatii publice prin adresa nr. 313/05.10.2020, solicitand sa i se comunice: 'Care este numarul de pacienti care au contractat virusul SARS COV-2 in spitalele din Romania incepand cu data de 27 februarie 2020 si pana in prezent si care este numarul de pacienti decedati care au contractat virusul SARS COV-2 in spitale in aceeasi perioada?'.

In data de 08.10.2020, Directia relatii cu presa, afaceri europene din cadrul acestuia (n.r. din cadrul Ministerului Sanatatii) a raspuns reclamantei ca datele solicitate sunt disponibile in buletinele informative, care sunt updatate zilnic pe site urile oficiale, in flecare zi la ora 13:00, fiind postate si actualizate datele privind evolutia COVID-19 pe teritoriul Romaniei.

Pentru mai multe informatii referitoare la numarul de pacenti din data de 27 februa 2020 pana in prezent, paratul indica reclamantei sa se adreseze Grupului de Comunicare Strategica, deoarece el comunica si centralizeaza zilnic aceste date.

In baza art. 248 C.p.c., instanta va analiza cu prioritate exceptiile invocate in cauza.

In ce priveste exceptia de netimbrare, potrivit art. 22 din Legea 554/2004: 'Articolul 22 (1) In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege,aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plangerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art.7.

(2) Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.

(3) Hotararea tribunalului este supusa recursului.

(4)Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila.

(5)Atat plangerea, cat si recursul se judeca in instanta, in procedura de urgenta, si sunt scutite de taxa de timbru'.

Din textele de mai sus, se constata ca plangerea formulata in baza Legii 544/2001 este scutita de plata taxei de timbru in ce priveste toate capetele de cerere formulate.

Ca urmare, exceptia de netimbrare se va respinge ca neintemeiata.

In ce priveste exceptia ramanerii fara obiect a cauzei, invocata, instanta retine ca, potrivit art. 32 lit. c) C. pr. civ., oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.

In speta dedusa judecatii, obiectul cererii formulate de reclamanta era comunicarea unor informatii de catre institutia parata catre reclamanta.

Nu avea relevanta sub acest aspect daca, in mod informal, reclamanta a cunoscut o parte din informatiile solicitate, Legea 544/2001 neconditionand rezolvarea cererilor de informatii publice de nedetinerea acestor informatii de catre petenta dintr-o alta sursa, formala sau informala.

Cererea ar fi ramas fara obiect daca parata ii comunica efectiv reclamantei informatiile solicitate, in aceasta situatie pretentia concreta a reclamantei fiind solutionata efectiv.

Intrucat nu acesta este cazul in speta, parata refuzand sa ii comunice reclamantei informatia concreta solicitata, instanta va respinge exceptia ramanerii fara obiect invocata.

In ce priveste exceptia lipsei de interes si fondul cauzei, instanta retine ca, potrivit art. 1 si 2 al.1 lit. a si b din Legea 544/2001:

'Art. 1. - Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei.

Art. 2. - In sensul prezentei legi:

a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate ori institutie publicace utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, orice regie autonoma, societate reglementata de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aflata sub autoritatea sau, dupa caz, in coordonarea ori in subordinea unei autoritati publice centrale sau locale si la care statul roman sau, dupa caz, o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar, precum si orice operator sau operator regional, astfel cum acestia sunt definiti in Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federatiile sportive si organizatiile neguvernamentale de utilitate publica, care beneficiaza de finantare din bani publici;

b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritapi publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei'.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 6-7 din Legea 544/2001:

'Art. 6. - (1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.

(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.

(3)Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:

a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;

b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public;

c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicitaprimirea raspunsului.

Art. 7. - (1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.

(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.

(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic'.

Ca urmare, sub aspectul interesului se retine ca, in domeniul specific al Legii 544/2001, nu functioneaza acelasi regim al justificarii interesului din cadrul Legii 554/2004, ci acesta apartine, prin derogare de la dreptul comun, oricarei persoane.

Orice persoana poate formula cerere de furnizare informatii publice si nu trebuie sa justifice motivul pentru care a formulat-o sau interesul sau concret, deoarece asa stabileste, in mod expres,Legea 544/2001 la art. 1,2 si 6.

Ca urmare, exceptia lipsei de interes invocata se va respinge ca neintemeiata.

In ce priveste fondul cauzei, instanta retine ca, in speta, reclamanta a solicitat sa i se comunice este numarul de pacienti care au contractat virusul SARS COV-2 in spitalele din Romania incepand cu data de 27 februarie 2020 si pana in prezent si care este numarul de pacienti decedati care au contractat virusul SARS COV-2 in spitale in aceeasi perioada.

Aceste informatii nu fac parte din cele comunicate zilnic de Grupului de Comunicare Strategica in coordonarea Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, deoarece nu se refera la toti oamenii care au contractat SARS COV 2 in general in perioada respectiva, ci se refera la numarul de pacienti care au contractat acest virus in spitalele din Romania.

Modul de contaminare la care se refera solicitarea de informatii de interes public este foarte specific, si are in vedere persoanele care, internate fiind si avand calitatea preexistenta de pacienti, au contractat, in timpul spitalizarii, virusul respectiv, si la numarul de pacienti care, in aceasta situatie fiind, au decedat.

Spitalele sunt unitati ce se afla fie in coordonarea Ministerului Sanatatii, fie sub autoritatea Ministerului Sanatatii, astfel incat colectarea acestui tip de date de la aceste unitati sanitare face obiectul de activitate al paratului, care este institutie publica.

Paratul nu a comunicat reclamantei informatiile solicitate.

Fata de aceasta stare de fapt si de textele legale indicate, si constatand ca informatiile solicitate sunt informatii de interes public ce au legatura cu activitatea paratului, instanta va admite in parte actiunea formulata si va obliga paratul sa ii comunice reclamantei raspunsul la adresa acesteia cu nr. 313/05.10.2020.

In ceea ce priveste cererea reclamantei de acordare daune morale, potrivit art. 252 C.civ., orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt demnitatea, intimitatea vietii private.

De asemenea, conform disp. art. 253 alin. (2) C.civ., cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa il oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri spre a se ajunge la restabilirea dreptului atins, inclusiv dreptul la despagubiri, iar dispozitiile mentionate instituie un caz special al raspunderii civile delictuale.

Art 22 al.2 din Legea 544/2001 prevede, de asemenea, posibilitatea acordarii de daune.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale, in temeiul dispozitilor art.1357 Cod civil, este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.

Tribunalul noteaza ca in speta nu s-a constatat, din probele administrate, existenta vreunul eventual prejudiciu de natura morala care sa fi fost incercat de reclamanta si sa poata fi cuantificat potrivit pretentiilor acesteia.

In absenta existentei prejudiciului, cererea de acordare daune morale se respinge ca neintemeiata, nefiind intrunite conditiile legale in acest sens.

In ce priveste cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, fata de prevederile art. 453 C.p.c., se va respinge, la dosarul cauzei nefiind depusa, pana la inchiderea dezbaterilor, dovada efectuarii de catre reclamanta a vreunor cheltuieli cu sustinerea prezentului litigiu”.

* Cititi aici intreaga sentinta TMB

* Cititi aici intreaga decizie CAB