Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

CSM-HAINEALA AVANSEAZA PROCURORI FARA CONCURS – Eludand Legea nr. 303/2004, CSM i-a avansat pe Marius Iacob si Gabriela Scutea la gradul profesional de procurori de PICCJ pe motiv ca asta e practica Inaltei Curti! AMR a cerut CSM sa-si revoce imediat hotararea. In caz de refuz se va ajunge la proces. Cum a fost pus Marius Iacob procuror sef adjunct la DNA, daca nu avea grad de procuror de PICCJ?(Documente)

Luni, 2 decembrie 2013 17:17 | Scris de Adina A. STANCU - Razvan SAVALIUC | pdf | print | email

Procurorii indragiti de Traian Basescu sunt din nou favorizati de CSM, care a ajuns sa-i avanseze in grad profesional, fara concurs – o adevarata premiera juridica! Daca la inceputul acestui an, CSM a fraudat legea si l-a delegat pe Daniel Morar in functia de prim adjunct al Procurorului General, pe 6 luni (sfidand faptul ca o detasare nu se poate face in interiorul aceleiasi institutii si in absenta solicitarii sefului institutiei, a carei functie era vacanta, dar si faptul ca functiile de Procuror General si adjuncti ai acestuia se ocupa numai la propunerea ministrului Justitiei), a venit randul ca alti doi procurori agreati de Traian Basescu sa fie favorizati de CSM.

Desi Legea 303/2004 privind statutul magistratilor prevede ca avansarea in grad profesional se face numai prin concurs, CSM, prin Hotararea Plenului nr. 1174 din 29.10.2013, a recunoscut direct gradul profesional de procuror de PICCJ pentru procurorii Marius Iacob (foto) si Gabriela Scutea.


Unde scrie in lege ca CSM, prin hotarare, poate "recunoaste" grad de procuror de PICCJ unor magistrati care nu au sustinut concurs?

Motivul invocat de CSM pentru avansarea in grad profesional este pueril si anume ca „Avand in vedere ca jurisprudenta unanima si constanta a ICCJ in materie este in sensul admiterii cererilor similare privind recunoasterea gradului profesional, precum si faptul ca dl Iacob Marius Constantin, procuror sef adjunct al DNA si dna Scutea Gabriela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov au indeplinit functii de conducere prin numire la nivelul PICCJ, Plenul CSM va recunoaste gradul profesional corespunzator PICCJ pentru cei doi procurori”.

Sustinerea din Hotararea CSM este incredibila! Ea dovedeste pe de o parte faptul ca Marius Iacob a fost instalat procuror sef adjunct la DNA, fara a avea grad de procuror de PICCJ. Chiar daca alti procurori care au activat in urma cu mai multi ani la DNA si DIICOT, au cerut CSM sa le acorde gradul profesional maxim, iar CSM i-a refuzat pe toti, dupa care respectivii au dat in judecata Consiliul, iar ICCJ – Sectia de contencios le-a acrodat gradul profesional maxim, acestia au dobandit acest grad gratie unei hotarari judecatoresti, cum poti sa te substitui unei decizii judecatoresti? Evident ca hotararile judecatoresti in cauza au incalcat cu toate Legea 303/2004, producand scandal si discriminare in sistem, in sensul ca la orice alt parchet procurorii trebuiau sa dea examen pentru a avansa in grad profesional, in timp ce la DNA si DIICOT se putea eluda concursul doar prin faptul ca procurorii sefi ai acestor unitati de parchet admiteau dupa un dimplu interviu ca anumiti procurori din parchete de judecatorii, tribunale si curti de apel sa fie angajati la DNA. Pe acest sistem, sute de procurori au venit la DNA si DIICOT, doar pentru a primi gradul profesional pe scurtatura, dupa care se intorceau inapoi in provincie de unde venisera, la parchetele de judecatorii si tribunale, dar ramaneau cu salariu gras de procuror de PICCJ. Sistemul impovorator pentru buget, nemeritoriu, discretionar si discriminatoriu a fost criticat, culmea, chiar si de catre Traian Basescu, atunci cand s-a realizat ca unii procurori de judecatorie si tribunale profitau de acest culoar doar pentru a-si mari simtitor salariul si a pretinde sa stea toata viata la Parchetul General.

De la acest sistem abuziv creat sub regimul Basescu pentru procurorii din parchetele "speciale" si pana ca CSM sa ajunga sa ignore Legea 303/2004, ori sa se substituie unei hotarari a ICCJ, e cale lunga, iar Asociatia Magistratilor din Romania a inteles sa declanseze procedurile in vederea anularii Hotaririi Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1174 din 29 octombrie 2013. In acest sens, recent, AMR a cerut CSM: „...emitentul actului contestat, revocarea acestuia si, pe fond, reanalizand cererile celor doi procurori, de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa procedeze la respingerea acestora”.

Iata plangerea prealabila a AMR, adresata CSM, ca o conditie preeliminara pentru atacarea hotararii in instanta, in contencios, in caz de refuz, in vederea anularii ei:

Catre : Consiliul Superior al Magistraturii,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta, nr. 53, sector 5, reprezentata de doamna judecator Gabriela BALTAG, in calitate de presedinte al Asociatiei, formuleaza in temeiul art. 7 alin. (1), (3) si (7) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

PLANGERE PREALABILA

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) solicita revocarea Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1174 din 29 octombrie 2013, potrivit careia s-a hotarat recunoasterea directa a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru Iacob Marius Constantin, procuror sef adjunct al DNA si pentru Scutea Gabriela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.

AMR este persoana interesata in sensul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004. Vatamarea produsa prin actul contestat urmeaza a se aprecia in raport cu dispozitiile art. 1 si art. 2 alin. 1 lit. r din Legea nr. 554/2004.

Interesul Asociatiei Magistratilor din Romania rezulta din continutul art. 5 din Statutul A.M.R., potrivit caruia Asociatia are drept scop: „reprezentarea intereselor magistratilor in raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si international”. Pentru realizarea scopului sau constitutiv, Asociatia are ca obiective in baza art. 6 pct. 2 din Statut, promovarea libertatii si demnitatii profesiei, apararea statutului magistratilor in statul de drept si independenta justitiei fata de celelalte puteri ale statului.

De asemenea, potrivit art. 6 pct. 4 din Statut, A.M.R. are ca obiectiv apararea libertatii, demnitatii si statutului profesional al magistratilor, sens in care AMR isi exprima pozitia fata de deciziile luate de organele de justitie, astfel cum sunt prevazute in legea de organizare judiciara, in ceea ce priveste profesia de magistrat si cei ce o exercita.

Avand in vedere atributiile ce revin Consiliului Superior al Magistraturii in privinta sistemului judiciar, rolul constitutional fundamental conferit CSM de a fi garantul independentei justitiei, se justifica interesul major pe care AMR, potrivit scopului sau constitutiv, il are in ce priveste cariera magistratilor.

Astfel, prin raportare la rolul conferit Consiliului Superior al Magistraturii, conform dispozitiilor art. 133 alin. 1 din Constitutie, art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicata, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, si anume acela de a fi garantul independentei justitiei, AMR justifica un interes legitim, pretinzand respectarea stricta a atributiilor ce revin acestei institutii ca o conditie primordiala pentru garantarea independentei justitiei si respectarea statutului magistratului.

Asadar, in realizarea scopului anterior evocat, A.M.R. justifica un interes si, pe cale de consecinta, calitate pentru a contesta Hotararea nr. 1174/29.10.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in apararea intereselor tuturor magistratilor pe care ii reprezinta, Asociatia fiind imputernicita chiar prin actul constitutiv sa actioneze in numele lor.

In calitate de organizatie profesionala nationala a judecatorilor, procurorilor si magistratilor - asistenti, AMR invoca incalcarea unui interes legitim, in calitatea sa de asociatie profesionala de interes public, care este mandatata sa apere drepturile si interesele magistratilor atunci cand ele sunt vatamate prin acte sau demersuri ce se inscriu in afara cadrului legal.

Motive de nelegalitate a hotararii.

Recunoasterea unui grad profesional reprezinta un drept al magistratilor, iar atunci cand acest lucru se intampla in mod discriminatoriu, direct intr-o procedura administrativa care nu are la baza nici legea si nicio hotarare judecatoreasca irevocabila, asa cum este si in situatia de fata, AMR justifica, potrivit legii, interes in apararea legalitatii si astfel, in apararea drepturilor celorlalti magistrati.

Hotararea pe care intelegem sa o atacam retine ca pentru cei doi procurori mentionati mai sus este recunoscut gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere jurisprudenta unanima si constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie, dar si faptul ca cei doi au indeplinit functii de conducere, prin numire, la nivelul PICCJ.

Aceasta solutie administrativa este una fara precedent in raport de alte hotarari adoptate pana in prezent de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe aceeasi problema si anume, recunoastere grad profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Recunoasterea unui grad profesional, asa cum s-a intamplat si in situatia de fata, reprezinta implicit o forma de promovare, iar modalitatea in care ea s-a realizat, cu toata justificarea formulata (atat cat se poate retine la acest moment intrucat hotararea nu este motivata si nici afisata pe portalul Consiliul Superior al Magistraturii), eludeaza toate prevederile legale corespunzatoare sectiunilor referitoare la promovarea magistratilor.

Astfel, potrivit art. 43 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicata: ,,Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, in limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete”.

In baza art. 75 alin. 11 si 11 ind. 1 din Legea nr. 304/2004: ,,(11) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii. (11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii, procurorii care au activat in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul acestei directiei”.

Conform art. 87 alin. 9 din Legea nr. 304/2004 republicata: ,,La data incetarii activitatii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii”.

Din motivatia sumara afisata pe portalul Consiliul Superior al Magistraturii nu rezulta ca cei doi magistratii ar fi sustinut vreun concurs de promovare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta fiind singura modalitate de promovare intr-un grad profesional superior.

Nici jurisprudenta constanta a unei instante si nici ocuparea de functii de conducere, prin numire, in PICCJ, nu pot fi criterii care sa indreptateasca un magistrat, respectiv procuror, la dobandirea unui grad profesional in afara cadrului legal. Legea nr. 303/2004 republicata nu prevede nicio exceptie in materie de promovare a magistratilor, iar maniera in care Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a recunoscut direct, substituindu-se unei instante de judecata (prin luarea in consideratie a anumitor criterii), reprezinta o depasire a atributiilor sale.

Astfel, din interpretarea prevederilor legale succesive privitoare la organizarea si functionarea structurilor speciale, respectiv a Directiei Nationale Anticoruptie si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in pozitia adoptata unanim pana la situatia de fata, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii aprecia de fiecare data ca, prin numirea in cadrul structurilor mentionate mai sus, magistratii nu dobandesc „eo ipso” gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai mult decat atat, promovarea in functii superioare de executie (pe loc sau efectiva), reprezinta o recunoastere a performantelor profesionale ale magistratilor si constituie o componenta a carierei lor. Acest lucru nu a fost posibil a se realiza, nici in conditiile Legii nr. 92/1992, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 179/11.11.1999 si nici in prezent (art. 43 din Legea nr. 303/2004, republicata) decat numai prin examen/concurs, cu respectarea celorlalte conditii prevazute de lege (de vechime, evaluare profesionala anuala, lipsa sanctiunilor disciplinare, existenta posturilor vacante).

Pentru numirea procurorilor in structurile speciale sunt reglementate de lege proceduri aparte care, fiind norme de exceptie, trebuie interpretate restrictiv. Pe de alta parte, procedurile speciale de numire trebuie intelese in raport cu scopurile pentru care au fost infiintate aceste structuri, respectiv instituirea unor masuri imediate pentru intarirea capacitatii de lupta impotriva fenomenului coruptiei, care sa raspunda provocarilor specifice contextului actual intern si international.

In aceste conditii, daca s-ar considera ca doar ocuparea unor functii de conducere in cadrul PICCJ, prin numire, dupa anumite proceduri, in cadrul structurilor specializate, poate duce la dobandirea de catre procurori, in mod automat, a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, s-ar eluda in mod evident dispozitiile legale privitoare la promovarea in functii superioare de executie prin concurs.

Imprejurarea ca legiuitorul nu a inteles sa faca o exceptie de la regula promovarii, prin concurs, in functii de executie, pentru procurorii care ocupa, temporar, diferite functii de conducere in cadrul P.I.C.C.J. ori pentru cei care au fost numiti in cadrul structurilor speciale, rezulta si din dispozitiile art. 30 din O.U.G. nr. 43/2002 si art. 26 din Legea nr. 508/2004, ce stabilesc, in mod expres, ca dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legilor nr. 303/2004, 304/2004 si 317/2004, se aplica in mod corespunzator.

Ca atare, prevederile din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, atunci cand se refera la promovarea, doar prin concurs, valabile si in cazul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, se aplica tuturor procurorilor, fara nicio discriminare.

Ca o garantie, in plus, a celor mentionate in materia promovarii judecatorilor si procurorilor, art. 75 alin. (11) si art. 87 alin. (9) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad expres ca procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze, potrivit legii.

Astfel, pentru a inlatura orice dubiu in privinta modalitatii de promovare, prin O.U.G. nr. 56/27.05.2009, aprobata prin Legea nr. 385/17.12.2009, Guvernul Romaniei a completat art. 75 si art. 87 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin introducerea alin. 111, respectiv alin. 91, stipuleaza faptul ca de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul sa functioneze, potrivit legii, procurorii care au activat in cadrul structurilor speciale isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia, avute anterior, sau pe cel dobandit ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurari activitatii in cadrul acestor directii.

In concluzie pentru, motivele aratate, in temeiul art. 7 alin. (1), (3) si (7) din Legea nr. 554/2004, Asociatia Magistratilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii - emitentul actului contestat, revocarea acestuia si, pe fond, reanalizand cererile celor doi procurori, de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa procedeze la respingerea acestora.

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania

Judecator Gabriela BALTAG

* Cititi aici plangerea prealabila a AMR

* Cititi aici Hotararea Plenului CSM nr. 1174/ 29.10.2013, semnata de Oana Haineala, a carei anulare este ceruta de AMR

Accesari:5466

Comentarii

# Zegheru date 2 decembrie 2013 17:27 +13

Caz de puscarie

# Outsider date 2 decembrie 2013 23:59 +2

CSM munceste din greu sub o conducere inteleapta = Bobocica dnei Gasca Berlineza si voi ii cautati nod in papura!

# mare mirare.... date 2 decembrie 2013 17:53 +16

Tulus a fost numit sef in DNA cu grad de tribunal iar Papici cu grad de judecatorie si recunoscuti apoi cu grad de parchet de suprema tot prin hotarare a CSM Ioc concurs! Madam Ghica a avansat la PCAB pe ochii ei albastri dupa care a fost numita jude de tribunal cu grad de curte si apoi transferata la Curte tot asa, fara concurs... Nu stiu de ce naiba mai mira pe cineva chestiile astea, cand e vorba de cine trebuie se executa, nu se discuta. Concursurile sunt pentru prostimea de rand, ca geniile...

# BERCEA MONDIAL : e manevra lu frații miei.......,, date 2 decembrie 2013 19:57 +7

Câinii latră, CSM - Haineală , Pup - Alina nu au nici-o treabă. Situația este chiar îngrijorătoare sub aspectul promovării, numirii în grad și funcție a procurorilor, de numire în funcția de judecător.    Motivul: ,, INCOMPETENȚA,, celor care au fost aleși de noi să ne reprezinte interesele.

# Outsider date 3 decembrie 2013 21:48 +1

Mai exista si concursuri . . . de imprejurari . . .

# Av. Tiberiu KOVACS date 2 decembrie 2013 18:11 +10

Aceste cestiuni dovedesc inca odata ca sistemul juridic din romania nu exista . Mai mult, in conditiile in care AUTORITATEA DE LCURU JUDECAT si PUTEREA DE LUCRU JUDECAT au efecte juridice relative in functie de bunul plac al judecatorului de sedinta, aceste minareli de culise numite pile, cunostinte si relatii sunt floare la ureche.

# Bre fratilor, date 2 decembrie 2013 18:15 +15

Citesc de ceva vreme site-ul Dv. si am vazut ceva minuni, dar treaba de azi depaseste orice minune chiar si decizia Curtii Constitutionale prin care se excepteaza propriile pensii de la reglementarile valabile pentru mocofanii de rand. Mormanul de rahat a devenit atat de mare si pute asa de greu incat va fi, probabil, nevoie de o adevarata actiune de epurare a onorabilelor instante si de luat la puricat modul in care au incasat o gramada de bani cei care se prefac a face justitie in Romania.

# serafime date 2 decembrie 2013 19:05 +2

serafine, chiar cine esti, sa te punem pe tine presedinte (?)

# CI date 2 decembrie 2013 21:19 +10

Păi şi tâmpita isterică de Kovesi ce grad profesional are? Femeia asta nu are pic de obraz şi de cultură? Ce dosare a făcut asta? A fost paraşutată la PICCJ din postura de colegă de facultate a lui Boc! E primul demers al AMR pe care-l susţin, restul e vrăjeală.

# Outsider date 3 decembrie 2013 00:12 +4

Avu grad de colonel . . . Profesional? Ce zice Bolcas: \"Kovesi este de «o prostie tulburatoare»\". De-ar fi avut caracter l-ar fi sictirit bine pe ex-ministrul Armatei, ca doar nu erau incartiruite trupele pe tîrla lui tac\'su . . .

# nu ești CI date 6 decembrie 2013 22:17 +1

Mă uimește falsul/ ipocrizia ta!Adevăratul CI nu a folosit expresii de genul celor expuse aici de tine, nici măcar nu ar fi fost interesat de subiect.Pe bune, n-a mai postat de mult timp vreun comment ”p\'ici” ;-) Marș!

# C*I* date 6 decembrie 2013 22:37 -1

E adevaratul CI.Nu observi ca are ceva cu Luluta?Adica este prpocuror DNA si nu suporta ca Luluta a luat un loc al altuia.Poate chiar al lui CI.De fapt CI este o gagica procuroare DNA structura centrala.I-am dat odata numele .

# Niet niet date 6 decembrie 2013 22:45 0

La modul sublim, a zis ceva de Afrăsinei, dar așa...de chichi ;-) între noi fie vorba, îi cam plăcea de ea, CI e un domn!

# Cruda-realitate date 3 decembrie 2013 06:28 +4

Mă miră faptul că de fiecare dată când apare numele de Scutea Gabriela, comentariile sunt nesemnificative. S-a spus tangențial că a obținut nota 3 la ”un concurs de promovare„ după care a fost promovată PGA la PICCJ.  Poate nu stiți dragi colegi că primul lucru pe care l-a facut în calitate de mare șef a fost să se răzbune pe cei care au examinat-o.  Și...... pentru că a avut în subordine directă secții importante din PICCJ, a ”rezolvat„ foarte multe ”probleme„. Atât de multe, încât nici șefii ei nu știau!!!!!!!!!!! Unde este acum?????? La PCA Brașov? Nu cred. Dumneavoastră ce credeți?

# Giumbix date 3 decembrie 2013 08:20 +1

Eu cred ca esti tu, Mihaelo!  :-)

# haha date 3 decembrie 2013 14:00 +1

Asta se intampla daca lasati toti frustatii si oameni fara echilibru emotional si obsedati de putere in sistem. Ca sa nu mai zic de puterile pe care le-ati lasat procurorilor, de se tem judecatorii de ei, ca oricand le pot deschide dosar, si sa ii dea afara din sala de judecata. Nu am vazut pana acum un procuror care sa plateasca pt asemenea greseli, dupa cum nici judecatorii stampila (aia care pun verdictul dupa cum le zice SRIul sau DNAul) nu au patit nimic pt tampeniile facute.

# stan date 3 decembrie 2013 18:33 +2

mai oameni buni voi in secolul XXI descoperiti apa calda ce naiba?acordarea gradului profesional de inalta curte procurorilor de la dna s-a facut din totdeauna de aceea arici de procurori care habar nu au de meserie solicita transferul la serviciiile teritoriale dupa care in secunda 2 cer recunosterea gradului profesional de inalta curte.ramai socat cind aud ca la11 ani de la infiintarea pna-dna cind sute de procurori au obtinut grad de inalta curte cineva face caz de iacob. nu, sub nici o forma nu il simpatizez pentru nemerniciile pe care lea facut pina acum dar el merge inainte cu turma asa ca nu el este vinovat.GRAVITATEA situatiei sta in alta parte de care vad ca nimeni nu se sesizeaza si anume daca un procuror dna solutioneaza un dosar super sofisticat care vizeaza infractiuni conexe infractiunilor de coruptie dosarul este trimis spre judecata la judecatoria de sector sau aceea competenta unde incape pe mina unui arici de judecator angajat direct fara pic de experenta.este corect

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Lipsa adeverintei CNSAS pentru sefa ICCJ Cristina Tarcea ascunde colaborarea acesteia cu Securitatea?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 16.12.2018 – Sinucidere din cauza unei banci. Ravasitoarea a iesit in strada!

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER