Procurorii indragiti de Traian Basescu sunt din nou favorizati de CSM, care a ajuns sa-i avanseze in grad profesional, fara concurs – o adevarata premiera juridica! Daca la inceputul acestui an, CSM a fraudat legea si l-a delegat pe Daniel Morar in functia de prim adjunct al Procurorului General, pe 6 luni (sfidand faptul ca o detasare nu se poate face in interiorul aceleiasi institutii si in absenta solicitarii sefului institutiei, a carei functie era vacanta, dar si faptul ca functiile de Procuror General si adjuncti ai acestuia se ocupa numai la propunerea ministrului Justitiei), a venit randul ca alti doi procurori agreati de Traian Basescu sa fie favorizati de CSM.

Desi Legea 303/2004 privind statutul magistratilor prevede ca avansarea in grad profesional se face numai prin concurs, CSM, prin Hotararea Plenului nr. 1174 din 29.10.2013, a recunoscut direct gradul profesional de procuror de PICCJ pentru procurorii Marius Iacob (foto) si Gabriela Scutea.

Unde scrie in lege ca CSM, prin hotarare, poate "recunoaste" grad de procuror de PICCJ unor magistrati care nu au sustinut concurs?

Motivul invocat de CSM pentru avansarea in grad profesional este pueril si anume ca „Avand in vedere ca jurisprudenta unanima si constanta a ICCJ in materie este in sensul admiterii cererilor similare privind recunoasterea gradului profesional, precum si faptul ca dl Iacob Marius Constantin, procuror sef adjunct al DNA si dna Scutea Gabriela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov au indeplinit functii de conducere prin numire la nivelul PICCJ, Plenul CSM va recunoaste gradul profesional corespunzator PICCJ pentru cei doi procurori”.

Sustinerea din Hotararea CSM este incredibila! Ea dovedeste pe de o parte faptul ca Marius Iacob a fost instalat procuror sef adjunct la DNA, fara a avea grad de procuror de PICCJ. Chiar daca alti procurori care au activat in urma cu mai multi ani la DNA si DIICOT, au cerut CSM sa le acorde gradul profesional maxim, iar CSM i-a refuzat pe toti, dupa care respectivii au dat in judecata Consiliul, iar ICCJ – Sectia de contencios le-a acrodat gradul profesional maxim, acestia au dobandit acest grad gratie unei hotarari judecatoresti, cum poti sa te substitui unei decizii judecatoresti? Evident ca hotararile judecatoresti in cauza au incalcat cu toate Legea 303/2004, producand scandal si discriminare in sistem, in sensul ca la orice alt parchet procurorii trebuiau sa dea examen pentru a avansa in grad profesional, in timp ce la DNA si DIICOT se putea eluda concursul doar prin faptul ca procurorii sefi ai acestor unitati de parchet admiteau dupa un dimplu interviu ca anumiti procurori din parchete de judecatorii, tribunale si curti de apel sa fie angajati la DNA. Pe acest sistem, sute de procurori au venit la DNA si DIICOT, doar pentru a primi gradul profesional pe scurtatura, dupa care se intorceau inapoi in provincie de unde venisera, la parchetele de judecatorii si tribunale, dar ramaneau cu salariu gras de procuror de PICCJ. Sistemul impovorator pentru buget, nemeritoriu, discretionar si discriminatoriu a fost criticat, culmea, chiar si de catre Traian Basescu, atunci cand s-a realizat ca unii procurori de judecatorie si tribunale profitau de acest culoar doar pentru a-si mari simtitor salariul si a pretinde sa stea toata viata la Parchetul General.

De la acest sistem abuziv creat sub regimul Basescu pentru procurorii din parchetele "speciale" si pana ca CSM sa ajunga sa ignore Legea 303/2004, ori sa se substituie unei hotarari a ICCJ, e cale lunga, iar Asociatia Magistratilor din Romania a inteles sa declanseze procedurile in vederea anularii Hotaririi Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1174 din 29 octombrie 2013. In acest sens, recent, AMR a cerut CSM: „...emitentul actului contestat, revocarea acestuia si, pe fond, reanalizand cererile celor doi procurori, de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa procedeze la respingerea acestora”.

Iata plangerea prealabila a AMR, adresata CSM, ca o conditie preeliminara pentru atacarea hotararii in instanta, in contencios, in caz de refuz, in vederea anularii ei:

Catre : Consiliul Superior al Magistraturii,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta, nr. 53, sector 5, reprezentata de doamna judecator Gabriela BALTAG, in calitate de presedinte al Asociatiei, formuleaza in temeiul art. 7 alin. (1), (3) si (7) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

PLANGERE PREALABILA

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) solicita revocarea Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1174 din 29 octombrie 2013, potrivit careia s-a hotarat recunoasterea directa a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru Iacob Marius Constantin, procuror sef adjunct al DNA si pentru Scutea Gabriela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.

AMR este persoana interesata in sensul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004. Vatamarea produsa prin actul contestat urmeaza a se aprecia in raport cu dispozitiile art. 1 si art. 2 alin. 1 lit. r din Legea nr. 554/2004.

Interesul Asociatiei Magistratilor din Romania rezulta din continutul art. 5 din Statutul A.M.R., potrivit caruia Asociatia are drept scop: „reprezentarea intereselor magistratilor in raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si international”. Pentru realizarea scopului sau constitutiv, Asociatia are ca obiective in baza art. 6 pct. 2 din Statut, promovarea libertatii si demnitatii profesiei, apararea statutului magistratilor in statul de drept si independenta justitiei fata de celelalte puteri ale statului.

De asemenea, potrivit art. 6 pct. 4 din Statut, A.M.R. are ca obiectiv apararea libertatii, demnitatii si statutului profesional al magistratilor, sens in care AMR isi exprima pozitia fata de deciziile luate de organele de justitie, astfel cum sunt prevazute in legea de organizare judiciara, in ceea ce priveste profesia de magistrat si cei ce o exercita.

Avand in vedere atributiile ce revin Consiliului Superior al Magistraturii in privinta sistemului judiciar, rolul constitutional fundamental conferit CSM de a fi garantul independentei justitiei, se justifica interesul major pe care AMR, potrivit scopului sau constitutiv, il are in ce priveste cariera magistratilor.

Astfel, prin raportare la rolul conferit Consiliului Superior al Magistraturii, conform dispozitiilor art. 133 alin. 1 din Constitutie, art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicata, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, si anume acela de a fi garantul independentei justitiei, AMR justifica un interes legitim, pretinzand respectarea stricta a atributiilor ce revin acestei institutii ca o conditie primordiala pentru garantarea independentei justitiei si respectarea statutului magistratului.

Asadar, in realizarea scopului anterior evocat, A.M.R. justifica un interes si, pe cale de consecinta, calitate pentru a contesta Hotararea nr. 1174/29.10.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in apararea intereselor tuturor magistratilor pe care ii reprezinta, Asociatia fiind imputernicita chiar prin actul constitutiv sa actioneze in numele lor.

In calitate de organizatie profesionala nationala a judecatorilor, procurorilor si magistratilor - asistenti, AMR invoca incalcarea unui interes legitim, in calitatea sa de asociatie profesionala de interes public, care este mandatata sa apere drepturile si interesele magistratilor atunci cand ele sunt vatamate prin acte sau demersuri ce se inscriu in afara cadrului legal.

Motive de nelegalitate a hotararii.

Recunoasterea unui grad profesional reprezinta un drept al magistratilor, iar atunci cand acest lucru se intampla in mod discriminatoriu, direct intr-o procedura administrativa care nu are la baza nici legea si nicio hotarare judecatoreasca irevocabila, asa cum este si in situatia de fata, AMR justifica, potrivit legii, interes in apararea legalitatii si astfel, in apararea drepturilor celorlalti magistrati.

Hotararea pe care intelegem sa o atacam retine ca pentru cei doi procurori mentionati mai sus este recunoscut gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere jurisprudenta unanima si constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie, dar si faptul ca cei doi au indeplinit functii de conducere, prin numire, la nivelul PICCJ.

Aceasta solutie administrativa este una fara precedent in raport de alte hotarari adoptate pana in prezent de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe aceeasi problema si anume, recunoastere grad profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Recunoasterea unui grad profesional, asa cum s-a intamplat si in situatia de fata, reprezinta implicit o forma de promovare, iar modalitatea in care ea s-a realizat, cu toata justificarea formulata (atat cat se poate retine la acest moment intrucat hotararea nu este motivata si nici afisata pe portalul Consiliul Superior al Magistraturii), eludeaza toate prevederile legale corespunzatoare sectiunilor referitoare la promovarea magistratilor.

Astfel, potrivit art. 43 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicata: ,,Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, in limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete”.

In baza art. 75 alin. 11 si 11 ind. 1 din Legea nr. 304/2004: ,,(11) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii. (11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii, procurorii care au activat in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul acestei directiei”.

Conform art. 87 alin. 9 din Legea nr. 304/2004 republicata: ,,La data incetarii activitatii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii”.

Din motivatia sumara afisata pe portalul Consiliul Superior al Magistraturii nu rezulta ca cei doi magistratii ar fi sustinut vreun concurs de promovare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta fiind singura modalitate de promovare intr-un grad profesional superior.

Nici jurisprudenta constanta a unei instante si nici ocuparea de functii de conducere, prin numire, in PICCJ, nu pot fi criterii care sa indreptateasca un magistrat, respectiv procuror, la dobandirea unui grad profesional in afara cadrului legal. Legea nr. 303/2004 republicata nu prevede nicio exceptie in materie de promovare a magistratilor, iar maniera in care Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a recunoscut direct, substituindu-se unei instante de judecata (prin luarea in consideratie a anumitor criterii), reprezinta o depasire a atributiilor sale.

Astfel, din interpretarea prevederilor legale succesive privitoare la organizarea si functionarea structurilor speciale, respectiv a Directiei Nationale Anticoruptie si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in pozitia adoptata unanim pana la situatia de fata, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii aprecia de fiecare data ca, prin numirea in cadrul structurilor mentionate mai sus, magistratii nu dobandesc „eo ipso” gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai mult decat atat, promovarea in functii superioare de executie (pe loc sau efectiva), reprezinta o recunoastere a performantelor profesionale ale magistratilor si constituie o componenta a carierei lor. Acest lucru nu a fost posibil a se realiza, nici in conditiile Legii nr. 92/1992, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 179/11.11.1999 si nici in prezent (art. 43 din Legea nr. 303/2004, republicata) decat numai prin examen/concurs, cu respectarea celorlalte conditii prevazute de lege (de vechime, evaluare profesionala anuala, lipsa sanctiunilor disciplinare, existenta posturilor vacante).

Pentru numirea procurorilor in structurile speciale sunt reglementate de lege proceduri aparte care, fiind norme de exceptie, trebuie interpretate restrictiv. Pe de alta parte, procedurile speciale de numire trebuie intelese in raport cu scopurile pentru care au fost infiintate aceste structuri, respectiv instituirea unor masuri imediate pentru intarirea capacitatii de lupta impotriva fenomenului coruptiei, care sa raspunda provocarilor specifice contextului actual intern si international.

In aceste conditii, daca s-ar considera ca doar ocuparea unor functii de conducere in cadrul PICCJ, prin numire, dupa anumite proceduri, in cadrul structurilor specializate, poate duce la dobandirea de catre procurori, in mod automat, a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, s-ar eluda in mod evident dispozitiile legale privitoare la promovarea in functii superioare de executie prin concurs.

Imprejurarea ca legiuitorul nu a inteles sa faca o exceptie de la regula promovarii, prin concurs, in functii de executie, pentru procurorii care ocupa, temporar, diferite functii de conducere in cadrul P.I.C.C.J. ori pentru cei care au fost numiti in cadrul structurilor speciale, rezulta si din dispozitiile art. 30 din O.U.G. nr. 43/2002 si art. 26 din Legea nr. 508/2004, ce stabilesc, in mod expres, ca dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legilor nr. 303/2004, 304/2004 si 317/2004, se aplica in mod corespunzator.

Ca atare, prevederile din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, atunci cand se refera la promovarea, doar prin concurs, valabile si in cazul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, se aplica tuturor procurorilor, fara nicio discriminare.

Ca o garantie, in plus, a celor mentionate in materia promovarii judecatorilor si procurorilor, art. 75 alin. (11) si art. 87 alin. (9) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad expres ca procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze, potrivit legii.

Astfel, pentru a inlatura orice dubiu in privinta modalitatii de promovare, prin O.U.G. nr. 56/27.05.2009, aprobata prin Legea nr. 385/17.12.2009, Guvernul Romaniei a completat art. 75 si art. 87 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin introducerea alin. 111, respectiv alin. 91, stipuleaza faptul ca de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul sa functioneze, potrivit legii, procurorii care au activat in cadrul structurilor speciale isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia, avute anterior, sau pe cel dobandit ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurari activitatii in cadrul acestor directii.

In concluzie pentru, motivele aratate, in temeiul art. 7 alin. (1), (3) si (7) din Legea nr. 554/2004, Asociatia Magistratilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii - emitentul actului contestat, revocarea acestuia si, pe fond, reanalizand cererile celor doi procurori, de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa procedeze la respingerea acestora.

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania

Judecator Gabriela BALTAG

* Cititi aici plangerea prealabila a AMR

* Cititi aici Hotararea Plenului CSM nr. 1174/ 29.10.2013, semnata de Oana Haineala, a carei anulare este ceruta de AMR