Se afla la al doilea mandat consecutiv de decan al Baroului Bucuresti si sunt toate sansele sa candideze pentru inca un mandat in fruntea avocaturii bucurestene, intrucat apreciaza ca are inca multe de facut pentru colegii lui avocati. In Consiliul UNBR, unde este membru, a avut mereu ceva de spus sau de transmis din partea avocatilor bucuresteni, lucru care i-a asigurat in permanenta o sustinere din partea colegilor. Cele mai recente evenimente din lumea avocaturii arata insa ca mai sunt lacune in exercitarea profesiei de avocat, motiv pentru care am cautat clarificari direct la locul unde se iau deciziile. Lumeajustitiei.ro a realizat un amplu interviu cu decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ilie Iordachescu (foto), care a raspuns cu deschidere la toate intrebarile pe care i le-am adresat. Si nu au fost putine la numar. Din acest motiv, vom publica in doua parti interviul realizat in urma cu scurt timp cu decanul Ilie Iordachescu.

In prima parte a interviului, am stat de vorba cu avocatul Ilie Iordachescu despre subiecte de maxim interes nu doar pentru avocatii aflati deja in exercitiul profesiei, ci si pentru viitorii avocati. Modificarile de la examenul de admitere in profesia de avocat care urmeaza sa inceapa in data de 15 septembrie 2014, suspendarea avocatilor din profesie pentru neplata contributiilor individuale obligatori, taxele pe care avocatii trebuie sa le plateasca in Baroul Bucuresti, asa zisa avocatura clandestina, necesitatea unei "politii a barourilor" sau coruptia din randul magistratilor si avocatilor, sunt doar cateva dintre temele atinse in cadrul interviului.

Pe decanul Ilie Iordachescu l-am gasit in biroul sau de la etajul doi al Baroului Bucuresti. Avea in mana deciziile aprobate in sedinta Consiliului, care abia se incheiase, si pe care le recitea cu atentie. Nu l-am intrebat prea multe despre acea sedinta pentru ca in urma evaluarilor facute de Lumeajustitiei.ro, am aflat ca "durerile" avocatilor sunt altele. Spre exemplu, modificarile survenite la examenul de admitere in profesia de avocat, care urmeaza sa inceapa pe 15 septembrie 2014, si despre care s-a apreciat ca presupune o procedura de examinare mai simpla. In realitate, afirma decanul Iordachescu, examenul este destul de greu, chiar daca examinarea propriu-zisa s-a redus numai la testul grila, iar spetele se mai dau doar in cazul juristilor cu cinci ani experienta care sustin examenul de definitivat.

Am discutat cu avocatul Ilie Iordachescu si despre taxa pe care avocatii o platesc la Baroul Bucuresti, despre care decanul afirma ca este pentru formarea bugetului Baroului Bucuresti si a bugetului UNBR si care este in cuantum de 15 lei pentru avocatii stagiari "echivalentul unui pachet de tigari" si 35 de lei pentru avocatii definitivi. In acest sens, decanul Ilie Iordachescu ne-a precizat ca avocatii confunda frecvent taxa pentru formarea bugetului Baroului Bucuresti a UNBR-ului cu o alta contributie, cea catre Casa de Asigurari a Avocatilor, din care se platesc pensiile, indemnizatiile de maternitate la tinerile mamici si ajutorul social pentru anumiti avocati bolnavi de cancer. Neplata acestor contributii conduce la suspendarea avocatilor din profesie, lucru care a starnit de-a lungul timpului nemultumiri. Decanul Baroului Bucuresti explica insa foarte clar ca acele contributii sunt pentru asigurarea unui venit stabil dupa pensionare, cu atat mai mult cu cat spune Iordachescu " daca vrei sa profesezi, te conformezi ca si mine, acestor legi". Avocatul afirma ca nu s-a imbogatit de pe urma exercitari acestei profesii, asemenea altor avocati sau chiar judecatori care "s-au imbogatit peste noapte" si asupra carora au planat suspiciuni de comitere a unor infractiuni de natura penala, in unele cazuri fiind chiar dovedite.

Din acest motiv, avocatul Iordachescu le cere tuturor "sa fie cat se poate de cinstiti si corecti", justificarea acestei solicitarii venind din constatarea ca "avem destui prin Rahova, Jilava si alte penitenciare": "Recomand judecatorilor sa nu se lase angrenati de unii avocati in asemenea acte de coruptie. Am oroare de spagi si coruptie in tara asta, indiferent de domeniu, mai ales in Justitie. Nu credeam vreodata ca vor exista intelegeri intre participanti la actul de justitie pe actul propriu-zis de Justitie".

Referindu-se la "avocatura clandestina", asa cum avocatul o numeste, Ilie Iordachescu afirma cu regret ca nu exista o "politie a barourilor" pentru a verifica in instante avocatii care practica ilegal avocatura. Facand aceasta afirmatie, decanul Baroului Bucuresti s-a referit atat la avocatii din UNBR-Florea care practica avocatura, chiar si dupa ce au fost suspendati din profesie pentru neplata contributiilor, cat si la cei pe care ii numeste avocati constitutionali din UNBR-Bota. In ce ii priveste pe avocatii constitutionali, decanul Ilie Iordachescu le solicita sa intre intr-o forma legala si ii invita sa sustina examenul de accedere in profesie la Baroul Bucuresti, la fel ca toti absolventi de drept si juristii proveniti din alte domenii, intrucat "prin practica acestor indivizi se duce la decredibilizarea profesiei de avocat".

Prezentam in continuare prima parte din interviul realizat cu decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ilie Iordachescu:

Ce parere aveti despre modificarea examenului de admitere in profesie? La prima vedere, acesta pare mai simplu. Este?

Aparent, procedura de examinare este mai simpla. In realitate, examenul este destul de greu, chiar daca examinarea propriu zisa s-a redus numai la testul grila, totusi, evident intrebarile sunt mult mai multe si totodata, raspunsurile comporta un grad de gandire mult mai ridicat. In alta ordine de idei, chiar daca la dispozitia candidatilor sunt trei ore pentru a raspunde unui asemenea test, totusi, sunt unele intrebari destul de complexe care comporta raspunsuri multiple. Intr-un asemenea context, s-ar putea sa greseasca cel care la un moment dat a studiat foarte mult problemele de drept, dar pe moment, in timpul examenului datorita tracului si a emotiilor sa dea un raspuns. Cu titlu informativ, s-au inscris peste 2000 de candidati probabil pe considerentul ca ar fi o examinare mai usoara. Anul 2014, comparativ cu anii precedenti, nu se mai sustine examen la drept civil, drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal. Aceste doua examene urmareau pe langa cunostintele teoretice pe care le-a acumulat candidatul si alte situatii referitoare la capacitatea sa de a gandi, de a solutiona o speta. In ambele examene la care m-am referit erau date spete pe care candidatii trebuiau sa le solutioneze. Este adevarat ca unii candidati sustineau ca nu au solutionat spete la facultate, desi in programa scolara aveau de solutionat spete la facultate. Din anumite considerente, pe care nu le cunosc, nu au fost solutionate spete in asa maniera incat sa fie capabili sa se axeze pe ele la un asemenea examen. E adevarat ca la definitivat vor fi date spete spre solutionare, dar fac cuvenita precizare ca in perioada de stagiu profesional, si ma refer in mod deosebit la anul II stagiu, rezolva spete la materiile ce urmeaza sa fie examinate si bineinteles ca desi nu au facut in facultate asemenea spete, totusi in perioada de stagiu, prin intermediul INPPA vor rezolva numai spete. De altfel, cursurile sunt axate in mod deosebit pe solutionarea de spete. Plecand de la perspectiva ca nu au de solutionat spete, ca nu mai au de sustinut inca doua examene, poate in gandirea unora, sustinerea unui examen bazat pe test grila, ar fi mai usor. Nu sunt de aceeasi conceptie, dar fiecare cu opinia lui.

Suspendarea avocatilor din profesie pentru neplata contributiilor individuale obligatorii continua sa fie o problema actuala. Avocatii reclama ca fiind abuziva din cauza caracterului fix pe care il are fara a se tine cont si de veniturile pe care le incaseaza. Se intentioneaza modificarea acestor norme in asa fel incat avocatii sa nu mai vada UNBR ca pe un "perceptor feudal de biruri"?

Perceptia este gresita. In orice organizatie, ca membru, se percepe o taxa. Cu titlu informativ, la Baroul Bucuresti situatia este nu cea perceputa in spatiul public, ci de cu totul alta natura si anume. Taxa platita pentru formarea bugetului Baroului Bucuresti si a bugetului UNBR de un avocat stagiar este in cuantum de 15 lei, echivalentul unui pachet de tigari. Ca avocat definitiv, taxa de membru este de 35 de lei. Daca sunt discutii pe marginea unor taxe derizorii, problema este pusa deformat si rau intentionat de anumite persoane. Nu cred ca un avocat stagiar nu poate sa achite o asemenea taxa. De asemenea, nu cred ca un avocat definitiv se hazardeaza si spune ca este o taxa impovaratoare. 35 de lei pe luna este o taxa modica. Venind in sprijinul avocatilor fac cuvenita precizare ca in mod intentionat unii, nu toti, confunda taxa pentru formarea bugetului Baroului Bucuresti a UNBR-ului cu o alta contributie de la o alta institutie. Filiala Casei de Asigurari a Avocatilor. Aici problema se pune in cu totul alta maniera. Contributiile sunt fixate, solicitate, colectate de catre Filiala si de catre Casa centrala. De ce? Pentru ca aceasta filiala, ca orice alta societate de asigurari este independenta de Baroul Bucuresti si de UNBR. Aceasta societate trebuie sa isi asigure fondurile pentru indemnizatie de maternitate, ajutor social la avocati si pensii. Astea sunt fondurile din care se platesc pensiile, indemnizatiile de maternitate la tinerile mamici si ajutorul social pentru anumiti avocati bolnavi de cancer. Fondurile filialei nu se confunda cu fondurile Baroului Bucuresti. Mai mult, filiala are personalitate juridica, are conducere separata, Consiliu si presedinte. Noi, Baroul Bucuresti nu putem sa dam hotarari in numele filialei. Consiliul filialei da hotarari in stabilirea cuantumului acestor contributii, evidentiere, colectare. Noi nu avem niciun amestec, noi nu colectam asemenea contributii, nu avem nicio tangenta cu ei. Sunt institutii separata. E normal, platesti sa ai pensie. In cazul in care nu contribui la sistem nu poti avea pensie.

Ce facem cu avocatii care sunt suspendati din profesie pentru ca nu platesc aceste taxe?

Paradoxal, ca nu i-am suspendat!

Vorbim strict de avocatii suspendati!

Sunt cativa, in numar foarte mic, care nu au platit de ani de zile aceste contributii modice si au fost suspendati, insa Consiliul Baroului Bucuresti, ca nu eu hotarasc suspendari, a fost foarte indulgent. A esalonat platile, a cautat fel de fel de modalitati. Ca sa nu mai spun ca in momentul de fata, exista o hotarare din partea Consiliului filialei CAA Bucuresti care permite esalonarea platilor, tocmai in scopul de a nu-i suspenda. Si cine se plange? Unul care nu a platit in viata lui. Am avut un exemplu iesit din comun, un avocat care nu a platit toata viata lui cat a profesat. In schimb, cand a iesit la pensie, odata cu Decizia, a solicitat pensie. Normal, din partea filialei a existat o reactie.

In Baroul Bucuresti au existat avocati care au reclamat ca le este ingradit dreptul de a profesa, odata cu suspendarea din profesie pentru refuz de plata a acestor fonduri catre CAA. A fost declansat chiar si un control de catre Consiliul Concurentei la UNBR pentru a se stabili daca este necesara declansarea unei investigatii in legatura cu incalcarea Legii concurentei.

Pai daca asa spune legea! Nu stiu de niciun control de la Consiliul Concurentei, dar nu cred ca acest Consiliu va incalca legea printr-o dispozitie imperativa. Avem legea profesiei de avocat care spune foarte clar ca neplata de catre avocat pe o perioada de trei luni de zile a contributiilor despre care facem vorbire atrage in mod obligatoriu suspendarea. Consiliul Concurentei poate sa incalce o asemenea legislatie? Cine poate sa incalce asa ceva? Ai posibilitatea daca nu iti convine legislatia sa te adresezi unei institutii care are drept de initiativa legislativa si sa sesizeze Parlamentului, care ar putea sa spuna ca se modifica legea pentru ca este ambigua. Bineinteles, ca noi Baroul Bucuresti, ca toate barourile, ne conformam si aplicam legea. La noi nu se incalca legea. Incepand cu anul 2008 nu s-a incalcat legea, nu se incalca si nu se va incalca niciodata. Cat voi fi eu aici in aceasta functie, nu se va incalca legea. Eu personal sunt de o cinste si de o corectitudine incredibila. Nu cred ca gasiti prin alte institutii ca mine. Si pentru ca sunt asa, cer aplicarea legii corecte pentru toata lumea. Nu eu te-am rugat sa intri in Baroul Bucuresti, nu eu te-am rugat sa profesezi avocatura. Daca vrei sa profesezi, te conformezi ca si mine, acestor legi. Nu am ajuns bogat si nu voi ajunge niciodata bogat, dar respect legea. Imi platesc darile, sunt la zi cu toate, nu umblu cu coruptie, cu aberatii. Vad si judecatori si avocati si diverse categorii de persoane care se imbogatesc peste noapte. E treaba lor, suporta consecintele. Eu personal, indiferent unde am fost, in viata mea nu am pus mana pe vreun ac. Le cer tuturor sa fie cat se poate de cinstiti si corecti. Vedeti ca avem destui prin Rahova, Jilava si alte penitenciare. Recomand judecatorilor sa nu se lase angrenati de unii avocati in asemenea acte de coruptie. Am oroare de spagi si coruptie in tara asta, indiferent de domeniu, mai ales in Justitie. Nu credeam vreodata ca vor exista intelegeri intre participanti la actul de justitie pe actul propriu-zis de Justitie.

Revenind la filiala si la procentul de 11%, este o informatie total eronata pentru ca plata se face gradual in raport de veniturile obtinute pe o luna. 11% nu plateste orice avocat, il plateste cel care depaseste un plafon. Ca si la TVA, ca nu toata lumea plateste TVA. Avocatii s-au invatat sa creeze confuzii in asa maniera incat sa se creada ca sunt niste victime. Nu sunt victime sa stiti! Ca si la spital... ai platit contributia la sanatate – nu, ca am uitat – ei bine, atunci platesti spitalul. Asa trebuie explicat!

Bun, si daca nu se plateste aceasta contributie, avocatii sunt suspendati din profesie. Aici este marea problema a avocatilor.

Sa nu se mai vaite ca am fost atat de intelegatori toti, mai ales la sugestia mea, ca sunt pusi intr-o postura inedita pentru ca fiind suspendati, nu au cum sa isi mai plateasca contributia si sa iasa din suspendare. In realitate, multi s-au multumit ca sunt in suspendare. Multi trec pe avocatura clandestina. Practica in continuare prin instante profesia de avocat. Credeti ca avem o politie a barourilor? Nu exista niciun fel de compartiment de verificare. Unii dintre ei practica avocatura clandestina in continuare. Sunt in contra legii. Esti suspendat, nu mai ai dreptul la exercitiul profesiei. Sunt putini care fac asta, dar o fac. Baroul iti cere sa aplice legea. Sunt suspendati pentru ca nu au platit de ani de zile, iar fata de marea masa s-a manifestat intelegere. Rolul nostru al Consiliului Baroului Bucuresti este sa protejam avocatii, nu sa le ingreunam situatia. Le-am dat posibilitatea pe baza de angajament de plata chiar o perioada mai indelungata sa obtina veniturile, sa isi plateasca obligatiile profesionale.

Care este pozitia dumneavoastra fata de barourile paralele?

E un fenomen pe care eu, raportat la nivelul tarii noastre, nu il inteleg. Un asemenea fenomen a mai fost prin anumite state din Europa de Est. Fenomenul respectiv a fost eradicat de aceste tari, chiar si de Republica Moldova. La noi, problema a ramas destul de confuza, desi imi aduc aminte ca doamna Kovesi, care la momentul acela era Procurorul General al Romaniei, a aratat foarte clar ca aceste entitati sunt interzise de lege. Eu am plecat de la premiza sa e vorba de o autoritate in materie. Barourile legale au luat atitudine fata de acest fenomen al avocaturii clandestine. Toti sunt pe aceeasi linie, in sensul ca ar trebui ca entitatile respective sa intre in legalitate, conform legii nr. 51/1995. Bineinteles, eu nu ii inteleg, sa sustina un examen asa cum sustin toti absolventi de drept si juristii proveniti din alte domenii si in felul asta s-a solutionat problema. Din punctul meu de vedere, dansii pot sa candideze pentru o forma legala. Ii invit la examen la Baroul Bucuresti. Nu vor fi deranjati de cei 15 lei ca avocati stagiari si de cei 35 de lei ca avocati definitivi. Taxele astea nu au mai fost schimbate din 2002.

Este benefica o astfel de practica pentru sistem sau credeti ca duce chiar la decredibilizarea profesiei de avocat?

Nu! Categoric nu, prin practica acestor indivizi se duce la decredibilizarea profesiei de avocat.

Dupa Congresul UNBR din martie, care a coincis cu demisia avocatului Ionel Hasotti din functia de vicepresedinte al UNBR, lumea avocaturii a parut ca s-a cutremurat. Cum s-au vazut din interior schimbarile si deciziile adoptate la Congres si ce efecte au avut?

Din punctul meu de vedere, evenimentul nu m-a impresionat sub nicio forma. Nici macar in asa maniera incat sa imi dea de gandit in privinta evolutiei profesiei de avocat. Incidentul respectiv nu a avut pe planul profesiei de avocat niciun fel de consecinta. Am vazut ca nu s-a lasat cu niciun fel de urmare. Pe nicio directie profesionala nu s-a lasat cu vreo consecinte.

Ce se intampla cu investitia de 18 milioane de euro pentru imobilul din Bucuresti. Dumneavoastra v-ati exprimat sustinerea fata de acest proiect si chiar v-ati dorit sa luati parte la constructia acestuia. Care este povestea acestei investitii?

A existat intr-adevar o propunere de efecutare a unei constructii in care sa fie gazduite institutii precum Baroul Bucuresti, Casa de Asigurari a Avocatilor, UNBR. Stiu ca a existat o propunere intr-o sedinta a UNBR in care s-a facut aceasta propunere de catre presedintele Casei de Asigurari a Avocatilor de a se

construi un imobil in apropiere de Tribunalul Bucuresti. Au fost doua propuneri de locatii care erau foarte apropiate. Eu in Adunarea Generala am zis sa achizitionam o alta cladire pentru ca imobilul unde este Baroul Bucuresti se prabuseste. Adunarea Generala a cerut in schimb sa facem o expertiza pentru a vedea daca poate fi consolidata cladirea noastra, ceea ce se intampla in prezent. Din cate stiu, propunerea a fost in final respinsa. Stiu ca la Congres, reprezentantii din tara nu au fost de acord ca Baroul Bucuresti sa construiasca aceasta cladire. Noi contribuiam cu putin, cu ce aveam. Trebuie sa spunem insa ca noi nu ne-am opus niciodata ca in tara sa construiasca sedii, pensiunii. Noi am fost de acord cu ei sa faca, insa cand s-a pus problema de Bucuresti s-a avut o alta atitudine. Am fi vrut sa facem aceasta cladire pentru ca este o cheltuiala destul de mare cu consolidarea.