Judecatoarea Lacramioara Axinte (foto), sefa Sectiei a II-a civile a Tribunalului Botosani, ii raspunde lui Klaus Iohannis dupa prestatia pe care presedintele Romaniei a avut-o la prima sedinta din 2017 a noului Consiliu Superior al Magistraturii. Judecatoarea ii atrage atentia sefului statului ca are obligatia de a respecta independenta magistratilor, carora le este interzis sa fie „loiali” vreunei institutii publice, ei fiind obligati sa se supuna doar Constitutiei si legilor tarii.

Intr-un articol postat vineri, 7 ianuarie 2017, pe blogul personal axinte10.wordpress.com, Lacramioara Axinte ii explica lui Klaus Iohannis ca judecatorii trebuie sa fie impartiali si sa pronunte hotararile doar pe baza probelor aflate la dosar si a dispozitiilor legale aplicabile, ei neputand fi „colaboratori” ai institutiilor statului in sutele de mii de cauze in care acestea sunt parte. Totodata, presedinta Sectiei a II-a civile a Tribunalului Botosani ii transmite sefului statului ca judecatorii si procurorii sunt obligati sa aplice legea in mod egal, indiferent de apartenenta politica sau de convingerea politica a persoanelor care se afla in fata lor.

Prezentam in continuare articolul postat pe blogul judecatoarei Lacramioara Axinte, axinte10.wordpress.com:

„Domnule Presedinte, si dumneavoastra trebuie sa respectati independenta judecatorilor!

Domnule Presedinte Klaus Iohannis, pentru ca ati cerut, in sedinta de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, ca judecatorii si procurorii sa-si spuna cu voce tare opiniile referitoare la independenta Justitiei si statul de drept, va rog sa-mi permiteti sa-mi exprim opinia referitor la alocutiunea sustinuta de dumneavoastra cu acest prilej.

Domnule Presedinte, judecatorilor si procurorilor le este interzis sa fie 'loiali' vreunei institutii publice, ei trebuie sa fie loiali doar Constitutiei si legilor tarii.

Pentru ca art. 80 alin. (2) din Constitutia Romaniei va obliga sa vegheati la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatior publice, in contextul actual in care: nu a fost verificata veridicitatea afirmatiilor generalului Dumitru Dumbrava, referitor la campul tactic din Justitie, nu s-a clarificat daca exista in instante si parchete ofiteri acoperiti sau colaboratori ai serviciilor de informatii, dar si al dezvaluirilor de presa referitoare la instrumentarea unor dosare penale la comanda si la modalitatea de obtinere a unei functii de varf in sistemul judiciar, afirmatiile dumneavoastra ca 'Sistemul judiciar singur nu are cum sa-si pastreze independenta. Intregul aparat de stat, toate institutiile statului, trebuie nu doar sa constientizeze importanta acestui lucru, ci sa se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar in a ramane independent' pot fi caracterizate ca declaratii inadecvate sau ca o binecuvantare data unei institutii din afara sistemului judiciar, mai precis Serviciul Roman de Informatii, de a se amesteca in treburile Justitiei.

Domnule Presedinte, despre ce fel de colaborare loiala intre institutiile statului vorbiti dumneavoastra? Ati vrut cumva sa sugerati ca instantele de judecata trebuie sa colaboreze loial cu parchetele sau cu serviciile de informatii? Ca instantele trebuie sa colaboreze cu alte institutii publice, care sunt parti in dosarele aflate pe rol?

Domnule Presedinte, pe rolul instantelor din Romania sunt sute de mii de dosare in care institutii publice au calitatea de reclamant sau parat. Judecatorii trebuie sa fie impartiali, sa pronunte hotararile doar pe baza probelor aflate la dosarul cauzei si a dispozitiilor legale aplicabile, nu pot fi 'colaboratori' ai vreuneia dintre partile din dosar.

Art. 4 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede expres ca: 'Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora', iar art. 34 alin. (1) din aceeasi lege prevede ca, inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'

Domnule Presedinte, judecatorii si procurorii sunt obligati sa aplice legea in mod egal, indiferent de apartenenta politica sau convingerea politica a persoanelor care se afla in fata lor.

Judecatorii si procurorii nu pot face parte din partide sau formatiuni politice, interdictie prevazuta la art. 40 alin. (3) din Constitutia Romaniei, nu au voie sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic si sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice, interdictii prevazute in art. 9 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Cu toate acestea, alocutiunea dumneavoastra a avut un caracter politic, prin exprimarea opiniei ca alegerea anumitor politicieni in functii de demnitate in Parlamentul Romaniei ar reprezenta 'circumstante ingrijoratoare', dar si referirea la numarul mare de voturi obtinute la alegerile parlamentare de anumiti politicieni, astfel incat locul in care ati ales sa va exprimati convingerile politice, sedinta Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost locul potrivit.

Domnule Presedinte, judecatorii si procurorii nu reprezinta autoritatea legiuitoare, ci se constituie in autoritatea judecatoreasca.

Potrivit art. 61 alin. (1) din Constitutia Romaniei 'Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii', iar potrivit art. 124 alin. (1) si 126 alin. (1), Justitia se infaptuieste in numele legii prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante prevazute de lege.

Statul Roman este organizat 'potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale' (art. 4 alin. 4 din Constitutie), astfel ca partea din alocutiune referitoare la o eventuala intentie de legiferare si-a gresit de asemenea locul.

Domnule Presedinte, obligatia de a respecta independenta Justitiei priveste pe orice persoana fizica sau juridica, fara nicio exceptie.

In alocutiunea dumneavoastra ati afirmat ca politicienii 'incearca sa acapareze tot', iar 'uneori apare o nevoie excesiva de putere' si ca trebuie sa refuzam imixtiunea politicului in justitie.

Daca dumneavoastra sunteti politician, pentru ca in urma unor alegeri politice ati fost ales Presedintele Romaniei, atunci referirea explicita la cauze penale nesolutionate definitiv, folosind avertizarea ca nu acceptati ca judecatorii si procurorii sa-si vada de treaba: 'Sunt politicieni care au impresia ca ce daca au dosar penal, sau sunt trimisi in judecata, sau sunt condamnati, ca ei de fapt sunt baietii buni, ca au luat multe voturi, iar dumneavoastra sa va vedeti de treaba. Asa ceva nu accept!', nu se incadreaza in nevoia excesiva de putere a politicianului? Nu este o imixtiune a unui politician in dosare penale nesolutionate definitiv? Nu este o incercare de a implica judecatorii si procurorii in lupta politica?

Domnule Presedinte, si dumneavoastra trebuie sa respectati independenta judecatorilor si procurorilor!”

*Cititi aici discursul din CSM al lui Klaus Iohannis