Avocatul Antoniu Obancia (foto), partener in cadrul Casei de Avocatura Zamfirescu Racoti & Partners si coordonator al Departamentului de Drept penal-comercial din cadrul ZRP, specializat in domeniul litigiilor si arbitrajului, dar si in zona infractionalitatii organizate, a acordat un interviul pentru Lumeajustitiei.ro in care vorbeste despre noile realitati din Justitia din Romania, despre practicile avocatilor si ale procurorilor in instante, dar si despre Justitia in ansamblul sau.

Lumeajustitiei.ro va prezenta in episoade amplul interviu acordat de avocatul Antoniu Obancia publicatiei noastre, interviu care isi propune sa aduca in prim plan viziunile unei analize a sistemului, vazuta prin ochii unui avocat recunoscut pentru capacitatea sa de a privi in perspectiva modificarile legislative si evenimentele care vin sa schimbe mersul lucrurilor in Justitie.

"Din ce in ce mai mult in ultima vreme, vedem cum litigii alteori pur civile, trec acum in sfera penalului. Si, zic eu, ca mai bine pot fi intelese mecanismele care duc la structura acuzatiei, la probe chiar, la interpretarea probelor, pentru ca din perspectiva unui procuror practic s-ar putea ca dreptul civil sa fie o pura situatie de fapt. Insa, daca partile, la un raport civil, actioneaza incredintate ca se conformeaza unei norme de drept civil, pana la urma unde mai e infractiunea?"

Evolutia Justitiei, in general, si a avocaturii, in special

In acest prim episod, avocatul Antoniu Obancia vorbeste despre cum a evoluat Justitia in ultimii ani, dar si profesia de avocat.

"Justitia a evoluat in sensul ca, cu noile Coduri, toti, de toate profesiile, judecatori, procuror, avocati, si-au pus mintea la contributie cu intelegea si aplicarea noilor Coduri. Se spune, dupa numarul de decizii ale Curtii Constitutionale care au adus corectii Codurilor, ca in special Codul de procedura penala nu a iesit foarte bine de pe masa legiuitorului. De unde si nevoia de corectare prin decizii chiar interpretative ale Curtii Constitutionale. Dar pana la urma, aceasta este si savoarea si, pana la urma, este un progres. Desi, prin deciziile multiple de corectie la nivel de interpretare, Codurile nu au iesit stralucit, acest lucru ne-a pus pe toti la gandire despre ce inseamna o institutie sau alta. Pentru ca in vederea stabilirii interpretarii unei norme concrete, iata, Curtea Constitutionala a rezolvat problemele de acord intre lege si Constitutie, chiar si la nivel de interpretare, prin prisma unor principii. Nu putem face rabat de la principii. Textele de lege, asa cum au iesit dupa 1 februarie 2014, chiar si prin incongruenta lor, au repus in discutie principiile. Si pana la urma, cred eu, este spre bine. Ati observat bineinteles ca s-a multiplicat exponential numarul cauzelor in care persoane alteori intangibile ajung sa fie fara niciun privilegiu in mainile Justitie. Poate ca, in esenta si in ansamblu, progresul porneste dintr-un punct de vedere de la Justitie. Sa nu uitam ca in Vestul Salbatic legea s-a impus cu forta. Mutatis mutandis, nu mai suntem la epoca armelor, dar suntem la epoca Statului de drept, a regulilor, si pana la urma incalcarea regulilor intra in domeniul Justitiei. Poate ca de aceea Justitia a capatat in ultima vreme importanta pe care si-o releva in ochii opiniei publice".

In cadrul interviului, Antoniu Obancia a vorbit si despre relatia dintre un avocat si un procuror, dar si intre un avocat si un judecator in Romania, dar si despre legendele care circula in sistem, potrivit carora avocatilor le este interzisa orice relatie cu magistratii.

"Judecatorii si procurorii, functionari publii, au obligatia de rezerva prin statutele care le guverneaza profesia, iar avocatul prin conduita pe care o are, normata de statutul profesiei de avocat, nici macar nu trebuie sa dea interpretarea ca a intrat intr-o relatie care sa infranga o norma. Ma refer la norma de mai devreme, a judecatorilor si procurorilor de a pastra rezerva in relatiile particulare. Din punctul meu de vedere, trebuie sa respectam cele doua precepte, ei au obligatia de rezerva si noi nu trebuie sa dam prilej de interpretare ca s-ar incalca asa ceva. Acum, de aici situatiile depind de datele concrete. Dar, unii sufla si in iaurt, si de aici s-a ajuns la racirea maxima, pentru ca vedem ce vedem, ca se intampla si se interpreteaza si pentru a evita orice posibila discutie unii au tendinta aceasta deosebit de rigida".

Duelul judiciar dintre avocat si procuror

"Strict profesional, pana la urma intre un avocat si un procuror sunt termenii duelului judiciar. Mie imi place sa cred ca este ca in tenis, nu cu ranchiuna si nu cu o patima dincolo de nevoile dosarului si ale specificului acelui proiect. (...) Potrivit noii proceduri, inculpatul, implicit avocatul in exercitarea dreptului de aparare, are acel rol activ. Daca avocatul nu cere nicio proba, teoretic, procesul se poate termina la primul termen. (...) E nefiresc ca procurorul sa isi conteste propriile probe".

O atentie deosebita a fost acordata de catre avocatul Obancia modului in care se interpreteaza abuzul in serviciu in Romania si care este masura necesara pentru a clarifica aceasta institutie, in asa fel incat procurorii sa nu mai poata face interpretari de lege dupa bunul plac.

"S-a ajuns aici pentru ca textul asa cum e intrat in Codul penal intrat in vigoare in 2014 in linii esentiale este acelasi ca cel din Codul penal din 1969. O completare o aduce Legea 78/2000, prin articolul 13 indice 2. Dar si aceea sta in forul legislativ din 2000. Acum, avalansa si apetenta de incriminare pe aceasta incadrare, practic orice ajunge sa fie calificat abuziv pentru ca asa pare a fi, nefiind foarte matematic definite incalcarile cu stiinta ale unor atributii de seriviciu, cazuistica explodata pe abuzul in serviciu a relevat multiple fatete ale acestei infractiuni, care in esenta este din 1969. De aceea, s-a ajuns aici, ca din anumite perspective sa se considere ca textul este neconstitutional, pentru ca la Curtea Constitutionala, mai ales in ultima vreme, s-a invocat in decizii de admitere ale unor exceptii articolul 1 alin. (5), necesitatea de claritate, preciziune si accesibilitate a legii. (...) Ca sa stabilesti ca ti-ai incalcat o atributie de serviciu, pana la urma trebuie sa stabilesti care este atributia, cum trebuia procedat si ce este prevazut in contract. Ajungi pana la urma sa fii acuzat de abuz pentru ca ai incalcat o prevedere contractuala, in conditiile in care exista o practica bine statornicita a Inaltei Curti, prin care se atrage atentia ca e chiar periculos sa treci din sfera civilului in penal fapte care tin de interpretarea, aplicarea contractului. Chiar si incalcat contractul. Poate sa imi dea dreptul la o actiune civila de raspundere contractuala, de dezdaunare si asa mai departe. Cred ca practica a extins foarte mult aplicarea incadrarii de abuz in serviciu. Au loc deseori mini-procese civile, dar informale, la instanta penale. (...) Multi dintre cei care sunt acuzati de abuz in serviciu sunt suprinsi. Nu inteleg, mai ales ca nu suntem in domeniul unor delicte de timpul 'sa nu ucizi', 'sa nu furi', toata lumea stie aceste precepte. In domeniul unei texturi infinite de norme, care reglementeaza activitatea unui serviciu, in sens larg, fisa postului nu inseamna doar cinci liniute, dar in dezvoltarea lor functionarii trebuie sa aplice o sumedenie de acte normative si se pune problema daca le-au incalcat prin prisma interpretarii si aplicarii acelor acte normative, ele in sine nefiind norme penale. Daca legea nu este clara, pana la urma se pune intrebarea daca ai savarsit, cel putin pe latura subiectiva, infractiunea avand vointa de a savarsi o fapta antisociala".

Trafic de influenta sau lobby?

Intrebat despre cum percepe infractiunea de trafic de influenta, in forma in care este inteles in prezent de magistrati, partenerul ZRP, Antoniu Obancia ne-a expus parerea sa atat despre aceasta institutie, cat si despre paralela care se face cu lobby-ul: "Nu putem pune semnul egalitatii intre lobby si trafic de influenta. Si in Statele Unite, infractional vorbind, probabil traficul de influenta este o infractiune de sine statatoare. Una e una si alta e alta. Fiecare isi cunoaste limitele activitatii pe care urmeaza sa o faca. Sa faca lobby sau sa faca infractiune. Sa treaca adica granitele unei conduite permise. La noi nu se stie ce este permis ca nu este definit si reglementat. Si pana la urma, vedem ce vedem, cu incadrarile excesive pe traficul de influenta".

Prezentam in continuare interviul video realizat cu avocatul Antoniu Obancia: