Desi tanara, Alina Bica (foto) procuror sef al Directiei de Investigare si Combatere a Criminalitatii organizate - DIICOT, are o cariera stralucita. Nascuta in 19 ianuarie 1974, in Fagaras, Alina Bica a ajuns procuror in 1996 si nu s-a gandit nicio clipa sa ceara trecerea in randul judecatorilor, chiar daca de ceva timp e la moda aceasta “transhumanta”. Dupa primii trei ani de activitate la Parchetul Judecatoriei Sfantu Gheorghe, Alina Bica a activat trei ani la Parchetul Tribunalului Brasov, apoi inca un an la Parchetul Tribunalului Bucuresti si in 2003 a devenit procuror la PICCJ - Sectia de urmarire penala si criminalistica. A devenit sef serviciu la DIICOT in 2006, iar trei ani mai tarziu, in 21 ianuarie 2009, a fost numita secretar de stat in cadrul Ministerului Justitiei, unde a facut echipa pe timpul guvernarii PDL cu ministrul Catalin Predoiu. Actualul sef al Executivului, Victor Ponta, a propus-o pe Alina Bica pentru functia de sef al DIICOT, in locul lui Codrut Olaru, care a fost propulsat in functia de adjunct al Procurorului General al Romaniei. In timpul activitatii sale ca procuror, Alina Bica a avut doar evaluari „foarte bine” si nicio sanctiune, iar in fata Sectiei pentru procurori a fost apreciata de colegii de la CSM, primind aviz pozitiv pentru preluarea functiei de sef DIICOT in luna mai a acestui an.

Pentru DIICOT pare sa fie o vara la fel de fierbinte ca si cea aratata de mercurul termometrelor. Sechestre puse pe bunuri ale firmelor sirianului Omar Hayssam, audieri, destructurari de retele de trafic de droguri si de persoane. Problemele legate de criminalitatea organizata sunt numeroase, asa ca am solicitat procurorului sef al DIICOT un interviu si, amabila, Alina Bica a raspuns intrebarilor noastre, chiar daca, din motive ce tin de secretul anchetelor, nu a oferit prea multe detalii. Aflati, insa, lucruri interesate care tin de bilantul celor aproape trei luni de zile de cand DIICOT se afla sub bagheta procurorului Alina Bica. Cat de magica va fi aceasta bagheta, vom vedea mai tarziu, la bilantul de sfarsit de an.

Damna procuror sef, ati preluat DIICOT intr-o perioada in care infractiunile aflate in competenta institutiei s-au inmultit. In schimb, schema DIICOT, asa cum ati aratat in interviul sustinut in fata CSM la momentul propunerii dvs in functie, era deficitara pe sectia judiciara, in sensul ca exista o lipsa mare de procurori. Ati reusit sa faceti ceva in problema resurselor umane, in cele trei luni de la numirea in functie?

Din perspectiva cresterii numarului de dosare, chiar daca nu este unul semnificativ, se inregistreaza un trend ascendent, mai cu seama in zona infractiunilor economico-financiare si a celor de trafic de droguri. Din aceasta perspectiva, s-au dispus masuri de intarire a compartimentelor ce se ocupa cu prevenirea si combaterea acestor categorii de infractiuni si cu sprijinul conducerii PICCJ s-a reusit delegarea in functii de procuror la DIICOT a unui numar de circa 20 de procurori, de la parchetele de pe langa tribunale si curti de apel din tara. In ceea ce priveste compartimentul judiciar, s-a reusit titularizarea unui numar de trei procurori si se fac demersuri pentru delegarea in functie a inca alti trei procurori pe acest compartiment.

Nu credeti ca ar fi momentul ca institutia delegarii sa se restranga din ce in ce mai mult, pentru a creste si responsabilitatea, dar si independenta procurorului de caz?

In mod cert, independenta si responsabilitatea procurorilor sunt principii si criterii dupa care DIICOT si-a desfasurat si isi va desfasura activitatea, dar apreciez, in raport de intrebarea dvs, ca institutia delegarii este important a fi utilizata de aceasta structura si in viitor, deoarece exista o mare diferenta sub aspectul metodologiilor de investigare intre aceasta unitate specializata de parchet si parchetele obisnuite, astfel ca este necesar a se constata daca procurorul se adapteaza modului alert si suprasolicitant in care DIICOT isi desfasoara activitatea. Este mult mai dificil pentru un procuror si sub aspectul evolutiei carierei sale profesionale sa fie numit in cadrul acestei structuri, iar apoi sa se constate ca nu reuseste sa faca fata cerintelor speciale pe care activitatea de investigare a infractiunilor de criminalitate specializata si terorism le impune.

Ati fost intotdeauna un sustinator al crearii politiei judiciare si la nivelul DIICOT asa dupa cum beneficiaza DNA-ul de un astfel de instrument eficient. Daca nu ati reusit acest lucru nici cand erati in conducerea MJ, credeti ca veti putea reusi acum sub actuala guvernare ?

Necesitatea infiintarii corpului de politie judiciara in cadrul DIICOT, asa cum am mentionat si in proiectul de management, si asa cum am sustinut si in fata Plenului CSM, reprezinta un obiectiv pe termen mediu pe care mi l-am asumat si pe care il voi sustine si in viitor. Un aspect imbucurator si care ma face sa fiu optimista cu privire la atingerea acestui obiectiv este dat de faptul ca aceeasi prioritate am regasit-o, mentionata si sustinuta, si in proiectele de management ale conducerii PICCJ. Subliniez ca un asemenea demers trebuie pregatit si sustinut din punct de vedere organizatoric si logistic, astfel incat realizarea acestuia sa nu creeeze disfunctionalitati in administrarea actului de urmarire penala. Aceasta este ratiunea avuta in vedere cand am stabilit ca acest obiect este unul pe termen mediu.

Aveti la DIICOT dosare grele, dar si vechi, cu nume la fel de grele si prejudicii foarte mari. Printre ele , o cauza privitoare la Omar Hayssam. In ce stadiu se afla si ce acte de urmarire penala s-au realizat in acest scurt timp de la aducerea sirianului in tara si pana azi?

Precizarea va fi una scurta, in sensul ca atata timp cat Omar Hayssam a fost citat la DIICOT in vederea audierii, exista un astfel de dosar in care se efectueaza cercetari si care vizeaza infractiuni economic-financiare. Se efectueaza cercetari, fara ca anumite aspecte privind prescriptia raspunderii penale sa fie incidente.

In ce priveste averea sirianului Hayssam, este de notorietate ca acesta si-a instrainat unele bunuri, in 2005, cand s-au pornit dosarele penale impotriva sa. Aveti la aceasta ora instrumentul confiscarii extinse si, de curand, DIICOT a pus mari sechestre pe bunuri ce apartineau firmelor lui Hayssam. Sa intelegem ca in ce priveste transferul dubios al averii intre Hayssam – Muhamad Munaf si doctor Yassin DIICOT are in vedere demersuri in vederea recuperarii prejudiciilor?

Toata lumea vorbeste de averea instrainata de Omar Hayssam, dar nu se indica in mod concret ce anume s-a instrainat. Ce pot afirma in mod concret, lucru precizat si in comunicatul de presa, este faptul ca din punctul meu de vedere procurorii DIICOT, in 2004 si 2005, cand au pornit investigatiile cu privire la infractiunile economico-financtiare savarsite de Omar Hayssam au manifestat toata diligenta si responsabilitatea necesare, astfel incat la vremea respectiva, conform legislatiei in vigoare, au disponibilizat prin sechestru asigurator toate bunurile, conturile, terenurile, imobilele si sumele de bani ce au fost identificate ca apartinand acestuia sau societatilor controlate de el. A fost sesizata instanta de judecata cu un numar de patru rechizitorii, in trei dintre acestea s-au pronuntat hotarari definitive si executorii de condamnare, iar in cel de-al patrulea dosar, in care s-a si dispus masura arestului preventiv, judecatorul urmeaza sa se pronunte inclusiv la aceste masuri de sechestru dispuse in cauza. In ceea ce priveste posibilitatea aplicarii confiscarii extinse, doresc sa precizez faptul ca aceasta este o masura de siguranta de drept substantial, ce urmeaza regula legii penale mai favorabile, si ca urmare poate fi aplicata pentru infractiunile ce au fost savarsite dupa intrarea in vigoare a legii in anul 2011.

Doamna procuror sef, au existat dezbateri aprinse in spatiul media referitoare la modul in care s-a solutionat dosarul ALRO, cu neinceperea urmariri penale, dosar din care au aparut informatii ca desi au existat mandate de interceptare, stenogramele unor convorbiri telefonice privind pe anumite persoane nu au mai ajuns la dosar. Va ganditi sa verificati solutia data de procurorul de caz?

Apreciez ca, in cauza de care vorbiti, un astfel de demers nu se poate realiza, deoarece, in conformitate cu art 278 indice 1 Cpp, legalitea administrarii actelor de urmarire penala a fost verificata de instanta de judecata.

Guvernul Romaniei a trimis catre Parchetul General, anul trecut, peste 30 de sesizari penale privind fraude de milioane si chiar miliarde de euro, dar niciuna dintre aceste sesizari, din informatiile publice, nici macar nu s-a concretizat in vreo incepere de urmarire penala. La DIICOT exista asemenea plangeri si daca da, in ce stadiu se afla?

Referitor la activitatea DIICOT pot preciza faptul ca in legatura cu toate sesizarile penale ce vizeaza infratiuni de crima organizata complexe, de competenta structurii, se administreaza acte de urmarire penala, nu exista dosare lasate in nelucrare, si atata timp cat urmarirea penala este o faza nepublica, pentru buna administrare a actului de urmarire penala nu pot oferi date si informatii punctuale.

In ce priveste traficul de persoane, Romania are mari probleme pe acest segment. Cu toate ca exista centre regionale recent infiintate, care se ocupa de asistenta victimelor traficului de persoane, nici pana acum nu a existat un sprijin consecvent din punct de vedere logistic si de resurse umane pentru ca aceste victime sa fie ocrotite de statul roman in mod corespunzator. Cum colaborati cu centrele regionale si ce credeti ca mai trebuie facut pentru prevenirea infractiunilor de trafic de persoane?

In legatura cu acest aspect, precizez ca din punct de vedere legal, institutia pe care o conduc ii revine ca principala responsabilitate partea de combatere a savarsirii acestei categorii de infractiuni, parte pe care - din punct de vedere al activitatii de investigare realizate la nivel national si international - se constata o buna eficienta materializata in rechizitorii si comisiii rogatorii internationale. In ceea ce priveste componenta de prevenire si asistenta a victimelor, DIICOT este implicat in programele de asistenta oferite de alte institutii si ONG-uri, strict din perspectiva activitatii de informare publica si de convingere a potentialelor victime de a nu achiesa la genul acesta de activitati infractionale. In ce priveste partea de asistenta, procurorii DIICOT ajuta la protectia victimelor, in sensul ca aplica procedurile de identitate protejata conferite acestora si, in mod documentat, ofera recomandari de includere a lor in programul de protectie a martorilor. De asemenea, oferim suport de specialitate si sustinem necesitatea unor strategii finantate la nivel national, pentru a intari capacitatea institutiilor abilitate sa ofere sprijin si suport vitimelor traficului de fiinte umane. Consider ca sustinerea financiara a unor astfel de strategii, relationate postsavarsire a infractiunii, trebuie sa constituie o prioritate pentru autoritatile statului.

Credeti ca veti reusi ca DIICOT sa nu mai aiba dosare solutionate prin sentinte definitive cu achitari? E adevarat ca nu sunteti dvs campionii, ci DNA! Ce masuri ati luat sau veti lua pentru minimalizarea unor astfel de situatii?

Evident ca diezideratul oricarui sef de institutie din cadrul Ministerului Public este acela de a reduce numarul solutiilor de achitare dispuse de judecatori in dosarele in care s-a sesizat instanta de judecata. In acest context, doresc sa subliniez ca procentul de achitari statistic inregistrat de DIICOT este unul redus, de aproximativ 1,30%. Asa cum am sustinut si in proiectul meu de management, masurile si mecanismele pe care urmaresc sa le implementez sper sa aiba drept consecinta, alaturi de alte urmari, si reducerea acestui procent.