7 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NICUSOR SABOTOR (VI) – CAB a motivat decizia de rejudecare a cauzei privind anularea hotararii de suspendare a PUZ S5: „Autoritatea publica ar fi trebuit sa justifice necesitatea unei asemenea masuri, prin luarea-n considerare a aspectelor privind protectia dreptului de proprietate, a principiilor asteptarii legitime si certitudinii circuitului civil, dar si la posibilitatea de a stabili o noua reglementare prin raportare la interesul public al dezvoltarii durabile conforme, c-un mediu sanatos"

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

19 July 2022 19:19
Vizualizari: 2819

Judecatoarea Cristina Ilina de la Tribunalul Bucuresti a facut o treaba superficiala cand a respins pe numai patru pagini (dintre care una si jumatate de rationament efectiv) solicitarea Asociatiei Art Metropolis de anulare a Hotararii nr. 68 din 26 februarie 2021, prin care Consiliul General al Municipiului Bucuresti – la initiativa primarului Nicusor Dan (foto) – a suspendat timp de un an HCGMB nr. 242/18.06.2020, prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 5. Vorbim despre un proces in care, oricat pare de absurd, edilul Capitalei a pus concluzii impotriva institutiei pe care o reprezinta (gasiti la final linkuri catre precedentele episoade ale serialului „Nicusor Sabotor”).



Faptul ca magistrata TMB Cristina Ilina a judecat superficial cererea de anulare a HCGMB 68/2021 nu o spunem noi, ci judecatorii Alina Saglam, Luigia Iulia David si Georgian Davidoiu de la Curtea de Apel Bucuresti, cei care in 3 martie 2022 au dispus rejudecarea dosarului in care Art Metropolis a cerut suspendarea HCGMB 68/2021, admitand astfel recursul ONG-ului. Desi CAB a pronuntat decizia de rejudecare la 3 martie 2022, motivarea a fost gata abia zilele trecute.

Dupa cum veti citi atat in motivarea Curtii de Apel Bucuresti, cat si in actiunea depusa de asociatie, instanta a admis toate motivele de recurs formulate de catre organizatia non-guvernamentala. Dintre ele, il redam pe cel mai important: necesitatea anularii HCGMB 68/2021 ar fi trebuit analizata temeinic inclusiv prin prisma ocrotirii unor drepturi fundamentale – respectiv: „protectia dreptului de proprietate, a principiilor asteptarii legitime si al certitudinii circuitului civil”, precum si posibilitatea Consiliului General „de a stabili o noua reglementare urbanistica prin raportare la interesul public al dezvoltarii durabile si conforme cu un mediu sanatos” la nivelul municipiului Bucuresti.


Argumentele ONG-ului


Inainte de a va lasa sa cititi pasajul esential din motivarea CAB, mentionam succint motivele de recurs invocate de catre Asociatia Art Metropolis (admise, repetam, in totalitate de catre Curtea de Apel Bucuresti):


- lipsa avizelor semnate de comisiile de specialitate din cadrul CGMB,

- incalcarea prevederilor art. 1 alin. 6 din Legea nr.554/2004 in sensul imposibilitatii emitentului de a suspenda prevederile unei hotarari care din din momentul adoptarii si pana la data aprobarii actului atacat a produs consecinte juridice;

- actul atacat nu contine motivele care au fost avute in vedere la emiterea sa;

- contradictorialitatea de interese si nerespectarea dispozitiilor legale la adoptarea acestui act administrativ:

- incalcarea drepturilor constitutionale, cu privire la apararea dreptului de proprietate privata;

- incalcarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative-art. 64 alin. 3 si art. 31 alin. 1 din acelasi act normativ, lipsind evaluarea impactului produs;

- incalcarea dispozitiilor legale privind suspendarea actelor administrative-art. 14 din Legea nr.554/2004 avand in vedere ca nu au fost identificate la momentul aprobarii neconcordantele cu legislatia aplicabila urbanismului;

- nerespectarea principiului protectiei legitime a raporturilor juridice si al securitatii raporturilor juridice, reflectate de jurisprudenta CJUE si CEDO evocata;

- motivarea emitentului referitoare la incalcarea prevederilor OUG nr.195/205, nr.24/2007 si 350/2001 care nu sunt conforme situatiei existente in teren si contrare prevederilor legale invocate;

- hotararea a fost emisa fara a se putea justifica o paguba iminenta sau un prejudiciu ireparabil ulterior;

- prin hotararea atacata au fost create inadvertente in materia urbanismului Mun. Bucuresti, revenindu-se la reglementarile urbanistice anterioare, respectiv PUG din anul 2000 care insa nu respecta o serie de reglementari legale ulterioare, fiind aprobate mai multe PUZ-uri care au produs efecte, constructiile fiind edificate si intrate in circuitul civil, insa prin revenirea la PUG din anul 2000 se va crea o situatie de discriminare intre beneficiarii reglementarilor urbanistice;

- adoptarea acestui act administrativ a produs prejudicii beneficiarilor PUZ coordonator suspendat, avand in vedere rolul actului administrativ suspendat.


Iata cel mai important fragment din decizia CAB nr. 648/2022 pronuntata in dosarul nr. 15536/3/2021:


Analiza Curtii asupra recursului:

Deliberand asupra recursului, prin prisma criticilor invocate, a dispozitiilor legale invocate, precum si a sentintei recurate, Curtea constata ca este fondat, urmand a fi admis in limita si pentru urmatoarele considerente:

Astfel, prin cererea introductiva, recurenta-reclamanta a solicitat, in contradictoriu cu intimatul-parat, anularea HCGMB nr.68/2021 privind suspendarea HCGMB nr.242/2020 avand ca obiect aprobarea PUZ Sector 5. In dezvoltarea motivelor pentru care a solicitat anularea actului administrativ, recurenta-reclamanta a invederat in esenta urmatoarele:

-lipsa avizelor actului atacat, semnate de comisiile de specialitate din cadrul CGMB conform art. 136 alin. 8 din Codul administrativ, respectiv al Comisiei de urbanism a Municipiului Bucuresti, in sensul ca nu este semnat de presedinte si de secretarul comisiei;

- incalcarea prevederilor art. 1 alin. 6 din Legea nr.554/2004 (n.r. Legea contenciosului administrativ) in sensul imposibilitatii de a suspenda prevederile unei hotarari care din din momentul adoptarii si pana la data aprobarii actului atacat a produs consecinte juridice, prin raportare la natura actului atacat si fata de beneficiarii acestuia, fiind vorba despre o reglementare urbanistica, fiind suspendate PUZ-uri care si-au produs efecte juridice;

- actul atacat nu contine motivele care au fost avute in vedere la emiterea sa;

- contradictorialitatea de interese si nerespectarea dispozitiilor legale la adoptarea acestui act administrativ;

- incalcarea drepturilor constitutionale, cu privire la apararea dreptului de proprietate privata;

- incalcarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (art. 64 alin. 3 si art. 31 alin. 1 din acelasi act normativ), lipsind evaluarea impactului produs de suspendarea PUZ Sector 5;

- incalcarea dispozitiilor legale privind suspendarea actelor administrative (art. 14 din Legea nr.554/2004), avand in vedere ca nu au fost identificate la momentul aprobarii neconcordantele cu legislatia aplicabila urbanismului;

- nerespectarea principiului protectiei legitime a raporturilor juridice si al securitatii raporturilor juridice, reflectate de jurisprudenta CJUE si CEDO evocata;

- motivarea emitentului referitoare la incalcarea prevederilor OUG nr.195/205, nr.24/2007 si 350/2001 este straina de situatia Sectorului 5 si nu este conforma situatiei existente in teren, dar si contrara prevederilor legale invocate;

- hotararea a fost emisa fara a se putea justifica o paguba iminenta sau un prejudiciu ireparabil ulterior;

- prin hotararea atacata au fost create inadvertente in materia urbanismului Municipiului Bucuresti, revenindu-se la reglementarile urbanistice anterioare, respectiv PUG din anul 2000, care insa nu respecta o serie de reglementari legale ulterioare, fiind aprobate mai multe PUZ-uri care au produs efecte, constructiile fiind edificate si intrate in circuitul civil, insa prin revenirea la PUG din anul 2000 se va crea o situatie de discriminare intre beneficiarii reglementarilor urbanistice;

- adoptarea acestui act administrativ a produs prejudicii beneficiarilor PUZ coordonator suspendat, avand in vedere rolul actului administrativ suspendat.

Raportat la aceste motive de nelegalitate invocate prin actiunea introductiva, prima instanta a considerat ca argumentele de nelegalitate si netemeinicie invocate de reclamanta nu sunt de natura sa sustina dovedirea unei vatamari produse reclamantei direct de actul administrativ contestat, pentru a se putea dispune anularea hotararii, conform art. 1 din Legea nr.554/2004, desi reclamanta este un organism social interesat, in sensul art.2 alin. 1 lit. s din Legea nr.554/2004, prin raportare la scopul si obiectivele asociatiei, motivele invocate in cererea de anulare a actului fiind considerate neintemeiate de tribunal, insa ulterior a apreciat ca nu poate determina nelegalitatea hotararii imprejurarea ca nu a avut avizele comisiilor de specialitate, asa cum a pretins reclamanta prin actiune, fara insa a indica ce alte avize ar fi fost necesare si au lipsit, desi, astfel cum rezulta din cuprinsul actiunii, recurenta-reclamanta nu a invocat aceste din urma imprejurari, ci faptul ca lipsesc avizele semnate de comisiile de specialitate din cadrul CGMB (conform art. 136 alin. 8 din Codul administrativ), respectiv al Comisiei de urbanism a Mun. Bucuresti, in sensul ca acesta din urma nu este semnat de presedinte si de secretarul comisiei, sustineri care insa nu au fost analizate prin sentinta recurata.

Pe de alta parte, prima instanta a retinut ca hotararea a fost emisa in baza raportului de specialitate al arhitectului-sef, referatului de aprobare al PGMB, avizului Comisiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, avizului Comisiei Juridice si de Disciplina, fara insa a proceda la analiza motivului de nelegalitate invocat de recurenta-reclamanta prin raportare la prevederile normative care reglementeaza procedura administrativa de emitere a acestor avize.

Referitor la motivele de nelegalitate constand in 'incalcarea prevederilor art. 1 alin. 6 din Legea nr.554/2004 in sensul imposibilitatii emitentului de a suspenda prevederile unei hotarari care din momentul adoptarii si pana la data aprobarii actului atacat a produs consecinte juridice, prin raportare la natura actului atacat si fata de beneficiarii acestuia, fiind vorba despre o reglementare urbanistica, fiind suspendate PUZ-uri care si-au produs efecte juridice', prima instanta a retinut ca paratul avea competenta de a dispune suspendarea executarii actului normativ, chiar daca a produs consecinte juridice, respectiv ca potrivit art.66 din Legea nr.24/2000 (n.r. privind normele de tehnica legislativa), in cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior, iar in aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata, fara insa a proceda la analiza motivului de nelegalitate invocat referitor la incidenta disp. art. 1 alin. 6 din Legea nr.554/2004 si la argumentele esentiale invocate in sustinerea acestui motiv de nelegalitate.

Referitor la motivul de nelegalitate constand in 'actul atacat nu contine motivele care au fost avute in vedere la emiterea sa', prima instanta a retinut ca paratul a justificat necesitatea suspendarii, pe durata determinata de 12 luni, prin numeroasele litigii generate de aplicarea PUZ-urilor coordonatoare de sector, instanta de contencios administrativ anuland o buna parte din aceste reglementari, astfel ca a fost necesara suspendarea executarii PUZ-urilor coordonatoare pentru analizarea neconcordantelor cu legislatia aplicabila in domeniul urbanismului, organizarea de dezbateri publice pentru identificarea solutiilor optime de reglementare urbanistica, conform art.1 alin.2-4 din actul contestat, respectiv ca motivarea in fapt si in drept a actului rezulta atat din preambul (unde sunt mentionate si actele care au stat la baza adoptarii hotararii), dar chiar si din dispozitiv, masura fiind necesara pentru armonizarea dispozitiilor urbanistice cu legislatia aplicabila si hotararile instantelor de contencios administrativ, fara insa a proceda la analiza pe fond a acestor motive invocate in justificarea adoptarii hotararii atacate din perspectiva aspectelor relevate de recurenta-reclamanta in dezvoltarea acestui motiv de nulitate referitoare la consistenta argumentelor invocate in motivarea actului administrativ, respectiv daca aceste motive sunt formale sau efective si ar fi impus suspendarea PUZ coordonator in aceasta modalitate.

Enumerarea generala a motivelor avute in vedere de emitent prin sentinta recurata si aprecierea formala referitoare la necesitatea armonizarii dispozitiilor urbanistice cu legislatia aplicabila si hotararile instantelor de contencios administrativ, ca si a necesitatii analizarii existentei neconcordantelor fata de legislatia aplicabila in domeniul urbanismului nu echivaleaza cu analiza si inlaturarea in fapt si in drept a argumentelor esentiale invocate prin actiunea introductiva, in conditiile in care recurenta-reclamanta a invocat situatii in care au fost pronuntate hotarari judecatoresti care ar constitui titluri executorii referitoare la situatii particulare reglementate de PUZ coordonator suspendat prin actul administrativ atacat, respectiv ar exista riscul suspendarii unor hotarari judecatoresti, dar si faptul ca suspendarea nu ar fi luat in considerare interesele diverselor tipuri de beneficiari ai actului administrativ suspendat, motivele invocate de emitentul actului administrativ atacat neluand in considerare si aceste aspecte, imprejurari care insa nu au fost analizate prin sentinta recurata, desi au caracter esential in justificarea acestui motiv de nelegalitate referitoare la absenta motivarii adoptarii suspendarii.

Din aceeasi perspectiva, se impunea a se verifica acest motiv de nelegalitate prin raportare la exigentele impuse autoritatii publice emitente a actului administrativ atacat raportat la limitele de apreciere in motivarea in fapt si in drept a necesitatii suspendarii actului administrativ, inclusiv prin raportare la dispozitiile normative invocate (art.66 din Legea nr.24/2000), avand in vedere natura actului administrativ normativ, respectiv la situatia speciala care ar justifica suspendarea temporara a PUZ coordonator, dar si daca imprejurarile de fapt si de drept invocate de autoritatea publica emitenta sunt unele cu caracter formal sau determinau in mod obiectiv necesitatea suspendarii aplicarii PUZ coordonator, dar si daca aceasta situatie speciala invocata urma a include eventual si situatiile evidentiate de recurenta-reclamanta in dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate.

Referitor la motivul de nelegalitate constand in 'incalcarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (art. 64 alin 3 si art. 31 alin. 1 din acelasi act normativ), lipsind evaluarea impactului produs de suspendarea PUZ Sector 5', Curtea retine ca prima instanta a aratat ca normele de tehnica legislativa nu au fost incalcate, emitentul avand posibilitatea de a dispune prin act cu aceeasi forta juridica suspendarea reglementarilor anterioare, fara insa a se analiza modul de aplicare a acestor dispozitii normative situatiei litigioase deduse judecatii, respectiv daca aceste prevederi normative erau aplicabile si, in caz afirmativ, modul de conformare a autoritatii publice parate fata de aceste norme legale in situatia actului administrativ contestat sub aspectul legalitatii, inclusiv prin raportare la normele avute in vedere chiar de autoritatea publica recurenta parata in preambulul actului administrativ atacat, in conditiile in care recurenta-reclamanta a invocat critici concrete referitoare la nejustificarea existentei unei / unor situatii speciale pentru suspendarea PUZ coordonator si a elementelor pe care ar trebui sa le cuprinda motivarea adoptarii acestui act administrativ preconizate ale suspendarii executarii PUZ coordonator.

Din aceeasi perspectiva, se retine ca desi recurenta-reclamanta a invocat ca motive de nelegalitate inclusiv faptul ca sunt incalcate drepturile constitutionale, cu privire la apararea dreptului de proprietate privata, dar si faptul ca lipseste evaluarea impactului produs de suspendarea PUZ coordonator, incalcarea principiilor protectiei legitime a raporturilor juridice si al securitatii raporturilor juridice, reflectate de jurisprudenta CJUE si CEDO evocata, ca motivarea emitentului referitoare la incalcarea prevederilor OUG nr.195/2005, nr.24/2007 si 350/2001 sunt straine de situatia sectorului 5 si nu sunt conforme situatiei existente in teren, dar si contrara prevederilor legale invocate, hotararea ar fi fost emisa fara a se putea justifica o paguba iminenta sau un prejudiciu ireparabil ulterior sau ca prin hotararea atacata ar fi fost create inadvertente in materia urbanismului Mun. Bucuresti, revenindu-se la reglementarile urbanistice anterioare, respectiv PUG din anul 2000, care insa nu ar respecta o serie de reglementari legale ulterioare, fiind aprobate, anterior suspendarii, mai multe PUZ-uri care au produs efecte, constructiile fiind edificate si intrate in circuitul civil, insa prin revenirea la PUG din anul 2000 se va crea o situatie de discriminare intre beneficiarii reglementarilor urbanistice din perspectiva aplicarii in timp a prevederilor urbanistice, prima instanta a retinut formal fie ca masura suspendarii nu aduce atingere principiilor invocate prin actiune (in conditiile in care aplicarea PUZ-urilor coordonatoare a devenit oricum incerta, generand numeroase litigii, unele aflate inca pe rol, iar altele soldate deja cu anularea unora dintre dispozitii de catre instantele de contencios administrativ sau ca era necesara adoptarea actului de suspendare pentru a se evita alte litigii si pentru corelarea dispozitiilor), respectiv ca ar constitui un aspect de oportunitate lasat la aprecierea autoritatii si asupra careia instanta de contencios administrativ nu poate interveni, in acest mod nefiind insa analizate in fapt si in drept motivele de nelegalitate invocate prin actiunea introductiva, prin retinerea unor aspecte incerte, generale si fara a reflecta o analiza a legalitatii actului atacat prin raportare la sustinerile esentiale ale recurentei-reclamante si la motivele avute in vedere de emitent la adoptarea actului administrativ de suspendare.

Prin urmare, Curtea retine ca aspectele referitoare la 'aplicarea PUZ-urilor coordonatoare a devenit oricum incerta, generand numeroase litigii, unele aflate inca pe rol, iar altele soldate deja cu anularea unora dintre dispozitii de catre instantele de contencios administrativ sau ca era necesara adoptarea actului de suspendare pentru a se evita alte litigii si pentru corelarea dispozitiilor' reprezinta aspecte de legalitate a actului administrativ atacat, insa nu rezulta daca acestea au fost invocate formal de autoritatea publica emitenta sau prin raportare la aspecte care impuneau adoptarea acestei solutii, aspecte relevate de altfel prin motivele de nelegalitate din cererea introductiva, nedezlegate insa prin sentinta recurata, iar aspectele referitoare la limitele competentei jurisdictionale a instantelor de contencios administrativ in analiza legalitatii unui act administrativ nu au fost fundamentate prin sentinta recurata prin raportarea la aspecte concrete rezultate din cuprinsul actului atacat astfel incat o astfel de analiza sa determine concluzia ca generarea unor litigii (unele aflate pe rol) sau evitarea unor alte litigii (respectiv necesitatea corelarii dispozitiilor) reprezinta aspecte de oportunitate sau de legalitate, prin raportare la scopul administrativ suspendat si al celui de suspendare, luand in considerare ca limitele marjei de apreciere ale autoritatii publice sunt mai limitate in masura in care sunt incalcate interese private sau sunt introduse restrictii sau limitari ale drepturilor reglementate anterior de actul suspendat, astfel incat din aceasta perspectiva ar fi revenit autoritatii publice sa justifice in mod obiectiv necesitatea unei astfel de masuri temporare de suspendare a aplicarii reglementarii urbanistice coordonatoare, prin luarea in considerare a aspectelor privind protectia dreptului de proprietate, a principiilor asteptarii legitime si al certitudinii circuitului civil, dar si la posibilitatea autoritatii de a stabili o noua reglementare urbanistica prin raportare la interesul public al dezvoltarii durabile si conforme cu un mediu sanatos la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, aspecte esentiale care, desi au fost invocate inclusiv prin actul atacat, nu au fost analizate prin sentinta recurata.

In acelasi timp, Curtea retine ca revenea instantei de contencios administrativ obligatia de a verifica daca intr-adevar autoritatea publica emitenta a hotararii atacate a justificat necesitatea evitarii unor litigii sau necesitatea armonizarii prevederilor reglementarii urbanistice suspendate fata de alte dispozitii normative mentionate si raportat la situatia reala din teren, respectiv daca suspendarea actului administrativ coordonator constituia exclusiv un aspect de oportunitate sau implica, din perspectiva principiului legalitatii actelor administrative, analiza limitelor marjei de apreciere a autoritatii publice din perspectiva naturii juridice si a scopului reglementarii urbanistice suspendate, avand in vedere pe de o parte interesul public si pe de alta parte interesele private eventual afectate, inclusiv prin raportare la intregul continut normativ al actului administrativ atacat, a carui analiza, din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, nu a fost realizata efectiv.

Referitor la motivul de nelegalitate constand in contradictorialitatea de interese si nerespectarea dispozitiilor legale la adoptarea acestui act administrativ', prima instanta a retinut ca existenta unui potential conflict de interese in care s-ar fi aflat primarul initiator nu poate afecta valabilitatea hotararii, actul fiind aprobat de CGMB, prin votul consilierilor participanti, desi prin actiunea introductiva recurenta-reclamanta a aratat ca desi initiatorul este primarul, in corpul hotararii atacate este mentionat expres dosarul nr.26705/3/2019, in conditiile in care PUZ coordonator ar fi fost atacat de membrii USR si/sau de partidul mentionat, respectiv ca ar fi fost incalcate prevederile Codului administrativ privind obligatia primarului de a apara interesele municipiului, in conditiile in care Primarul General ar fi fost imputernicit sa reprezinte interesele in justitie ale CGMB anterior actului adoptat a carui anulare se solicita, organele de conducere ale unitatii administrativ-teritoriale aflandu-se, in opinia recurentei-reclamante, intr-o situatie de incompatibilitate la adoptarea hotararii atacate, aspecte care insa nu au fost in concret verificate de prima instanta din perspectiva legalitatii procedurii de adoptare a hotararii a carei anulare se solicita, dar si prin raportare la prevederile normative invocate, respectiv daca intr-adevar o situatie de incompatibilitate ar fi determinar nelegalitatea acestei proceduri prin raportare la Codul Administrativ si la situatia pretinsei atacari a PUZ coordonator in dosarul mentionat.

De asemenea, referitor la motivele de nelegalitate constand in faptul ca hotararea atacata ar fi produs o paguba iminenta sau un prejudiciu ireparabil ulterior sau ca hotararea atacata ar fi fost de natura a genera inadvertente in materia urbanismului Mun. Bucuresti, revenindu-se la reglementarile urbanistice anterioare (respectiv PUG din anul 2000), care insa nu ar respecta, la data adoptarii suspendarii PUZ coordonator, o serie de reglementari legale ulterioare, fiind aprobate anterior mai multe PUZ-uri care ar fi produs efecte, constructiile fiind edificate si intrate in circuitul civil, insa prin revenirea la PUG din anul 2000 s-ar fi creat o pretinsa situatie de discriminare intre beneficiarii reglementarilor urbanistice din perspectiva aplicarii in timp a prevederilor reglementarilor urbanistice, dar si ca adoptarea acestui act administrativ ar fi produs prejudicii beneficiarilor PUZ coordonator suspendat, avand in vedere rolul actului administrativ suspendat, Curtea retine ca prima instanta a retinut urmatoarele:

'Imprejurarea ca aplicarea hotararii ar afecta negativ volumul investitiilor din unitatea administrativ-teritoriala, deci veniturile bugetului local, reprezinta un fapt incert in privinta producerii si nu poate fi invocat ca vatamare probata a intereselor aparate de reclamanta. De altfel, si in ipoteza aplicarii unor dispozitii din PUZ-ul suspendat si anularii ulterioare de instanta de contencios administrativ, s-ar putea produce acelasi efect negativ asupra volumului investitiilor din unitatea administrativ-teritoriala si a veniturilor bugetului local. In conditiile in care reclamanta nu a administrat probe din care sa rezulte existenta unei vatamari a drepturilor recunoscute de lege prin hotararea contestata, tribunalul a considerat ca nu sunt intrunite conditiile art. 1 din Legea nr.554/2004 pentru anularea acesteia, deci cererea dedusa judecatii este neintemeiata si a fost respinsa',

fara insa a analiza daca verificarea legalitatii adoptarii actului administrativ atacat se impunea a fi raportata, inclusiv de autoritatea publica emitenta la momentul adoptarii acestuia, inclusiv din perspectiva acestor imprejurari de fapt si de drept evidentiate de recurenta-reclamanta, respectiv daca motivarea si/sau analiza impactului adoptarii masurii temporare de suspendare a PUZ coordonator ar fi implicat si verificarea acestor aspecte raportat la interesele aflate in concurs si la scopul prevazut de insasi autoritatea publica emitenta pentru a justifica suspendarea unui PUZ coordonator in temeiul unei dispozitii normative mentionate in referatul care a stat la baza adoptarii hotararii atacate.

Nu in cele din urma, desi recurenta-reclamanta a sustinut ca autoritatea publica nu ar justificat suspendarea PUZ prin raportare la incidenta disp. art. 14 din Legea nr.554/2004, prima instanta a retinut ca, in acest caz, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 14 din Legea nr.554/2004, privind conditiile in care se poate dispune suspendarea executarii unui act administrativ de catre instanta de judecata, desi recurenta-reclamanta in dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate a aratat ca revenea autoritatii publice obligatia de a justifica obiectiv motivele invocate la adoptarea actului administrativ atacat, nefiind pusa in discutie aplicarea formala a acestor prevederi normative, ci raportarea intelesului acestora la normele legale avute in vedere de autoritatea publica emitenta a actului administrativ, respectiv la situatia speciala si/sau urgenta acestei masuri de suspendare fie prin raportare la modul de parcurgere a procedurilor administrative de adoptare (recurenta-reclamanta invocand chiar si nerespectarea principiului consultarii si informarii publicului interesat anterior suspendarii acestei reglementari urbanistice, aspect de asemenea omis analizei prin sentinta recurata), fie prin raportare la dispozitiile actului administrativ, toate prin verificarea raportului de proportionalitate intre interesul public si interesele private aflate in conflict, fara a putea fi retinuta o eventuala lipsa de interes a recurentei-reclamante in sustinerea acestui demers judiciar, in conditiile in care o astfel de exceptie procesuala a fost respinsa, iar solutia nu a fost atacata de intimata-parata, astfel incat motivele de nelegalitate invocate se impunea a fi analizate din perspectiva scopului organismului social interesat, iar nu prin constatarea ca nu s-ar fi produs o vatamare directa a acesteia prin actul administrativ vatamat.

Fata de toate aceste considerente, urmeaza a fi inlaturate sustinerile intervenientei accesorii referitoare la lipsa de interes a recurentei-reclamante in sustinerea acestui demers judiciar, avand in vedere si pozitia procesuala a recurentei, aflata in aplicarea disp. art. 64 alin. 2 si alin. 4 C.proc. civ. intr-o pozitie de dependenta procesuala fata de intimatul-parat, care nu a inteles sa exercite calea de atac a recursului impotriva sentintei recurate, prin urmare nefiind admisibila reluarea acestor aspecte dezlegate definitiv prin sentinta nerecurata sub acest din urma aspect, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 430-431 C.proc.civ.

In acelasi timp, avand in vedere ca, astfel cum s-a retinut anterior, sentinta recurata nu a respectat exigentele prevazute de art. 6 din CEDO si art. 425 alin. 1 lit. b) C.proc.civ. prin raportare la neanalizarea si neinlaturarea, motivat in fapt si in drept, a argumentelor / motivelor de nelegalitate esentiale invocate prin cererea de chemare in judecata, in conditiile in care modul de solutionare a cauzei echivaleaza cu neanalizarea fondului cauzei, se impune ca, in temeiul disp. art. 20 din Legea nr.554/2004 si ale art. 496 si 498 C.proc.civ., sa fie admis recursul, casata in parte sentinta recurata si trimisa cauza spre rejudecare aceleiasi instante de fond, in limitele aratate anterior, prima instanta urmand a analiza motivele de nelegalitate in raport de aspectele mentionate in cuprinsul prezentei decizii, inclusiv prin raportare la sustinerile esentiale ale partilor invocate in fata instantei de recurs, context in care analiza criticilor invocate prin recursul exercitat in cauza prin raportare la criticile de nelegalitate subsumate motivului de casare prevazut de disp. art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ. nu va mai fi realizata, nefiind efectiv analizate in prima instanta dispozitiile legale a caror incalcare se invoca, rolul instantei de control judiciar fiind definit de disp. art. 483 alin. 3 C.proc.civ., de a supune instantei competente examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile, demers care insa nu poate fi realizat in aceasta faza procesuala pentru motivele evocate.

Corespunzator acelorasi considerente de fapt si de drept, va fi respinsa ca neintemeiata cererea de interventie accesorie formulata in recurs, avand in vedere ca scopul acesteia a fost sustinerea apararilor formulate de intimatul-parat, in conditiile in care recursul a fost admis in limitele aratate.

De asemenea, avand in vedere modul de solutionare a recursului, se vor mentine dispozitiile din sentinta recurata privind solutionarea exceptiilor lipsei de interes si a inadmisibilitatii, aspecte care nu au fost supuse caii de atac exercitate in cauza”.


* Cititi aici intreaga decizie CAB

* Cititi aici intreaga actiune a ONG-ului


Cititi mai jos precedentele episoade ale serialului „Nicusor Sabotor”:


- episodul I;

- episodul II;

- episodul III;

- episodul IV;

- episodul V.

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.12.2022 – Judecatori noi la Inalta Curte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva