2 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PICCJ NICI NU S-A OBOSIT SA-L CLASEZE PE TUDORAN – Pensionara Mariana Rarinca, executata de judecatorii Dorel Matei si Bogdan Tudoran pentru linistea fostei sefe ICCJ Livia Stanciu, i-a facut plangere penala lui Tudoran pentru abuz in serviciu, acuzandu-l ca a ascuns bolile ce l-ar fi facut inapt sa ramana magistrat. PICCJ nu a dat ordonanta de clasare, ci doar o adresa in care comite ditamai pleonasmul: „Nu au rezultat indicii privind comiterea vreunei infractiuni de natura penala” (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 July 2022 14:01
Vizualizari: 4944

Mai putin de o luna i-a luat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se spele pe maini de dosarul in care pensionara Mariana Rarinca i-a facut plangere penala fostului judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti, cel care, in complet cu judecatorul CAB George Dorel Matei, a condamnat-o definitiv pe Rarinca la 3 ani de inchisoare cu suspendare in contestatia de atac declarata de DNA fata de decizia de achitare pronuntata tot de catre Curtea de Apel Bucuresti.



La 6 iunie 2022, Mariana Rarinca a depus la Parchetul General o plangere penala impotriva lui Bogdan Tudoran, acuzandu-l de abuz in serviciu pentru ca ar fi ascuns bolile de care suferea, afectiuni care l-ar fi facut inapt sa continue a activa ca magistrat si care au fost dezvaluite chiar de catre Alexandru Ion-Tudoran, unul dintre cei doi fii ai fostului judecator (click aici pentru a citi). Iar Bogdan Tudoran suferea de aceste afectiuni inclusiv in perioada in care, alaturi de Dorel Matei, a judecat contestatia in anulare formulata de DNA in dosarul Rarinca, subliniaza pensionara.


Pentru PICCJ pot exista si infractiuni non-penale


In data de 4 iulie 2022, procurorii PICCJ Mihai-Eduard Ilie (seful Biroului de criminalistica din cadrul Serviciului de urmarire penala al Sectiei de urmarire penala si criminalistica) si Adriana-Denisa Cristodor (sefa SUPC a PICCJ) i-au raspuns Marianei Rarinca nu printr-o ordonanta de clasare, ci printr-o simpla adresa, in care au scris agramat (vezi facsimil 1): „In referire la sesizarea pe care ati formulat-o si care a fost inregistrata la 06.06.2022, va comunicam ca din verificarile efectuate nu au rezultat indicii privind comiterea vreunei infractiuni de natura penala. (De parca ar exista si infractiuni de natura non-penala!)

Ceea ce ne surprinde este faptul ca adresa de mai sus a fost emisa in cadrul dosarului nr. 831/VIII-1/2022. Deci nu un dosar de forma X/P/anul constituirii (de pilda, 831/P/2022). Acest lucru indica faptul ca Parchetul General nu a deschis un dosar penal dupa primirea plangerii penale din partea Marianei Rarinca, ci a deschis o lucrare cu caracter general. Asemenea lucrari pot fi respinse (sfarsind prin a fi arhivate) sau pot fi admise – caz in care se formuleaza propunere pentru inregistrarea dosarului penal.

 



Redam principalul pasaj din plangerea depusa de Rarinca impotriva lui Tudoran (vezi facsimil 2):


Plangere cu privire la suspiciunea savarsirii infractiunii de abuz in serviciu de catre numitul Ion-Tudoran Corneliu-Bogdan in calitate de judecator al Curtii de Apel Bucuresti la momentul comiterii faptei de natura penala prevazute si pedepsite de art. 297 alin. (1) C.p. raportat la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

In fapt,

Prin Sentinta penala nr. 2973/18.12.2014 a Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala, pronuntata in dosarul nr. 22674/3/2014, s-a dispus condamnarea mea, in baza art. 207 alin. (2) si (3) C.pen. cu aplicarea art.13/1 din Legea nr.78/2000, la pedeapsa de 3 ani inchisoare, dispunandu-se suspendarea sub supraveghere a executarii acestei pedepse pe un termen de incercare de 3 ani.

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I Penala, fiind investita cu solutionarea apelurilor formulate impotriva sentintei penale nr. 2973/18.12.2014 a Tribunalului Bucuresti, a dispus in temeiul art.17 alin. (2) rap. la art.16 alin. (1) lit. b) C.P.P. achitarea subsemnatei sub aspectul savarsirii infractiunii de santaj prevazute de art. 207 alin. (2) si (3) din Codul penal, cu aplic. art.131 din Legea nr.78/2000.

La data de 29.05.2015, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I Penala, a fost inregistrat dosarul nr. 3302/2/2015, avand ca obiect contestatia in anulare formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - D.N.A., impotriva deciziei penale nr. 733/A din data de 20.05.2015 prin care Curtea de Apel Bucuresti a dispus achitarea mea.

La data de 23.07.2015, D.N.A. a formulat cerere de preschimbare a termenului stabilit initial la data de 02.09.2015. Aceasta cerere a fost admisa de domnul judecator George Dorel Matei care, fiind de serviciu in ziua respectiva, a fixat termen de judecata in aceeasi zi, dosarul fiind solutionat de catre acesta si domnul judecator Ion-Tudoran Corneliu Bogdan, fara a se tine cont de faptul ca initial a fost repartizat spre solutionare la completul format din doamnele judecator Mihaela Nita si Cristina Carmen Craiu.

Astfel, la data 23.07.2015, completul format din judecatorii George Dorel Matei si Ion-Tudoran Corneliu Bogdan au procedat la verificarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare formulate de D.N.A., constatand ca aceasta este admisibila in principiu, fara respectarea principiului continuitatii completului de judecata si fara citarea subsemnatei, fiind ignorata astfel decizia de neconstitutionalitate a art. 431 alin. (1) C.P.P. din data de 14 iulie 2015 - prin care Curtea Constitutionala a stabilit ca „solutia legislativa potrivit careia admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se examineaza de catre instanta 'fara citarea partilor' este neconstitutionala”. (nu era publicata in M. Of.).

Prin urmare, aceasta hotarare pronuntata de completul de judecata din care facea parte si domnul judecator Ion-Tudoran Corneliu-Bogdan impotriva caruia formulez prezenta plangere penala a deschis calea catre rejudecarea unei cauze solutionate in mod definitiv, dand posibilitatea de a pronunta ulterior o hotarare diametral opusa deciziei prin care s-a dispus achitarea subsemnatei.

Mentionez faptul ca aspectele concrete privitoare la modalitatea factuala in care s-a materializat obiectul material al infractiunii de abuz in serviciu savarsite de catre domnul judecator Ion Tudoran Corneliu Bogdan sunt evidentiate de imprejurarea ca acesta a participat la judecarea procedurii-filtru a unei cai extraordinare de atac, respectiv contestatiei in anulare, ale carei efecte au condus la retractarea unei hotarari definitive de achitare, fara sa aduca la cunostinta conducerii Curtii de Apel Bucuresti, dar si a Consiliului Superior al Magistraturii, informatiile privitoare la afectiunile de care suferea si care aveau aptitudinea, potrivit Anexei 3 din Ordinul Ministerului Justitiei nr. 1178/C din 14.05.2007, de a-l declara “inapt” in vederea exercitarii profesiei de magistrat.

Persoana indicata drept autor al infractiunii comise este chiar unul dintre subiectii oficiali care au exercitat in concret functii judiciare in cauza. Mai mult, functia exercitata de autorul infractiunii – de judecata – a avut, prin natura ei, aptitudinea de a influenta in mod semnificativ solutia dispusa fata de subsemnata, actul procesual prin care s-a materializat fiind chiar actul jurisdictional prin care s-a creat premisa, pe cale judiciara, de retractare a unei hotarari intrate in puterea autoritatii de lucru judecat si pronuntarea, dupa rejudecare, a unei solutii de condamnare.

In concret, domnul Ion Tudoran Corneliu Bogdan a inteles sa exercite atributii specifice judecatii in dosarul nr. 3302/2/2015, in conditiile in care existau indicii temeinice ca acesta sufera de afectiuni incompatibile cu calitatea de magistrat – judecator, si care impuneau evaluarea situatiei sale medicale, ca o conditie sine qua non pentru exercitarea acestei profesii.

Sub acest aspect, mentionez ca, potrivit art. 62 alin. (1/2) din Legea nr. 303/2004 “Judecatorul sau procurorul care sufera de o alta afectiune decat crea prevazuta la alin. (1) lit. b), care-l pune in imposibilitatea de a-si exercita atributiile, poate fi suspendat din functie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instantei sau parchetului. ...”

Potrivit actelor medicale ale domnului judecator Ion Tudoran Corneliu Bogdan care sunt publicate in mediul online de portalul pressreview.info (https://pressreview.info/2021/09/23/magistratul-ion-tudoran-lovit-de-boli-incompatibile-cu-profesia-inca-din-2014-2015/), acesta suferea, inca din anul 2014, de afectiuni precum Diabet tip II si Hipertensiune arteriala (HTA).

Prin raportare la Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii judecatorilor si procurorilor pe care il regasim in Anexei 3 din Ordinul Ministerului Justitiei nr. 1178/C din 14.05.2007, in dreptul fiecareia dintre cele doua afectiuni este trecuta mentiunea “INAPT”, situatie ce ar fi putut conduce, in mod lipsit de echivoc, la suspendarea domnului judecator Ion Tudoran Corneliu Bogdan din functia de judecator.

Cu toate acestea, informatiile au fost ascunse de catre acesta, nefiind aduse la cunostinta conducerii Curtii de Apel Bucuresti ori a Consiliului Superior al Magistraturii, din dorinta de a eluda dispozitiile imperative reglementate de art. 62 din Legea nr. 303/2004.

Imprejurarea ca informatiile privind conditia medicala a domnului judecator nu au fost aduse la cunostinta institutiilor publice deriva din raspunsul dat de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, prin adresa nr. 4/21061 din 09.11.2020, se precizeaza ca “la nivelul directiei de specialitate din cadrul Consiliului nu exista inscrisuri medicale referitoare la starea de sanatate a domnului Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran”.

In caz contrar, daca aceste afectiuni ar fi fost cunoscute, oricare dintre cele doua institutii avea obligatia, in considerarea dispozitiilor aceluiasi text de lege coroborate cu art. 3 din Anexa nr. 2 – metodologia de examinare medicala a judecatorilor si procurorilor – din acelasi Ordin al Ministerului Justitiei nr. 1178/C din 14.05.2007, de a sesiza, prin intermediul compartimentului de resurse umane din cadrul CSM, Comisia de examinare medicala din cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justitiei.

Astfel, s-ar fi constatat ca domnul judecator Ion Tudoran Corneliu Bogdan devenise inca din 2014 “inapt” pentru exercitarea functiei de magistrat, fapt ce ar fi determinat suspendarea acestuia din functie si, fiind vorba de afectiuni ireversibile, chiar incetarea functiei de judecator.

Or, in aceste conditii, domnul judecator nu ar mai fi avut dreptul de a face parte din completul care a solutionat procedura de admitere in principiu a contestatiei in anulare formulate de catre DNA in dosarul nr. 3302/2/2015 inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.


sursa foto: Mediaflux.ro

 


Comentarii

# Visu date 7 July 2022 16:20 0

Nu exista lucrare generala pt o plangere cu elemente clare de profesionist al dreptului ca sa nu mai vbim de elementele vadit reale de natura penala! Exista insa abuzul (in serviciu) al functionarului de a solutiona o cerere(ex. secretarul ce nu inregistreaza o adresa). Deci, calea nu e de plangere impotriva actelor proc., ci plangere contencioasa daca nu penala, cu daune clare!

# maxtor date 7 July 2022 16:48 +101

mai bine o dadea pe "lipsa capacitatii de exercitiu" si lasa parchetului placerea incadrariii...."infractiuni ne-penale"?-da,da,"mi-ai furat inima"....

# maxtor date 7 July 2022 16:55 +73

asta e mai mult in legatura cu "dreptul la avort"(de care se discuta zilele astea) -si pentru o simpla ordonanta e nevoie de travaliu........parchetu a comis 1 avort!

# Dragos Barna date 7 July 2022 20:07 0

Avem probleme grave de competenta profesionala la SUPC daca oameni ajunsi acolo scriu asa adrese urmare unei plangeri clare si temeinic justificate, probabil cu scopul favorizarii faptuitorului, lucru inadmisibil,pentru un procuror sef de birou, aspect care ar trebui avut in vedere de sefii PICCJ si imediat corectat

# Alin date 8 July 2022 02:09 0

vine din franceza si din jurisprudenta CEDO pe ne bis in idem: 37. Au vu des considérations qui précèdent, l’« infraction » de constitution de partie civile abusive ou dilatoire prévue par les articles 177-2 et 212-2 du code de procédure pénale ne sauraient être regardée comme « pénale » par nature.

# Alin date 8 July 2022 02:16 0

... pentru ca dupa aceea sa poata sa pareze orice alta cauza penala ce ar fi pornita, invocand incidenta lui ne bis in idem in urma acestui raspuns. Si tot din jurisprudenta CEDO pe ne bis in idem veti afla de ce nu au putut sa o numeasca "clasare". Cititi si ultima cauza pe ne bis in idem contra Romaniei, si mai ales paragr. 7 (e decizie si faceti un per a contrario). deci se poate concluziona ca domnul Tudoran fu salvat prin aceasta procedura ce pare "dubioasa" pentru LUJU, mai ales ca nimeni nu poate ataca invocarea eronata a lui ne bis in idem pe rolul CEDO din moment ce doar domnul Tudoran ar putea face asta, nu si statul.

# santinela date 8 July 2022 07:13 +3

Dupa numar plingerea nu a fost inregistrata ca dosar penal. Cita mizerie mai este inca la Parchetul General,la ICCJ,la CSM,adica peste tot ! Tudoran asta mai este in sistem,mai face umbra degeaba pamintului ca parchetar ?

# RM date 8 July 2022 07:20 +2

Dar la CEDO cum a fost? Dar in ultimul cuvant cand ai recunoscut faptele?

# M date 8 July 2022 15:39 0

Nu stiu ce sa zic dar in cazul meu acest Tudoran a vrut sa faca dreptate dar cand a ramas la fond si trebuia sa se pronunte a disparut...prea multa mafie in aceasta tara. Cred ca Italia este mic copil pe langa noi

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva