6 November 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

psdolt

LULUTA, UN APEL DEGHIZAT (II) – Apararea judecatoarei CAB Risantea Gagescu in cazul Rarinca: “Desi este conceputa formal ca o critica privind lipsa de impartialitate a judecatorului, in realitate contestatia in anulare critica masurile luate de completul de judecata si chiar decizia de apel… Inseamna in substanta un apel deghizat… deci o violare a principiului autoritatii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil”

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

10 August 2015 19:48
Vizualizari: 6107

Lumeajustitiei.ro a dezvaluit in editia de ieri ca judecatoarea Risantea Gagescu de la Curtea de Apel Bucuresti a solicitat sa i se permita sa ia parte la sedinta din 17 august 2015, in care urmeaza sa fie analizata contestatia in anulare formulata de procurorii DNA, condusi de Laura Codruta Kovesi (foto) in urma deciziei de achitare a pensionarei Mariana Rarinca - femeia acuzata de santaj de sefa Inaltei Curti, judecatoarea Livia Stanciu – in actiuna sa fiind expuse si motivele pentru care asupra hotararii va plana nelegalitatea. Astazi, Lumeajustitiei.ro prezinta opinia judecatoarei Risantea Gagescu formulata in cuprinsul notelor scrise depuse de avocatul Corneliu Liviu Popescu in cauza nr. 3302/2/2015 pentru termenul din data de 17 august 2015, cu referire la motivul real pentru care DNA a atacat pe cale extraordinara hotararea definitiva de achitare a Marianei Rarinca.


DNA – “un apel deghizat”

Motivul care a stat la baza deciziei de a depune la dosar notele scrise a fost dat de faptul ca prin admiterea actiunii DNA de catre judecatorii CAB Ion Bogdan Tudoran si George Dorel Matei, judecatoarei Risantea Gagescu ii va fi afectata cariera profesionala, dat fiind ca nu ii este asigurat dreptul la aparare si de expunere a pozitiei sale cu privire la pretinsa incompatibilitate si lipsa de impartialitate de care anchetatorii au acuzat-o.

Admiterea contestatiei in anulare in cazul Marianei Rarinca poate atrage, in opinia avocatului Corneliu Liviu Popescu, o constatare a incalcarii Legii nr. 303/2004 de catre judecatoarea Risantea Gagescu, ceea ce poate constitui baza unei eventuale proceduri de sanctionare disciplinara.

In efect, judecarea contestatiei in anulare fara ca Risantea Gagescu sa ia parte la sedinta de judecata ar reprezenta, nu doar incalcarea dreptului la aparare, dar si “violarea drepturilor sale la respectarea vietii private si la un proces echitabil”.

In cuprinsul notelor scrise si depuse la dosarul nr. 3302/2/2015, se arata ca procurorul care a formulat contestatia in anulare poate fi suspectat de rea-credinta, din moment ce a formulat calea de atac extraordinara impotriva hotararii data in cazul Rarinca, pentru un motiv pe care nu l-a invocat cat timp procesul era in curs, desi putea face acest lucru, ceea ce atrage respingerea ca inadmisibila a caii de atac.  

In plus, Risantea Gagescu, prin aparator, acuza faptul ca DNA sub masca unei contestatii in anulare nu face decat sa formulize “un apel deghizat”, intrucat pe motivul unei incompatibilitati imaginare, este criticat chiar verdictul definitiv dat de completul de judecata compus din Risantea Gagescu si Damian Dolache in cazul pensionarei Mariana Rarinca.

Astfel, ceea ce DNA numeste contestatie in anulare, vizeaza nu incompatibilitatea judecatorului Risantea Gagescu, ci reprezinta “o violare a principiului autoritatii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil”.

Prezentam in continuare pasaje din notele scrise depuse la instanta de judecatoarea Risantea Gagescu, prin avocatul sau, Corneliu Liviu Popescu, cu mentiunea ca notele pot fi citite in integralitate la finalul articolului:

In contestatia in anulare, parchetul pretinde ca, in judecarea apelului, judecatorul care depune prezentele note scrise nu a fost impartial, deci ca a fost incompatibil. Instanta care solutioneaza contestatia in anulare trebuie sa statueze asupra impartialitatii si, deci a incompatibilitatii judecatorului depune prezentele note scrise, in judecarea apelului. Statuarea instantei investite cu judecarea contestatiei in anulare are efect asupra judecatorului care depune prezentele note scrise, deoarece ii poate vatama drepturile.

Astfel, art. 66 alin. (1) C.proc.pen. instituie obligatia judecatorului care stie ca exista un caz de incompatibilitate in ceea ce il priveste sa declare ca se abtine de la participarea la procesul penal. Constatarea cazului de incompatibilitate, chiar intr-o contestatie in anulare, semnifica implicit constatarea nerespectarii de judecator a acestei obligatii, deci incalcarea legii de judecator. (…)

Prin urmare, hotararea judecatoreasca penala de solutionare a contestatiei in anulare va statua daca judecatorul care depune prezentele note scrise a fost sau nu incompatibil, in sensul daca a fost sau nu impartial.

Aceasta constatare, facuta intr-o hotarare judecatoreasca penala, poate constitui temei al eventualei proceduri de sanctionare disciplinara a judecatorului care depune prezentele note scrise. In eventuala procedura disciplinara, va putea fi folosita impotriva sa eventuala hotarare judecatoreasca din contestatia in anulare statuand pretinsa existenta a incompatibilitatii si pretinsa absenta a impartialitatii, pentru dovedirea pretinsei incalcari a obligatiei de abtinere si pretinsa savarsire a unei abateri disciplinare.

Hotararea judecatoreasca pronuntata in solutionarea contestatiei in anulare, cu toata greutatea pe care o are o hotarare judecatoreasca penala, va putea deci eventual sa fundamenteze o sanctionare disciplinara a judecatorului care depune prezentele note scrise.

Din acest motiv, pentru respectarea drepturilor si protejarea intereselor legitime ale judecatorului care depune prezentele note scrise, este imperativ ca acest judecator sa poata participa la procedura judiciara in care se analizeaza pretinsa sa incompatibilitate si pretinsa sa lipsa de impartialitate.

In caz contrar, cariera sa profesionala ar putea fi afectata printr-o procedura inechitabila, in care nu a beneficiat de dreptul de a se apara si de a-si expune in conditii de contradictorialitate pozitia privind pretinsa incompatibilitate si pretinsa lipsa de impartialitate care i se imputa. (…)

Dreptul judecatorului care depune prezentele note scrise de a-si prezenta pozitia in cadrul prezentei contestatii in anulare decurge din dreptul sau la cariera profesionala, dimensiune a dreptului la respectarea vietii private, precum si din dreptul sau la un proces echitabil, incluzand dreptul la aparare.

Refuzul de a permite judecatorului care depune prezentele note scrise de a-si prezenta pozitia in judecarea contestatiei in anulare ar semnifica violarea drepturilor sale la respectarea vietii private si la un proces echitabil.

Judecatorul care depune prezentele note scrise are dreptul, in cadrul contestatiei in anulare, sa-si prezinte pozitia atat in scris (prin prezentele note), cat si oral, in sedinta publica de judecata, in conditii de contradictorialitate cu parchetul care o acuza de lipsa de impartialitate, asa incat judecatorii care solutioneaza contestatia in anulare (statuand asupra pretinsei incompatibilitati si asupra pretinsei lipse de imparialitate) sa poata cunoaste nemijlocit pozitia judecatorului acuzat. (…)

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, ceea ce inseamna ca motivele ei sunt exceptionale, ea putand fi formulata numai in masura in care procedurile ordinare nu au putut fi utilizate.

Or, in cazul contestatiei in anulare intemeiate pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului, ea poate fi formulata numai daca partea sau procurorul care sustine incompatibilitatea nu a putut invoca acest lucru anterior.

Spre exemplu, daca partea sau procurorul stia sau putea sa stie ca exista un caz de incompatibilitate a judecatorului de la prima instanta si nu invoca acest lucru (desi putea sa o faca) prin declararea apelului, iar hotararea primei instante (adoptata de un judecator pretins incompatibil) devine definitiva fie prin neapelare, fie prin respingerea apelului, impotriva ei nu se poate formula contestatie in anulare, in care sa se invoce, pentru prima data, incompatibilitatea judecatorului, desi pretinsul motiv de incompatibilitate fusese cunoscut anterior, dar nu se utilizase calea ordinara de atac a apelului. (…)

Din interpretarea sistematica si cu buna-credinta a art. 432 alin. (1) combinat cu art. 426 lit. d) teza a II-a, cu art. 67 alin. (1) teza finala si cu art. 68 alin. (5) teza finala C.proc.pen. rezulta inadmisibilitatea contestatiei in anulare.

Asa cum s-a aratat supra, contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, ceea ce inseamna ca motivele ei sunt exceptionale, ea putand fi formulata numai in masura in care procedurile ordinare nu au putut fi utilizate.

Or, in cazul contestatiei in anulare intemeiate pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului, ea poate fi formulata numai daca partea sau procurorul care sustine incompatibilitatea nu a putut invoca acest lucru anterior.

Spre exemplu, daca partea sau procurorul stia sau putea sa stie ca exista un caz de incompatibilitate a judecatorului de la prima instanta si nu invoca acest lucru (desi putea sa o faca) prin declararea apelului, iar hotararea primei instante (adoptata de un judecator pretins incompatibil) devine definitiva fie prin neapelare, fie prin respingerea apelului, impotriva ei nu se poate formula contestatie in anulare, in care sa se invoce, pentru prima data, incompatibilitatea judecatorului, desi pretinsul motiv de incompatibilitate fusese cunoscut anterior, dar nu se utilizase calea ordinara de atac a apelului. Altfel spus, in acest caz contestatia in anulare este inadmisibila. (…)

Daca partea sau procurorul cunostea, in timpul judecarii apelului, un pretins motiv de incompatibilitate, avea obligatia, potrivit art. 67 alin. (1) C.proc.pen., sa formuleze cerere de recuzare de indata ce a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.

Formularea unei cereri de recuzare tardiva semnifica o atitudine de rea-credinta, adica de exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale, sanctionata cu inadmisibilitatea cererii de recuzare.

Cum contestatia in anulare intemeiata pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului are caracter subsidiar fata de cererea de recuzare, neinvocarea pretinsului motiv de incompatibilitate de indata ce partea sau procurorul a aflat sau putea sa afle de existenta lui atrage, a fortiori fata de judecatorului, cunoscuta sau posibil de cunoscut anterior de parte sau de judecator, sa fie inadmisibila.

Formularea unei cereri de recuzare tardiva semnifica o atitudine de rea-credinta, adica de exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale, sanctionata cu inadmisibilitatea cererii de recuzare.

Cum contestatia in anulare intemeiata pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului are caracter subsidiar fata de cererea de recuzare, neinvocarea pretinsului motiv de incompatibilitate de indata ce partea sau procurorul a aflat sau putea sa afle de existenta lui atrage, a fortiori fata de incompatibilitatea cererii de recuzare, si incompatibilitatea contestatiei in anulare bazate pe acest motiv de pretinsa incompatibilitate a judecatorului.

Partea sau procurorul nu poate adopta o pozitie de rea-credinta: cunoaste pretinsul motiv de incompatibilitate, nu formuleaza cerere de recuzare, asteapta adoptarea deciziei definitive de apel, iar, daca aceasta nu ii este favorabila, formuleaza contestatie in anulare. Un astfel de comportament reprezinta un clar abuz de drept procesual, sanctionat cu inadmisibilitatea contestatiei in anulare. (…)

Desi este conceputa formal ca o critica privind lipsa de impartialitate a judecatorului, in realitate contestatia in anulare critica masurile luate de completul de judecata pe parcursul judecarii apelului si, prin aceasta, chiar decizia de apel.

Or, decizia de apel are caracter definitiv, bucurandu-se de putere de lucru judecat.

Caile de atac (recursul in casatie, contestatia in anulare, revizuirea) impotriva acestei decizii definitive de apel au caracter extraordinar, putand fi exercitate numai pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege.

Orice alt motiv al unei cai extraordinare de atac, cum este contestatia in anulare, neprevazut de lege, duce la inadmisibilitatea ei.

Daca, sub masca formala a unui motiv de contestatie in anulare (pretinsa incompatibilitate a judecatorului), se critica in realitate masurile dispuse de completul de judecata si, implicit, decizia din apel, aceasta inseamna in substanta un apel deghizat, iar nu o contestatie in anulare, deci o violare a principiului autoritatii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil”.

*Cititi aici prima parte din notele scrise ale judecatoarei Risantea Gagescu

Comentarii

# Dorel date 10 August 2015 20:06 -23

Frati intru justitie voi ati auzit pana acu sa ceara judecatorul fondului sa participe la judecarea contestatiei?mie mi se pare bizar..ceva scartaie...este nedrept sa trimiti un nevinovat la inchisoare dar la fek de nedrept este sa scapi un vinovat achitandu l!

# Nu-i deloc bizar,ci echitabil; principiul egalitatii armelor date 10 August 2015 22:03 +23

Solicitarea lui Risantea este la fel de inedita ca si motivarea contestatiei DNA iar prin notele de sedinta se ofera si explicatiile+temeiurile juridice. In plus, in caz de recuzare, conf. art.68 al.5 NCPP "Dacă apreciază necesar pentru soluţionarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări şi poate asculta procurorul, subiecţii procesuali principali, părţile şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se solicită."Din moment ce nu s-a facut cerere de recuzare pt. motivul de incompatibilitate, cu atat mai mult se impune ascultarea judecatorului acuzat de lipsa de impartialitate direct prin contestatia in anulare.Codul nu interzice; deci este permis. La fel cum si-a permis si DNA sa n-o recuze in apel(incheierea de solutionare a cererii de recuzare fiind fara cale de atac) ca sa promoveze contestatia in anulare pt. motiv de incompatibilitate deoarece nu le-a convenit solutia.

# alex date 11 August 2015 00:34 +15

Dorele! Te-a mai indemnat cineva sa-ti reconsideri atitudinea. Vezi ca dupa tine se ia curentul. Cea mai trista persoana, urmare vociferarii tale, devine maica-ta...Nici ei nu-i vine sa creada ce a putut sa iasa!

# adevaratul DOREL date 11 August 2015 09:24 +15

1. Pentru impostroul "Dorel": draga misit al trinomului SRI/DNA/ICCJ-S. pen, aia care ti-au dat comanda aveau mintea inca tulbure, s-au dat de gol (de inteligenti ce sunt) ca ce-i doare e achitarea dnei Rarinca !  2. Participarea judecatorului fondului la judecarea c.i.a. este conforma Conventiei si jurisprudentei CEDO privind procesul echitabil (in prima faza, se va judeca fapta judecatoarei R. Gagescu care ar fi fost in incombatibilitate si nu s-a abtinut - pentru ca inteligentii care au introdus c.i.a. au urmarit sa impuste 2 iepuri: unul, sa desfiinteze solutia de achitare si sa obtina condamnarea unei nevinovate si doi, sa aiba temei pentru sesizarea din oficiu impotriva jud. R. Gagescu ptr. abuz in serviciu ca, vezi doamne, desi era obligata, nu s-a abtinut). Deci, raspunsul este: da, e corecta participarea jud. Gagescu, trebuie aplicata direct Conventia ! 3. Inteligenta DNA e demonstrata de faptul ca in cererea de c.i.a. au pus CONCLUZII PE FOND ! Parerea mea ...

# baba rada date 10 August 2015 22:02 +18

Pai, ce te miri? La ce justitie (sau executie!) se practica in ultima perioada... Orcum nu cred ca ai auzit de faptul ... De cat sa fie condamnat un singur nevinovat, mai bine sa scape 100 de vinovați? Da, e premiera... Dar pentru toate e un început. Felicitari, dna judecător!

# Pt Dorel date 10 August 2015 22:08 +16

Dorele, te rog du-te in pod, pune un scaun , leaga o sfoara de grinda si spanzura -te ca voi sunteti exemplare fara creier si romania tre sa mai starpeasca din voi, prin voi insiva , daca va inmultiti , rasa a voastra fara creier se va perpetua si cum de acum sunteti majoritari , o sa plecam toti din tara s ava lasam pe voi sa va judecati intre voi.

# alex mitreanu date 11 August 2015 00:28 +15

In sfarsit o confruntare judicioasa intre procuror si arbitrul procesului. Apreciez utila si de maxima relevanta aceasta disputa intrucat pana la cazul Rarinca apararea in procedurile demarate de stat n-au depasit niciodata aspectul formal, orice stradanie a defensivei- de multe ori chiar pasibila de teza unui doctorat- a ramas fara o apreciere obiectiva din partea instantelor. Stim ca in legatura cu faptul ca sistemul este gestionat de procurori, judecatorii se afla sub un santaj deghizat, deoarece CSM hotaraste unde va fi repartizat magistratul: la Judecatoria din comuna Hangu sau la ICCJ. Este evident ca salariile pe Batiste sunt pe masura materialului dedus judecatii...

# Dan capitan de plai date 11 August 2015 17:25 +3

Pe judecatorii apelului scrie puscarie...felul in care se agata de o decizie de achitare e peruculos pt jystitie

# Trahanache date 11 August 2015 18:52 +1

Stia domna judecator ceva, de este asa de stresata incat si-a angajat si avocat sa- apere opera. Este o premiera in justitia romaneasca ca un judecator sa invoce incalcarea unui pretins drept si astfel sa participe in cauza in calitate de parte interesata. Ce vremuri, nu poti decat sa te minunezi.

# ileana date 17 August 2015 23:38 +1

Pai ,minuneaza-te trahanache,le-a dat Corneliu Liviu Popescu cu leuca in cap deoarece prea fac procurorii lui peste oceanic ce vor !Sunt de acord cu dl alex mitreanu, formalism pana la ingretosare si se pare ca madam Stanciu vrea sa mearga toate unse .Va ajunge la CEDO  acest dosar, oricum.Invartitoarele Kovesi si Stanciu basiste notorii nu lasa victima din mana !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 6.11.2024 – Ghita de la CAB se plange de judecatorii ICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva