30 November 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

LIA MERGE LA INALTA CURTE – Judecatoarea Lia Savonea isi dezvaluie planurile dupa CSM: “Inscrierea in procedura de promovare la instanta suprema”. Savonea intra la rupere: “Exaltarea rezultatelor 'luptei anticoruptie' i-a proiectat pe procurorii DNA ca varfuri ale magistraturii. S-a construit o perceptie departe de realitate, cu consecinta pervertirii procesului judiciar. Adevarul judiciar parea exprimat de rechizitoriu, si nu de hotararea judecatoreasca”

Scris de: George TARATA | pdf | print

15 November 2022 16:22
Vizualizari: 5026

Judecatoarea Lia Savonea (foto) din CSM isi anunta intentia de a candida la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Savonea dezvaluie ca se va inscrie la concursul de promovare la ICCJ, concurs care se va derula in mandatul viitorului Consiliu Superior al Magistraturii.


 

Intr-un interviu acordat site-ului Gandul si publicat marti, 15 noiembrie 2022, Lia Savonea face o scurta radiografie a mandatului sau din CSM. Astfel, Savonea indica drept cea mai importanta realizare separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, modalitate prin care s-a asigurat independenta Justitiei. In acest context, pentru a exemplifica influenta pe care procurorii o aveau chiar si in randul judecatorilor, Lia Savonea aminteste despre cele doua foste sefe ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu si Cristina Tarcea, prima dintre ele declarandu-se “partenerul de nadejde al procurorilor”, iar cea de-a doua explicand ca “nu voi face greseala de a pune semnul intrebarii intre procuror si avocat”.

Tot la capitolul realizari in timpul mandatului din CSM, judecatoarea Lia Savonea a mentionat raportul prin care au fost devoalate abuzurile si dosarele pe care DNA le-a fabricat impotriva a mii de magistrati. Referindu-se la acei ani de teroare, Savonea a tinut sa sublinieze ca lupta impotriva coruptiei, inclusiv impotriva coruptiei din Justitie, trebuie sa existe, dar niciodata ea nu trebuie folosita pentru intimidarea si presarea judecatorilor, asa cum s-a intamplat in trecut. Iar transformarea procurorilor DNA in varfuri ale magistraturii a dus la pervetirea procesului judiciar, la rasturnarea sensului acestuia, astfel ca adevarul judiciar ajunsese sa fie exprimat in rechizitoriu, nu prin hotarare judecatoreasca. “Excesul imaginii catuselor a dus Justitia intr-o zona de rating, transformandu-i pe cei care, in fond, faceau un act de serviciu, in 'idoli'. Apoi, acesti 'idoli' au inceput sa se intreaca in fapte, astfel ca pana la iminente derapaje sau chiar abuzuri a fost doar un pas”, afirma Lia Savonea.


Iata cateva dintre declaratiile judecatoarei Lia Savonea din CSM, interviul putand fi cititi integral la finalul articolului:


“Da, Justitia este pe drumul cel bun, pe fagasul corect. Dupa 20 de ani, in care sistemul s-a tot aflat sub influenta unor nesfarsite schimbari si reasezari, in acest mandat, am reusit impreuna cu colegii mei sa incepem cu adevarat reformarea Justitiei.

Separarea carierelor dintre judecatori si procurori este, cred, cel mai important pas spre asezarea corecta a lucrurilor din sistemul judiciar romanesc. Coroborata cu infiintarea unei noi unitati de parchet – care a ridicat presiunea ce se exercita asupra judecatorilor in dosare -, separarea carierelor a fost un urias castig pentru independenta Justitiei, pentru statul de drept.

Nevoia separarii carierelor magistratilor a fost crezul sub care am candidat si castigat mandatul de membru in Consiliul Superior al Magistraturii. Timp de sase ani, am dus o adevarata lupta pentru a obtine si pastra aceasta delimitare, vitala pentru insanatosirea Justitiei noastre.

Pana in anul 2018, procurorii erau implicati in promovarea judecatorilor pana la cel mai inalt nivel – inclusiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie -, cariera judecatorilor si cea a procurorilor fiind gestionate, la comun, de catre Plenul CSM. Desi numeric balanta inclina in favoarea judecatorilor – noua, plus presedintele inaltei Curti -, ca o fatalitate, in fiecare mandat, judecatorii ramaneau minoritari, doi-patru membri judecatori devenind loiali procurorilor, situatie valabila, de altfel, si in mandatul actual.

Tot ca o fatalitate, timp de doua mandate, chiar conducerea instantei supreme (n.red.- Livia Stanciu si Cristina Tarcea) a intarit majoritatea formata in jurul procurorilor. De altfel, primul presedinte din perioada de referinta se declara, fara rezerve, 'partener de nadejde al procurorilor', afinitate cu care s-a remarcat si presedintele care i-a succedat. In acest sens, afirmatia 'nu voi face greseala de a pune semnul egalitatii intre procuror si avocat', facuta la un eveniment public in scopul de a evidentia, fara echivoc, o pozitie favorabila procurorilor, este, de altfel, una elocventa privind abordarea sa fata de principiile si valorile in care credea.

Cu astfel de majoritati formate in jurul reprezentantilor Ministerului Public, pentru Sectia Penala a instantei supreme s-a conturat si, cu unele exceptii notabile, s-a si reusit abordarea unui nou profil de judecator, orientat spre a satisface asteptarile procurorilor care urmareau un succes profesional cat mai facil, respectiv sa isi asigure o rata a condamnarilor cat mai mare.

Declinul actului de justitie in materie penala incepuse, astfel, sa fie vizibil. Cum judecatorii sunt si ei oameni – cu bune, cu rele, cu aspiratii, inclusiv pentru instanta suprema -, conturarea acestui tip de magistrat i-a determinat pe multi sa isi ajusteze comportamentul profesional, astfel incat sa corespunda noului profil.

De aceea spun ca pasul decisiv pentru independenta efectiva a Justitiei s-a facut prin separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, in anul 2018. Separarea carierelor a pus punct influentei nefiresti a procurorilor in procesul de recrutare si promovare a judecatorilor, iar acest lucru a condus spre o independenta deplina a justitiei”.


“Nu de putine ori au existat situatii in care hotararile judecatoresti au oferit solutii diametral opuse unor situatii faptice similare sau au confirmat rechizitorii grefate pe vicii grave de fond si forma. In evaluarea mea, ma voi referi in special la materia penala, unde specializarea imi faciliteaza formularea catorva ipoteze privitoare la cauzele acestor neajunsuri aflate in stransa legatura cu independenta Justitiei.

Una dintre cauze a constituit-o atribuirea competentei de a efectua anchetarea judecatorilor celor carora acestia le solutionau dosarele, cu precadere procurorilor DNA, fara niciun filtru care sa le tempereze tentatia de a folosi acest instrument discretionar. Avand judecatorii expusi unor astfel de riscuri, gradul de protectie a drepturilor justitiabililor a inceput sa fie din ce in ce mai scazut in materie penala.

Apoi, exaltarea rezultatelor 'luptei anticoruptie' i-a proiectat pe procurorii DNA ca varfuri ale magistraturii. S-a construit o perceptie departe de realitate, cu consecinta pervertirii procesului judiciar, rasturnarii sensului acestuia. Adevarul judiciar parea exprimat de rechizitoriu, si nu de hotararea judecatoreasca.

Excesul imaginii catuselor a dus Justitia intr-o zona de rating, transformandu-i pe cei care, in fond, faceau un act de serviciu, in 'idoli'. Apoi, acesti 'idoli' au inceput sa se intreaca in fapte, astfel ca pana la iminente derapaje sau chiar abuzuri a fost doar un pas.

Combaterea coruptiei, inclusiv din Justitie, este si trebuie sa ramana o prioritate, insa, sub nicio forma, aceasta 'lupta' nu trebuie folosita drept pretext pentru a-i presa pe judecatori. Asa cum s-a demonstrat ca s-a intamplat in Justitia noastra. Atunci cand judecatorul ajunge sa fie preocupat de propria protectie in fata riscului de a se folosi impotriva sa, in mod abuziv, parghia urmaririi penale, inclusiv pentru rationamentul juridic pe un caz dat, sansele ca el sa ramana independent si impartial si sa isi asume o solutie dreapta (de achitare, spre exemplu) – care l-ar nemultumi sau chiar 'supara' pe procuror incep sa scada.

De altfel, aceasta a fost ratiunea infiintarii unei unitati de parchet independente pentru anchetarea judecatorilor, in scopul de a evita riscul influentarii acestora in adoptarea solutiilor. Desi pare a fi o modalitate de protectie a judecatorilor, in realitate, reprezinta o protectie a fiecarui justitiabil. Pentru ca judecatorul nu isi face siesi dreptate, el face dreptate celorlalti.

Ca si o concluzie, pentru ca nu stiu in ce masura am raspuns in mod clar intrebarii dumneavoastra, cred ca amestecul sau influenta procurorilor in cariera judecatorilor poate fi considerata una dintre cauzele acestei anomalii”.


“Singura cale de asanare in Justitie este asumarea erorilor, problemelor, disfunctionalitatilor. Integral. Apoi, prioritizarea urgentelor si identificarea unor solutii durabile si de substanta.

Am remarcat, ca o constanta, ca numarul mare al achitarilor a fost mereu justificat de procurori prin delegarea responsabilitatii. Culpa apartine intotdeauna celorlalti, fie Curtii Constitutionale – pentru solutiile de neconstitutionalitate, fie instantelor de judecata. Insa, acolo unde CCR a stabilit ca o norma penala este neconstitutionala pentru ca nu respecta standardul de predictibilitate si claritate, un procuror n-ar fi trebuit, spre exemplu, sa isi asume vreodata construirea unei acuzatii, pentru ca, intr-un astfel de caz, este evident ca a fost loc de dubiu, ambiguitate, ceea ce este profund incompatibil cu valorile europene ale Justitiei penale”.


O alta reusita notabila din actualul mandat o constituie adoptarea, in anul 2019, a hotararii CSM prin care Autoritatea Judecatoreasca a recunoscut, pentru prima data, ca institutii din cadrul sau, insarcinate cu aplicarea legii, o incalca. Este vorba despre Hotararea nr. 225/2019 a Plenului CSM, prin care s-au constatat vicii esentiale de forma si de fond in derularea procedurilor judiciare in cauze ale Directiei Nationale Anticoruptie, avand drept consecinta evidenta savarsirea unor abuzuri”.


“Cred ca fiecare dintre noi s-a gandit sau se gandeste ce va face din ianuarie 2023, aspect pe care, de altfel, l-au avut in vedere si colegii din mandatele anterioare. In ce ma priveste, nu este o alegere chiar asa grea, deoarece, inca din anul 2011, am optat pentru a participa la procedurile de promovare la inalta Curte de Casatie si Justitie.

Am venit in CSM cu gandul de a-mi valorifica experienta dobandita la toate gradele de jurisdictie, atat din functia de executie, cat si din functiile de conducere, pentru a schimba in bine viata profesionala a colegilor, dar si pentru a consolida garantiile juridice in beneficiul societatii.

Revenind, pentru ca poate parea ca nu va raspund la intrebare. In mod firesc, ma intorc la optiunea si dorinta de a-mi intregi parcursul profesional, prin inscrierea in procedura de promovare la instanta suprema”.


* Cititi aici integral interviul acordat de judecatoarea Lia Savonea din CSM

Comentarii

# ioan bucsa date 15 November 2022 18:04 -337

o tipă COMPETITIVĂ, o să mai auzim de ea ...

# maxtor date 15 November 2022 18:35 -8

pt. ca proc. e socotit "magistrat"-nu, propunem titlu de "sicofant public"!

# Vasilache date 15 November 2022 18:59 +536

@ Ioan Bucsa, mi-a placut eufemismul pe care l-ai folosit... Parerea mea este ca am auzit mai mult decat suficient despre Lia Savonea "Savonea indica drept cea mai importanta realizare separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, modalitate prin care s-a asigurat independenta Justitiei. " Deci, procurorii erau cei care atentau la independenta justitiei!?!?! Norocul nostru ca a rezolvat doamna aceasta problema . Daca n-ar fi de plans, ar fi de ras

# SIIJ date 15 November 2022 19:39 +176

SIIJ, înființată în 2018 de „guvernarea Dragnea” și una din realizarile importante ale mandatului in CSM ale Liei Savonea a reușit să trimită în judecată, în primele 8 luni din 2018, un singur dosar si a clasat 736 de dosare. Bilanț SIIJ pe 2019 : 417 dosare penale soluționate pe fond - doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată și 415 cauze clasate. Bilanț SIIJ pe 2020 : 552 de dosare soluționate pe fond - doar 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați și 550 de cauze clasate. In perioada 1 ianuarie 2021 – 23 august 2021, SIIJ a înregistrat 1.290 de dosare si au fost solutionate 736 de dosare, prin netrimitere în judecată, iar 1 dosar a fost soluționat prin trimitere în judecată (rechizitoriu). La 23 august 2021 erau în lucru 6.465 de dosare, dintre care 71 mai vechi de 5 ani (SIIJ a fost înființată în anul 2018, dar a preluat și dosare mai vechi, de la alte Parchete). Deci, media este de 0,7 dosare pentru fiecare dintre cei 7 procu

# Carmen Harra date 15 November 2022 20:34 -703

Savonea Lia viitorul presedinte al ICCJ. Daca va avea ocazia sa aplice managementul de la CAB si la ICCJ lucrurile vor intra intr-un fagas normal pentru magistrati. Succes Savonea Lia.

# Vilcu date 16 November 2022 08:00 +438

In justitie sunt numai fete mari, d-aia nu a avut SIIJ ce sa gaseasca la magistratii nostrii profesionisti si morali. Nu stiu de ce-i acuza pe unii de colaborare / subordonare cu serviciile si politicienii pt ca SIIj a cercetat si totul e OK, cu exceptia lui Portocala Urmasui lui SIIJ, SUPC are aceeasi eficienta: niciun rechizitoriu de la infiintare Gurile rele spun ca magistratii isi doresc impunitate si astfel de structuri le-o asigura. Simona Marcu şi Lia Savonea au fost initiatoare unui proiect conform caruia ANI inspectorii să nu mai poată verifica averile magistraților.

# Neagu date 16 November 2022 09:07 +297

În perioada în care a avut în competență fapte de corupție săvârșite de magistrați (2002 – 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). In comparatie cu DNA, SIIJ a trimis în judecată cinci dosare cu magistrați dar niciunul nu a fost condamnat. Din aceasta cauza, Savonea si altii ca ea nu suporta DNA si agreaza SIIJ/SUPC. Alti fani ai acestor institutii sunt politicienii "deranjati" teribil de DNA. O fi disparut coruptia, traficul de influenta din justitia din Romania?

# ABC date 16 November 2022 10:00 +483

De ce nu se pensioneaza? Dupa ce a mesterit la noile legi ale justitiei vrea sa ramana sa beneficieze de rezultatul muncii sale?

# Escu date 16 November 2022 17:00 +405

"Doamnă judecător Lia Savonea, peste câteva luni încetează mandatul dumneavoastră de membru ales în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Cum apreciați activitatea depusă? Este Justiția pe făgașul corect? Răspund afirmativ, fără ezitare. Da, Justiția este pe drumul cel bun, pe făgașul corect. După 20 de ani, în care sistemul s-a tot aflat sub influența unor nesfârșite schimbări şi reașezări, în acest mandat, am reușit împreună cu colegii mei să începem cu adevărat reformarea Justiției." Saraca justitie a fost reformata, pana s-a ales praful de ea! Legata la ochi a fost siluita in mod repetat. Apoi, violatorii o prezinta ca fiind o doamna respectabila

# Cititorul date 18 November 2022 15:10 -510

Lia Savonea este un veritabil lider în magistratură, așa cum sistemul de justiție chiar avea nevoie! Fără oameni precum Lia Savonea, inteligenți, determinați și cu viziune, cred că magistrații din România ar fi fost vulnerabilizați! Iar faptul că merge la Înalta, nu poate fi decât absolut de dorit și firesc, întrucât merită pe deplin! Mult succes în continuare!

# Eduard date 19 November 2022 09:20 +212

#Cititorule, Lia Savonea a dovedit cu prisosinta ce poate sa realizeze in magistratura. Avand in vedere calitatile pe care le-ai mentionat ar fi pacat sa nu-si puna in valoare abilitatile in mediul privat, la cabinetul de avocatura al sotului, Mihai Savonea, sau in alta parte.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.11.2022 – Argentina Campeon!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva