Col.(r) prof. Vasile Lapadusi (foto), secretar general al Asociatiei Criminalistilor din Romania acuza clasa politica de blocarea Legii privind infiintarea Colegiului Expertilor Criminalisti Privati din Romania, act normativ care ar permite, printre altele, eliminarea suspiciunilor cu privire la calitatea si autenticitatea inregistrarilor folosite in dosarele penale drept probe relevante. Profesorul Lapadusi a acordat un interviu pentru Lumeajustitiei.ro in care vorbeste despre anormalitatea sistemului din Romania, care permite aceleiasi institutii, Serviciul Roman de Informatii, sa efectueze inregistrarile, dar in acelasi timp si sa le interpreteze.

In opinia secretarului general al Asociatiei Criminalistilor din Romania infiintarea laboratoarelor private specializate in dactiloscopie, traseologie, voce si vorbire, in care sa lucreze experti criminalisti profesionisti, reprezinta solutia ideala pentru a nu mai fi puse la indoiala interceptarile din dosare. Vasile Lapadusi a vorbit si despre problemele care apar odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura penala, referitoare la rolul expertizei criminalistice ca mijloc de proba intr-un dosar.

Prezentam in continuare interviul realizat cu profesorul Vasile Lapadusi, secretar general al Asociatiei Criminalistilor din Romania, la scurt timp dupa incheierea lucrarilor Conferintei Internationale de Criminalistica, care a avut ca tema "Valorificarea urmelor si mijloacelor de proba prin expertize criminalistice", desfasurata in perioada 23-24 octombrie 2013:

Ce a adus nou in viziunea expertizelor criminalistice din Romania aceasta conferinta internationala?

In fiecare an noi am organizat cate un simpozion sau o conferinta. Acum suntem la cea de-a treia Conferinta Internationala de Criminalistica si am ales aceasta tema cu valorificarea urmelor si a celorlalte mijloace de proba in efectuarea expertizelor criminalistice. De aceasta data, noi ne-am gandit la faptul ca sunt niste probleme noi in Codul de procedura penala. Problema este aceea ca Noul Cod de procedura penala nu mai prevede problema constatarii tehnico-stiintifice si a ramas doar expertiza criminalistica. In cazul acestei expertize criminalistice s-au ridicat foarte multe probleme, in sensul ca unele din aceste expertize nu au avut valoare stiintifica. Ne-am dorit sa incercam sa punem la punct anumite probleme precum rolul expertizei criminalistice ca mijloc de proba si aceasta conferinta a venit cu generalizarea experientei pozitive din structurile de criminalistica pe acest domeniu. Au fost materiale de valoare pe linia expertizei dactiloscopice, pe linia expertizei accidentelor rutiere, pe linia expertizei balistice, pe linia vocii si vorbirii si asa mai departe.

In ceea ce priveste expertizele vocii si vorbirii, considerati ca este firesc ca cei care realizeaza interceptarile si stenogramele sa fie tot cei care fac si expertiza? Exista cazuri de acest gen la DNA.

Eu sunt unul dintre cei care am facut prin 1968 un colectiv, inclusiv cu vicepresedintele Academiei Romanie, Marius Sala, si cu Institutul de Criminalistica, cu generalul Anghelescu, am luat masuri de cercetare in legatura cu identificarea persoanei dupa vocea in limba romana. Trebuia clar sa stii ce accent are, moldovenesc, oltenesc, stie gramatica, nu stie. In ce priveste ceea ce se intampla astazi, nu este bine ca cel care inregistreaza sa fac tot el si expertiza. Aceasta trebuie facuta de un om care stie limba respectiva si care poate sa isi dea seama si sa cunoasca si tehnica cu care s-a facut inregistrarea.

De ce credeti ca este incalcat tot mai des articolul 91 prin faptul ca nu se pun expertilor criminalisti in expertize audio-video la dispozitie suporturile originale?

Asta ar trebui sa faca, sa puna la dispozitie expertiza pe care a facut-o. Dar acum exista si la DNA si in alte locuri un serviciu tehnic, condus de un procuror, unde se fac si inregistrarile si interpretarile. In mod normal, cel care face inregistrarea ar trebui sa dea unui expert, asa cum exista la Institutul de Criminalistica. Acum in Institutul de Criminalistica nu se mai fac treburile acestea ale IGPR. Toate inregistrarile acestea daca le face SRI-ul, ei le si interpreteaza, si le si rezolva. Nu este normal. Am incercat printr-un proiect de lege, propus in urma cu doi ani, infiintarea Colegiului Expertilor Criminalisti Privati din Romania. Noi am incercat o reglemetare prin legea respectiva, dar nu am avut succesul necesar pentru ca la Justitie, cand a ajuns proiectul nostru, a fost sarcina de la Guvernul Boc sa ramana Criminalistica monopol de stat, prin INEC. Senatul a fost de acord cu proiectul nostru, dar cand s-a ajuns la Camera Deputatilor a fost blocaj.

Sa intelegem ca politicul a stricat si in ceea ce priveste expertizele criminalistilor?

Da, categoric. Si acum am inaintat premierului Ponta un proiect nou imbunatatit, l-am invitat si la Conferinta, pentru ca el e in fond procuror criminalist, ne poate ajuta. I-am solicitat chiar sa ma primeasca, sa faca o discutie legata de problema expertizei criminalistice private din Romania. Nu am primit niciun raspuns, am ramas cu Legea lor cu justitia, care s-a si votat.

Ar trebui politicul sa faca un pas inainte si sa ajute criminalistii din Romania, pentru ca numai asa putem sa ajungem din urma Statele Unite, care au cea mai buna baza criminalistica.

Politicul ar trebui sa faca acest lucru, dar oamenii nu vor pentru ca ei au impresia ca i-ar desfiinta pe astia de la INEC. Ei niciodata nu au fost un institut, au fost niste laboratoare. Cei de la INEC au preluat si alte chestiuni legate de expertii de la Politie.

Cum vedeti fenomenul din zilele de astazi in care foarte multa lume contesta calitatea inregistrarilor, acuzand ca sunt modificate?

Multe dintre dosarele penale se bazeaza pe niste interceptari care sunt luate de bune pentru ca le face SRI-ul. Dar daca ar exista un laborator particular altfel ar sta lucrurile. Oamenii au dreptate sa conteste inregistrarile. Solutia ar fi sa se faca o lege care sa stabileasca cine are dreptul sa faca interceptarile si cum se stabileste valoarea juridica a acestor interceptari. Ce valoare au? Au valoare numai pentru se fac pentru a putea desfasura o activitate informativa? Ar trebui sa fie mai multe laboratoare private specializate in dactiloscopie, traseologie, voce si vorbire. La noi daca SRI face inregistarile, tot SRI face si examinarea benzii. Este deja un fenomen negativ si o sa ajungem sa ne lucram unul pe altul.