6 decembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Manipularea informatiei politico-juridice

Scris de: Mihail ALBICI

21 noiembrie 2019 12:09
Vizualizari: 1102

Interesul oamenilor pentru viata publica a crescut considerabil in ultimii ani, interes care se manifesta vizibil si in spatiul politico-juridic. Astazi, aproape fiecare schimbare politica are reverberatii si in sfera dreptului. Societatea civila dezvolta un interes aparte pentru problemele dreptului. Mass-media este stimulata, in chiar interesul publicului, sa se implice in evenimentele judiciare. In consecinta, asupra relatiei dintre politica si drept, despre importanta acestei relatii in societate, s-au exprimat numeroase personalitati. Intre acestea, G. Drewry considera ca „dreptul si politica – deopotriva in aspectele lor teoretice, cat si in cele practice – sunt foarte strans legate”. in legatura directa cu interesul existent pentru sfera politico-juridica este insa important modul in care informatiile care provin din aceasta sfera sunt diseminate pentru a raspunde cat mai corect acestui interes.


 

Dreptul face parte din componentele esentiale ale culturii, in relatia dintre cele doua constituindu-se cultura juridica, esentiala pentru cunoasterea rigorilor statului de drept bazat pe respectul fata de lege. Concomitent s-a constituit si o cultura politica care se concentreaza asupra unor valori si idei menite sa permita intelegerea problemelor politice din societate. Atat cultura politica cat si cea juridica contribuie la fixarea informatiilor care se raspandesc in spatiul public. Problema a devenit insa in zilele noastre un fenomen complex urmare a evolutiilor din domeniul diseminarii acestui gen de informatii, dominat de mass-media si de comunicarea prin Facebook, probleme la care ne vom referi in continuare.


Primul act al unei democratii este acela al instaurarii libertatii presei, exercitiul unui jurnalism responsabil inscriindu-se in domenii precum morala, etica, deontologia, avand ca scop o informatie onesta, veridica si utila. Mass-media este instrumentul prin care se sugereaza receptorului de mesaj la ce ar trebui sa se gandeasca. Ea detine (neoficial) statutul de cea de a patra putere in stat, avand ca prima indatorire descrierea faptelor rezultate din realitatea sociala, informatia trebuind sa fie demna de incredere si destul de completa pentru intelegerea corecta a acestei realitati. In ultimele decenii insa, in domeniul informatiei politico-juridice diseminate prin mass-media lucrurile au devenit foarte complexe ca urmare a evolutiei tehnologiilor din domeniul comunicatiilor. Sursele primare de informare ale jurnalistilor au devenit mai numeroase, dar si mai putin fiabile datorita internetului. A avut loc si declinul presei scrise de opinie urmare a evolutiei socio-politice si dezvoltarii vizualului care relateaza evenimentele in timp real, imperativul urgentei inlocuind, de multe ori, analiza si reflectia. Cunoscutul specialist in domeniul stiintei politice, profesorul Giovanni Sartori, considera ca televiziunea ne replasmuieste propriul mod de a fi, utilizand in aceasta analiza sintagma de „video-politica”, care desemneaza puterea politica a televiziunii. El o defineste ca fiind un fenomen in care orizontul politic al persoanei este limitat la imaginile ce ii sunt oferite spre vizionare („vad fara a fi asistat de intelegere”). „Video-politica – apreciaza Sartori – produce un crescendo al participarii emotive, al mobilitatii emotiilor in conditii de informatie saracita. Video-politica este extrem de eficienta in «expunerea» greselilor si actiunilor gresite (sau non-actiunilor). Acest lucru reuseste foarte bine sa inflacareze si sa mobilizeze pe scara larga publicul in batalii pentru cauze bune (sau doar frivole)”. Pentru a concretiza, aduc in discutie doua evenimente. Unul mai cunoscut, protestul antiguvernamental din 10 august 2018, de la Bucuresti, impotriva unui guvern de centru-stanga si protestele de la Budapesta din primavara acestui an, mai putin cunoscute la noi, dar relatate de toate televiziunile maghiare, impotriva unui guvern de dreapta (prilej cu care s-a fortat si ocuparea televiziunii publice). In ambele situatii a putut fi remarcata „inflacararea si mobilizarea – de catre televiziuni (s.n.) – pe scara larga a publicului pentru cauze bune (sau doar frivole)”. Dar in ultimul an am avut parte din plin de video-politica si ca urmare a „conflictului intraexecutiv” (manifestare neproductiva si chiar periculoasa pentru democratie si statul de drept) dintre presedinte si fostul premier asupra controlului puterii executive, eludandu-se faptul ca in regimul politic romanesc actual (cu un executiv dual) nu exista un detinator exclusiv al acestei puteri. Este de subliniat ca, in situatiile concrete prezentate, au fost puse in circulatie si informatii contradictorii, unele chiar false, care au alterat, nu de putine ori, realitatea politica a momentului. Nici in domeniul diseminarii informatiilor judiciare, in cauzele penale cu deosebire, lucrurile nu urmeaza constant cursul cerut de legislatia nationala privind libertatea de exprimare, de prevederile Conventiei europene a drepturilor omului in materie. Ne vom margini sa evocam, in acest sens, evenimentele ce au avut ca numitor comun infractiunile de pedofilie, cu deosebire „cazul Caracal”, care domina copios de ceva timp programul televiziunilor de stiri. Autoritatile judiciare si politia au gestionat lamentabil ancheta intr-un caz de gravitate maxima si de larg interes public, motiv pentru care procurorul-sef al DIICOT si-a prezentat demisia (la cererea Presedintelui tarii, cerere care, din punct de vedere al separatiei puterilor, este discutabila). Informatiile contradictorii au fost vehiculate din plin, stirile false fiind si ele prezente, dupa luni de investigatii, confruntari, reconstituiri si expertize situatia fiind dominata in continuare de incertitudini. In legatura cu aceste probleme s-ar impune si pentru media o remarca de principiu: bariera menita sa asigure publicului o informare judiciara onesta, separarea faptelor de opinii, este deontologia; dreptul pozitiv nu poate reglementa integral o activitate dinamica si imprevizibila cum este mass-media, lasand loc pentru aprecierea personala a jurnalistului. Sa trecem insa la cel de al doilea canal important prin care se disemineaza informatia politico-juridica.

 

In ultimul deceniu si jumatate a avut loc explozia Facebook-ului. Se considera ca astazi traim sub imperiul „erei Facebook” (simbol al noii tehnologii intrate in practica vietii sociale care guverneaza lumea actuala). „Era Facebook” implica, intre altele, si „probleme specifice unei noi lumi a eticii si moralei”. Sunt astazi in lume circa 2,3 miliarde de utilizatori ai Facebook-ului (dintre care peste 10 milioane in Romania). Retelele sociale (configuratii de legaturi sociale pe care oamenii le creeaza si le modifica de la un moment la altul) au devenit obiect al preocuparilor si subiect de reflectie pentru numeroase persoane si chiar pentru segmente importante ale societatii, printre domeniile predilecte aflandu-se si cel politico-juridic.


Unul dintre cei mai reputati specialisti romani in domeniu, sociologul M.-G. Hancean, apreciaza ca odata cu aparitia sistemelor extinse de date si de informatii, retelele sociale naturale (offline) sunt extinse de retelele virtuale (online). In aceste conditii, conchide el, societatile actuale nu mai pot fi concepute decat ca societati de retele de informatii, „politica, serviciile si politicile publice desprinzandu-se tot mai mult de practicile rutiniere, straduindu-se sa se reinventeze”. Totodata, se considera ca retelele reprezinta „noua morfologie a lumii actuale, iar logica de functionare a acestora modifica substantial modul de operare si efectele la nivelul unor procese precum productia, puterea si cultura” (M. Castells). Incheiem aceste succinte considerente asupra „Erei Facebook” – necesare, credem, pentru perceptia mai buna a impactului acesteia asupra existentei noastre – cu constatarea ca tehnologiile actuale din sfera comunicarii coroborate cu posibilitatile de miscare fara bariere ale indivizilor (ca rezultat al globalizarii) are efecte fara precedent asupra diseminarii informatiei de orice fel. Transmisiile permanente de la o sursa la alta fac extrem de dificila identificarea emitatorului, emitator care, de multe ori, nu are nicio legatura cu buna credinta si realitatea faptelor, existand pericolul real al manipularii unor tinte din spatiul politico-juridic. Referitor la aceasta problema Marc Lits considera ca „absenta unui emitator clar, marcat ideologic, este un obstacol major in constructia de opinii, adica a unui spatiu public democratic”.


Asa stand lucrurile cu privire la diseminarea informatiei politico-juridice, pericolul manipularii acesteia este evident. Acest pericol nu numai ca exista, dar manipularea se si practica din plin cam peste tot in lume, indeosebi acolo unde situatia politica si economica este dominata de neincredere sociala, situatie ce caracterizeaza si societatea romaneasca actuala. Sintagma „fake news” (stiri false) este utilizata frecvent in analizele care se refera la acuratetea informatiei politico-economice si nu de putine ori a celei judiciare. Numeroase informatii postate pe retelele de socializare, dar si breacking-news-urile (stirile de ultima ora) anuntate in emisiunile informatice ale unor televiziuni sunt emanatia „scurgerilor” (practici pe cat de repudiate in sistemul judiciar, pe atat de utilizate) „scapate” de diferiti emitatori. Totodata, la acestea se adauga o categorie de persoane, in general animate de bune intentii dar fara experienta jurnalistica, constituite in organizatii media independente, care cad victime celor care propaga informatii false. Toate acestea canalizeaza atentia opiniei publice catre anumite obiective sau, din contra, abat atentia acesteia de la probleme reale de natura politica, economica, sociala sau judiciara. stiinta psihologiei sociale califica utilizarea unor astfel de practici ca fiind tehnici de manipulare, folosite pe scara larga dar pe care nimeni nu si le asuma. Motiv pentru care, cei care preiau astfel de informatii ar trebui sa fie precauti in receptarea si evaluarea mesajului, fiind ajutati in acest demers de acea cultura politica si juridica la care ne refeream anterior. In perioada ce urmeaza se preconizeaza ca lucrurile vor evolua semnificativ ca efect al dinamicii rapide a social-media (website-uri si aplicatii), evolutii ce se vor oglindi atat in plan tehnologic, dar si in planul tehnicilor de manipulare, informatia politico-juridica fiind de un interes aparte pentru anumite grupuri de presiune de cele mai diferite proveniente. Fara a dezvolta subiectul, vom mentiona numai ca intre acestea se inscriu si asa-zisele „actiuni asimetrice” care in „Era Facebook” sunt extrem de utilizate si eficiente. Denaturandu-se realitatea politica si economica – avand si o componenta uneori externa – sunt provocate evenimente care subrezesc fundamentul constitutional si economic al unor state democratice. Atunci cand ne referim la manipularea informatiei nu putem sa nu aducem in discutie un eveniment cu adanci reverberatii in plan european, si nu numai, cum este cel al Brexit-ului. Se apreciaza ca intre 35 si 40 la suta din votantii la referendumul pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana au fost manipulati prin intermediul retelelor sociale si mass-media. Au fost exploatate slabiciunile in ceea ce priveste informarea precara a populatiei si in mare masura buna credinta a celor care s-au exprimat in cadrul referendumului, fara sa-si puna serios intrebari asupra corectitudinii mesajelor.


Majoritatea celor care se exprima in spatiul public asupra problemelor de natura politico-juridica sunt animati de dorinta sincera ca lucrurile sa evolueze in societate catre o viata civica si economica mai buna. Numeroase persoane participa la diferite forme de manifestare ale democratiei directe cu buna credinta, dar fara a fi suficient informate. Este indiscutabil faptul ca in orice societate democratica exista si nemultumiri. Ele sunt generate de cauze cum ar fi disproportia dintre cererile societatii si capacitatea de raspuns a clasei politice sau de procedurile greoaie in luarea deciziilor colective. De aceste dificultati profita cei care vor sa provoace schimbari in societate pe alte cai decat cele constitutionale, sau prin initiative populare, inundand in prealabil mass-media si retelele de socializare cu mesaje care altereaza realitatea. Sinceritatea si buna credinta a oamenilor pot fi deturnate, confirmand astfel faptul ca ele nu sunt suficiente pentru ca aspiratiile de mai bine sa se si infaptuiasca. De altfel, in urma cu mai bine de jumatate de veac pastorul Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel, afirma: „Nimic pe lume nu este mai periculos decat ignoranta sincera”. De aceea, cei interesati in mod real de o informare corecta in domeniul supus atentiei prezentului demers publicistic ar trebui sa cunoasca o serie de concepte esentiale cu care opereaza dreptul, dar si politica, putand astfel sa separe informatia reala de cea falsa. Aceasta separare este necesara deoarece, asa cum aprecia cunoscutul politolog Domenico Fisichella, „pe planul practicii politice dreptul si democratia nu sunt disociabile intrucat vointa cetateneasca pentru a fi rezonabila trebuie sa capete forma unei deliberari conduse rational dupa procedeele juridice in vigoare”.

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi Klaus Iohannis un presedinte dictator in al doilea mandat?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.12.2019 – Inculpatul Berbeceanu, capatuit cu o sinecura

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva