Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor (AMASP), fondata de procuroarea PICCJ Alexandra Carmen Lancranjan (foto), il critica in termeni extrem de duri pe prim-ministrul Ilie Bolojan. Reactie vine ca urmare a intalnirii pe care asociatiile profesionale ale magistratilor au avut-o luni, 18 august 2025, cu premierul Romaniei, intalnire in cadrul careia s-au discutat modificarile privind pensiile si conditiile de pensionare ale judecatorilor si procurorilor.

Astfel, in comunicatul de presa dat publicitatii marti, 19 august 2025, AMASP dezvaluie ca prim-ministrul nu a fost in stare sa explice de ce modificarile facute in 2023 la Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cand s-a decis cresterea etapizata a varstei de pensionare si stabilizarea cuantumului, sunt considerate acum gresite. “Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv si cuantificabil care sa fi intervenit in perioada scurta de timp scursa de la acea decizie si care sa justifice schimbarea de pozitie”, precizeaza asociatia procurorilor.

Totodata, AMASP mentioneaza ca in cadrul discutiilor premierului Ilie Bolojan i s-au explicat efectele negative pe care masurile pe care intentioneaza sa le adopte le vor avea asupra sistemului judiciar, insa acesta a transmis ca isi asuma aceste consecinte.

Redam comunicatul Asociatiei Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor:

“In data de 18.08.2025 reprezentantii AMASP, alaturi de alte organizatii profesionale ale magistratilor, au participat la o intalnire cu Prim-ministrul Romaniei, avand ca tema discutia propunerii de modificare a dispozitiilor legale privind pensionarea magistratilor.

Asociatia noastra subliniaza faptul ca aceasta initiativa de dialog a apartinut exclusiv asociatiilor profesionale ale magistratilor, fiind rezultatul preocuparii constante a acestora de a asigura stabilitatea, predictibilitatea si sustenabilitatea statutului magistratului, precum si buna functionare a sistemului judiciar. Scopul demersului nostru a fost acela de a avea un dialog constructiv si tehnic cu puterea executiva, in vederea identificarii unor solutii echilibrate, cu respectarea principiilor statului de drept si a independentei justitiei.

Cu regret constatam ca executivul nu a dat curs niciunui argument de fond prezentat de reprezentantii magistratilor in cadrul intalnirii. Desi s-a invocat initial, ca motiv al modificarii, impactul bugetar al schemei actuale de pensionare, executivul nu a fost in masura sa ofere niciun fel de explicatii clare sau date concrete privind influenta noii modificari asupra deficitului bugetar. Mai mult, informatiile prezentate de Guvern ridica semne serioase de intrebare privind acuratetea si fundamentarea lor tehnica.

In mod deosebit, Prim-ministrul nu a putut oferi o explicatie clara cu privire la motivul pentru care modificarea aceleiasi legi in anul 2023 — modificare sustinuta atunci de executiv si adoptata in urma unui consens cu sistemul judiciar si organizatiile internationale — este considerata acum gresita. Atunci, toate partile au agreat necesitatea etapizarii cresterii varstei de pensionare si stabilizarea cuantumului pensiei, in acord cu nevoile sistemului judiciar si cu principiile sustenabilitatii. Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv si cuantificabil care sa fi intervenit in perioada scurta de timp scursa de la acea decizie si care sa justifice schimbarea de pozitie.

Totodata, Prim-ministrul a exprimat in mod deschis ca este constient de consecintele pe termen mediu si lung ale unei astfel de modificari legislative, in ceea ce priveste schema de personal, atractivitatea profesiei si dezechilibrele interne ale sistemului judiciar, precizand ca isi asuma in mod direct aceste costuri.

In cadrul intalnirii, Prim-ministrului i s-a comunicat clar faptul ca masurile care destabilizeaza sistemul judiciar, impuse de pe o pozitie de forta si nu printr-un dialog real, de respect reciproc, intre doua dintre puterile statului – cea executiva si cea judecatoreasca – sunt profund nocive si, in final, se rasfrang asupra cetatenilor, beneficiarii finali ai actului de justitie. Acestia vor fi confruntati cu un sistem de justitie lipsit de profesionisti, cu un deficit de personal si fara resurse suficiente, exact intr-un moment in care austeritatea economica si contextul social pot conduce in mod natural la o crestere a infractionalitatii si a numarului de litigii.

AMASP isi exprima profunda ingrijorare fata de lipsa de disponibilitate reala a puterii executive de a asculta si intelege rationamentele tehnice prezentate de profesionistii sistemului judiciar, reprezentanti ai puterii judecatoresti, precum si fata de maniera opaca si unilaterala in care este promovata o schimbare cu impact sistemic major.

Reiteram disponibilitatea noastra pentru un dialog autentic, fundamentat pe argumente si date reale, si solicitam ferm respectarea principiilor constitutionale care garanteaza independenta magistratilor si protectia statutului acestora.

In incheiere, dorim sa atragem atentia asupra unei probleme reale si acute cu care se confrunta sistemul judiciar in ansamblu: instabilitatea legislativa. Schimbarea frecventa, contradictorie si lipsita de coerenta a reglementarilor, in special in domenii esentiale precum statutul magistratilor, nu face decat sa genereze insecuritate si dezechilibru. Acest fenomen afecteaza nu doar organizarea si functionarea sistemului juridic, ci mai ales pe justitiabilul de buna-credinta – cetateanul care apeleaza la justitie in cautarea dreptatii. intr-un climat de incertitudine normativa, increderea in actul de justitie se erodeaza, iar capacitatea sistemului de a raspunde prompt, eficient si profesionist este grav compromisa”.