18 octombrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

S-A BATUT IN CUIE: AGITATOAREA COVID E O SPAGARA – Motivarea prin care CA Iasi a condamnat-o pe doctorita Carmen Dorobat la 3 ani cu suspendare pentru 55 mite de la studenti: „Abordarea de a gasi scuze, de a deplasa raspunderea arata incapacitatea de a respecta reguli, legi si de a intelege, macar la finalul procesului penal, ca nu interesele personale sau profesionale trebuie sa primeze, ci respectarea regulilor... A facut negot cu pregatirea viitorilor medici, cu sanatatea pacientilor”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

26 august 2021 15:05
Vizualizari: 11114

Oricat s-a zbatut doctorita Carmen Dorobat (foto 1) – unul dintre cei mai vocali agitatori ai restrictiilor pandemice – sa convinga judecatorii ca, de fapt, dosarul DNA de luare de mita se bazeaza pe un complot al unora care ar fi vrut sa-i ia postul de director al Spitalului de Boli Infectioase „Sfanta Parascheva” din Iasi, nici Tribunalul Iasi, nici Curtea de Apel Iasi nu s-au lasat impresionate, ci au condamnat-o la inchisoare cu suspendare pentru cele 55 de spagi cu care a prins-o Directia Nationala Anticoruptie (la care se adauga alte 67 de mite pe care le-a colectat pentru sotul ei, Gheorghe Dorobat).



Este vorba despre mite luate de la studentii de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” nu ca sa-i treaca la materia ei, ci – mare atentie! – ca sa nu-i pice. Deci nu conta ca discipolii invatasera materia – trebuia s-o cinsteasca pe profesoara Carmen Dorobat. Iar aceasta nu percepea spagi doar pentru ea, ci si pentru sotul Gheorghe, profesor la aceeasi facultate de medicina, condamnat la pachet cu nevasta, insa nu pentru luare de mita, ci complicitate la aceasta infractiune si, in plus, pentru fals intelectual in legatura cu inregistrarea notelor obtinute de catre studenti.

Lumea Justitiei v-a prezentat in detaliu atat argumentele judecatoarei Cornelia Corina Sava de la Tribunalul Iasi (care i-a condamnat pe Carmen si Gheorghe Dorobat la 3 ani, respectiv 2 ani si 3 luni de inchisoare cu suspendare), cat si declaratiile zecilor de studenti care au confirmat faptul ca efectiv intrase in folclor ideea ca nu poti trece examenele de la materiile sotilor Dorobat daca nu te duci la Carmen Dorobat cu cate 100 de euro pentru fiecare dintre cele doua discipline (linkuri la final).

De data aceasta, Luju.ro va arata explicatiile judecatorilor Maricica Mititelu si Gabriel-Constantin Tarlion de la Curtea de Apel Iasi, care au mentinut condamnarile principale pentru cei doi medici spagari, modificand doar pedepsele complementare.

 

Negot cu pregatirea viitorilor medici


Mai exact, veti vedea cuvintele cu care completul Mititelu-Tarlion ii mustra pe Carmen si Gheorghe Dorobat, explicandu-le ca este cu atat mai rusinos ceea ce au facut, cu cat ei sunt profesori universitari, deci oameni cu o inalta pregatire profesionala, de la care societatea are asteptari pe masura. In schimb, cei doi medici „au facut negot cu pregatirea profesionala a viitorilor medici dentisti si, in cele din urma, cu sanatatea pacientilor”. Sunt exact cuvintele Curtii de Apel Iasi.

In plus, tupeul lui Carmen Dorobat a atins apogeul cand a cerut ca, in ciuda condamnarii, sa-i fie permis a ocupa in continuare functii de conducere. La randul ei, CA Iasi a pus-o imediat la punct: „O persoana condamnata definitiv pentru infractiuni de coruptie nu este demna sa ocupe o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public, existand o incompatibilitate fundamentala intre atributele de demnitate, responsabilitate, corectitudine, cinste, respect fata de lege, pe care trebuie sa le detina o persoana care ocupa o astfel de functie cu implicatii majore in viata sociala si persoana inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, prin prisma infractiunilor savarsite”.

In alta ordine de idei, magistratii Maricica Mititelu si Gabriel-Constantin Tarlion au demontat argumentele inculpatilor privind presupuse vicii de procedura.

Nu incheiem inainte sa va amintim ca rechizitoriul DNA soldat cu condamnarea sotilor Carmen si Gheorghe Dorobat a fost intocmit de catre procuroarea Andreea Oana Nica (foto 2) si confirmat de catre seful din 2015 al DNA Iasi, Florin Bogdan Munteanu (vezi facsimil).




Iata principalele pasaje din motivarea Curtii de Apel Iasi (hotararea nr. 896/2020 din dosarul nr. 1747/99/2015*):


Examinand motivul principal de apel subsumat criticii de neteminicie a solutiei de condamnare invocat de inculpatii apelanti Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe, Curtea apreciaza ca prima instanta a retinut in mod judicios atat existenta elementelor constitutive ale infractiunilor retinute in sarcina celor doi inculpati, cat si indeplinirea conditiilor tragerii la raspundere penala a acestora.

Pentru a aprecia astfel, Curtea a procedat la propria evaluare a intregului probatoriu administrat in fazele procesuale precedente, precum si a probatoriului administrat in calea de atac.

Apararea a sustinut, pe de o parte, ca actiunile de pretindere implicita a mitei nu se circumscriu elementului material al infractiunii de luare de mita, iar pe de alta parte, ca actiunile de primire a mitei nu exista.

Cat priveste notiunea de pretindere implicita a mitei aplicata spetei deduse judecatii, Curtea s-a pronuntat deja cu ocazia analizei prioritare a acestui motiv partial de nelegalitate din perspectiva limitelor investirii instantei, motiv pentru care face trimitere la argumentele de mai sus.

In plus, contrar opiniei apararii, Curtea apreciaza ca, dimpotriva, comportamentul de ansamblu al inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, in calitatea sa de cadru didactic universitar, titular la disciplina 'Boli infectioase' la Facultarea de Medicina Dentara din cadrul U.M.F. 'Gr. T. Popa' din Iasi, dar si a inculpatului Dorobat Gheorghe, in calitatea sa de cadru didactic universitar, titular la disciplina 'Anestezie generala. Sedare' la aceeasi facultate, conduce la concluzia indubitabila a pretinderii mitei in forma implicita adica derivata din chiar acest comportament, indisolubil legata de acest comportament care nu a reprezentat o atitudine singulara a inculpatei, ci, asa cum au relatat toti martorii – studenti audiati in cauza, era un comportament statornicit de-a lungul anilor, despre care studentii aflau de la o generatie la alta, se discuta la nivelul intregului an, declaratiile acestora coroborandu-se intre ele.

Toti studentii audiati in faza de urmarire penala si apoi reaudiati in fata primei instante (73 de studenti) au confirmat modul de operare al inculpatilor, circumstantele in care se ajungea la a se da mita pentru promovarea examenelor ori pentru obtinerea unor note mari (8 sau 9) la cele doua materii, prima instanta punctand pertinent si corect aspectele relevante din declaratia fiecarui martor in parte, nefiind necesar a fi reluate considerentele de mai sus. Declaratiile acestui numar mare de martori se coroboreaza intre ele, formand convigerea instantei de control judiciar ca sunt sincere si reflecta adevarul (...) (n.r. urmeaza enumerarea studentilor care au dat declaratii de martori).

Martora G______ G_____ G______ a fost reaudiata in apel (declaratie, filele 188-189 vol. II ds. apel), nefiind audiata de instanta de fond din motive obiective, ocazie cu care a confirmat intru totul aspectele relatate in faza de urmarire penala, chiar daca declaratia era data la mai bine de 5 ani de zile distanta in timp fata de momentul primei audieri. Instanta, dupa relatarea libera a martorei, i-a prezentat in fizic declaratia sa aflata la filele 346-347 vol. 2 ds.u.p., iar aceasta a afirmat ca isi recunoaste declaratia si semnatura de pe fiecare pagina si ca sustine ceea ce a declarat atunci.

De asemenea, i-a fost prezentat denuntul formulat, si dupa ce l-a recitit, a aratat ca l-a scris personal iar cuprinsul acestuia reprezinta ceea ce ea a vrut sa exprime.

Astfel, martora a sustinut afirmatiile ca a dat mita suma de 100 euro pentru promovarea examenului de la disciplina 'Anestezie generala', dupa ce a aflat de la colegii din anii terminali despre aceasta cutuma, punand suma de bani in carnetul de note, carnet care a ajuns la inculpata Dorobat Carmen Mihaela, despre care a aflat ca este sotia inculpatului Dorobat Gheorghe, profesorul de la disciplina mentionata, prin intermediul colegului sau Hage Moussa M___. In acest scop, s-a deplasat la Spitalul de Boli Infectioase in data de 29.01.2015, dupa ce a vazut un mesaj pe facebook al sefului de an in care era mentionat cand anume putea fi gasita profesoara Dorobat Carmen. Pana la acest episod a crezut ca poate sa-si promoveze examenele fara probleme, insa, cand a ajuns in curtea spitalului, s-a gandit ca ceea ce se vorbea intre colegii de an la cursuri si lucrarile practice (despre promovarea examenelor pe baza de mita) nu era doar ceva superficial.

Chestionata in legatura cu imprejurarile in care a ajuns sa faca denuntul la D.N.A. – S.T. Iasi, aceasta a afirmat, in fata instantei de apel, ca a mers impreuna cu un coleg la aceasta institutie, despre care la momentul respectiv nu stia ce reprezinta, unde s-a intalnit cu mai multi colegi, acolo intelegand ca prezenta lor are legatura cu profesorii Dorobat.

Martora nu a afirmat niciun moment ca ar fi fost obligata, constransa de vreun coleg sau alta persoana sa mearga la D.N.A. – S.T. Iasi ori sa formuleze denunt impotriva celor doi profesori, iar faptul ca a fost chemata de un coleg la aceasta institutie nu poate avea catusi de putin semnificatia unei influentari.

Neefectuarea activitatii de prelevare de urme papilare de pe carnetele de student gasite in biroul inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, cu ocazia perchezitiei efectuate in data de 30.10.2015, nu reprezinta un argument care sa o disculpe de acuzatiile aduse, asa cum a invocat aceasta in aparare. Solicitarea acesteia era justificata prin siguranta asupra rezultatului unei astfel de investigatii, deoarece inculpata nu atinsese, de plida, acele carnete aduse chiar in data de 30.10.2015, gasite de organele de urmarire penala in aceeasi zi la perchezitie, intr-un colt de canapea. Martorul B_________ C_____ N______ (...) a sustinut ca el este cel care a asezat carnetele de student (aproximativ 10 si doua plicuri fara carnete) in coltul canapelei din biroul inculpatei, chiar la indicatia acesteia, unde au fost gasite apoi in data de 30.01.2015, cu ocazia perchezitiei domiciliare.

In apel, Curtea, conform art. 128 alin. 3 rap. la art. 126 alin. 5 si alin. 6 din Codul de procedura penala, cu referire la Decizia C.C.R. nr. 248/2019, a procedat la ridicarea masurilor de protectie pentru martorul cu identitate protejata G________ F____, a constatat incetata calitatea de martor amenintat si a ridicat masurile de protectie pentru acest martor, dispuse prin Ordonanta procurorului din data de 29.01.2015 in dosarul nr. 18/P/2015, constatand ca identitatea reala a martorului G________ F____ este I___ I_____ (...).

Audiat fiind de instanta de apel (...), martorul I___ I_____ a relatat aceleasi aspecte de fapt pe care le prezentase si in fazele procesuale anterioare, atat in calitate de martor cu identitate protejata, cat si in calitate de martor cu identitate reala, confirmand practica existenta la cele doua discipline de studiu – 'Boli infectioase' – anul II si 'Anestezie generala. Sedare' – anul III de la Facultatea de Medicina Dentara si cunoscuta general la nivel de studenti, transmisa din promotiile anterioare, respectiv pretinderea indirecta (implicita - rezultata din intreg ansamblul de actiuni si inactiuni ale celor doi inculpati, prezentate deja detaliat de instanta de fond), modul in care carnetele de student/plicurile continand fiecare suma de 100 euro ajungeau in posesia inculpatei Dorobat Carmen Mihaela pentru promovarea examenului de la disciplina predata de sotul sau, inculpatul Dorobat Gheorghe.

El insusi avea cunostinta despre practica existenta la cele doua materii diferite, din doi ani diferiti si cu profesori diferiti, aratand ca despre materia 'Boli infectioase' din anul II aflase ca trebuie data mita 100 de euro pentru promovarea examenului cu cateva luni de zile inaintea examenului din sesiunea de vara (iunie 2014), dar nu a crezut ca este real, iar cu privire la materia 'Anestezie generala' a sustinut ca nu-si aminteste cand a aflat exact despre aceasta practica, insa era o chestiune care se stia la nivel general printre studenti.

Martorul I___ I_____ a confirmat episodul petrecut in dimineata zilei de vineri, 30.01.2015, in curtea Spitalului de Boli Infectioase 'Sfanta Parascheva' din Iasi, unde s-au adunat mai multi colegi de-ai sai, cu carnetele de student, unul dintre ei urmand sa se deplaseze la cabinetul inculpatei Dorobat Carmen Mihaela pentru a i le duce, fara a fi fost ceva stabilit dinainte cu privire la persoana care va duce carnetele, in legatura cu examenul de la disciplina 'Anestezie generala' la care titular era sotul inculpatei. Martorul a mai aratat el i-a dat carnetul sau, in care a pus suma de 100 de euro data de comisarul D____ de la D.N.A. – S.T. Iasi pentru flagrant (fara a cunoaste daca era sau nu marcata), colegului B_________ C_____ care, impreuna cu alte carnete, le-a dus inculpatei, iar cand a iesit din pavilion le-a spus studentilor prezenti ca 's-a rezolvat' sau ceva de genul acesta.

Desi a vrut sa invete sa ia examenul 'pe bune', atunci cand a vazut ca se practica din nou, la nivel general, printre colegi remiterea sumei de 100 de euro, si-a dat seama ca nu are nicio sansa sa ia examenul altfel, acesta fiind momentul in care a decis sa dea suma de bani (cu cateva zile inainte de examen), dar nu in sensul promovarii examenului, ci al realizarii unui flagrant, pentru a pune capat acestei practici, pentru a dovedi ca inculpata lua mita. In acest context a formulat denuntul la D.N.A. Iasi.

In legatura cu postarea de pe facebook facuta de martorul B___ C_____, seful lor de an, in data de 29 sau 30.01.2015, a sustinut ca si-o aminteste in sensul ca erau asteptati la doamna profesor la Spitalul de Boli Infectioase, nu era o postare explicita in sensul ca sunt asteptati sa dea mita pentru promovarea examenului la disciplina 'Anestezie generala', o persoana din afara, care nu era student, nu ar fi inteles semnificatia mesajului. El, personal, nu a avut niciun dubiu cu privire la semnificatia mesajului si nu l-a surprins mentionarea numelui inculpatei in acea postare, aratand ca martorul B___ C_____ nu l-a indemnat sa dea bani ori sa actioneze in vreun mod anume, ci faptul ca trebuia sa dea bani pentru promovarea examenului era un lucru pe care il stia dinainte, se stia din student in student ca trebuie sa se meraga pentru note cu carnetele de student, cu bani in ele.

Experienta proprie si motivatia pentru care a formulat denunt la D.N.A. – S.T. Iasi, in data de 29.01.2015, a fost aceea ca a dorit sa se termine odata cu aceasta practica 'ori dai, ori nu treci' din Facultatea de Medicina Dentara de la cele doua materii, precizand, la solicitarea apararii de a furniza detalii cu privire la modul in care a procedat cu aceasta ocazie, citam: 'Din ce imi amintesc, m-am prezentat la D.N.A. Iasi si am spus ca vreau sa fac un denunt. Apoi, impreuna cu un domn politist, am scris acel denunt (nu imi amintesc exact daca l-am scris eu de mana) si l-am semnat. Sa fim bine intelesi, nu mi-a spus nimeni ce sa scriu in acel denunt, eu pur si simplu am scris ceea ce se intampla si cred ca am spus atunci ca urmeaza si maine sa se intample (n.n. 30.01.2015). Pur si simplu am vrut sa se termine odata, sa nu mai vina nimeni in facultatea aceasta 'ori dai, ori nu treci''.

Dupa ridicarea protectiei martorului I___ I_____, avand in vedere ca din dosarul de urmarire penala lipseau actele procesuale/procedurale referitoare la activitatea de folosire a colaboratorului (martorului) cu identitate protejata, Curtea a solicitat D.N.A. – S.T. Iasi sa-i fie puse la dispozitie ordonanta de autorizare a folosirii colaboratorului cu identitate protejata G________ F____, actele procedurale intocmite la momentul la care s-a instalat si la care s-a predat aparatura de inregistrare audio/video, aspectele vizand art. 150 alin. 1 si 7 Cod procedura penala, cu privire la incuviintarea de participare la anumite activitati vizand suma de bani, daca mandatul de supraveghere tehnica nr. 238/29.01.2015 care l-a vizat chiar pe numitul I___ I_____ a fost pus in executare si daca s-au obtinut materiale in urma acestuia, eventual cand anume a incetat acest mandat.

D.N.A. – S.T. Iasi a raspuns prin adresa din data de 02.07.2020, fila 174 vol. II ds. apel, comunicand ca, in urma verificarilor efectuate in evidentele sale cu privire la dosarul de urmarire penala nr. 18/P/2015, nu au fost identificate ordonanta de autorizare a folosirii colaboratorului cu identitate protejata G________ F____, procese verbale referitoare la primirea – predarea echipamentului de inregistrare audio/video si la activitatile desfasurate de G________ F____, procese verbale referitoare la predarea – primirea de catre D.N.A. – S.T. Iasi catre G________ F____ a sumelor de bani care ar fi urmat sa fie remise catre inculpati, precum si faptul ca, in afara de inregistrarea rezultata din supravegherea tehnica in mediul ambiental efectuata de colaboratorului cu identitate protejata G________ F____, nu exista alte materiale.

Desi lipsa acestor acte procesuale si procedurale ar fi putut fi invocate ca aspecte de nelegalitate a efectuarii actelor de urmarire penala cu potential de retinere a sanctiunii nulitatii relative a probatoriului administrat in aceste conditii, conform art. 282 alin.1 din Codul de procedura penala, totusi inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe, prin aparatorii alesi, nu au invocat aceste aspecte in faza de camera preliminara, astfel incat potentiala nulitate relativa s-a acoperit, in conditiile art. 282 alin. 5 lit. a din Codul de procedura penala, invocarea acestei nulitati abia in fata instantei de apel fiind tardiva.

In consecinta, intreg probatoriul obtinut in urma folosirii colaboratorului cu identitate protejata respecta conditiile de legalitate.

Pe langa acest aspect, legalitatea probatoriului astfel administrat este consolidata prin depozitia martorului I___ I_____ care a prezentat in fata instantei de apel toate activitatile procedurale desfasurate de organul de urmarire penala in raport de calitatea ce ii fusese atribuita, respectiv atribuirea calitatii de martor cu identitate protejata dupa ce a depus un denunt la D.N.A. – S.T. Iasi in legatura cu modul de promovare a examenelor la cele doua materii de studiu, montarea aparaturii de inregistrare video-audio de catre un angajat la unitatii de parchet care i-a si explicat cum functioneaza aceasta, cum se deschide, cum se inchide, si ce anume are de facut in aceasta calitate. A precizat ca i s-a solicitat ca, in momentul in care se va afla in curtea Spitalului de Boli Infectioase 'Sfanta Parascheva' din Iasi si vor fi adunati colegii sai, sa dea drumului camerei sa inregistreze ce se intampla, ' sa las lucrurile sa curga', activitate pe care martorul a si desfasurat-o, precizand chiar ca nu a inchis intentionat in niciun moment camera de inregistrare de teama sa nu o deregleze sau defecteze, cat timp s-a aflat in curtea spitalului. Martorul a specificat ca nu i s-a cerut sa se deplaseze la cabinetul inculpatei Dorobat Carmen Mihaela sau in incinta spitalului si nici sa mearga el personal sa dea bani inculpatei. Dupa ce a plecat din curtea unitatii medicale, a fost sunat de un angajat al D.N.A. – S.T. Iasi care a venit cu masina si caruia martorul i-a predat aparatura de inregistrare, acesta fiind finalul colaborarii cu unitatea de parchet.

Curtea concluzioneaza ca, desi nu exista actele procedurale aferente, modul in care s-au derulat activitatile procedurale, asa cum au fost relatate intr-un mod coerent si credibil de catre martorul I___ I_____, totusi au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza aceasta activitate de supraveghere tehnica si folosire a colaboratorului cu identitate protejata (art. 148 – art. 150 din Codul de procedura penala).

Concluzionand asupra aspectelor de fond ale acuzatiilor de luare de mita/complicitate la luare de mita, Curtea apreciaza ca nu exista nicio indoiala cu privire la savarsirea faptelor de catre inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe.

Asa cum in mod corect a retinut si prima instanta, desi exista o metodologie elaborata la nivelul Facultatii de Medicina Dentara din cadrul U.M.F. 'Gr. T. Popa' din Iasi denumita 'Procedura privind desfasurarea examenelor care includ ca proba de evaluare testul grila unic – an universitar 2013-2014' , (...), prin care erau stabilite clar regulile dupa care trebuia sa se desfasoare examinarea la aceasta materie a studentilor de anul II de la facultatea mentionata, in sesiunea de vara din iunie – iulie 2014, inculpata Dorobat Carmen Mihaela nu a respectat nicio regula, procedand dupa bunul plac, dupa propriile reguli in examinarea studentilor.

Situatia era similara si in cazul disciplinei 'Anestezie generala. Sedare', materie de studiu pentru anul III la aceeasi facultate, cu examinare stabilita in sesiunea din ianuarie 2015, la nivelul facultatii fiind stabilita metodologia de examinare prin 'Procedura privind desfasurarea examenelor care includ ca proba de evaluare testul grila unic – an universitar 2014-2015', (...), care include si modul de evaluare a cunostintelor sub forma de colocviu.

Curtea nu va relua aspectele privind etapele care trebuiau urmate potrivit metodologiei versus 'etapele' create de inculpata deoarece apreciaza ca nu impune acest lucru deoarece au fost prezentate pe larg, corect si coerent de judecatorul de la prima instanta, argumente pe care instanta de control judiciar si le insuseste si, totodata, le mentine.

Curtea va puncta in analiza sa doar acele chestiuni criticate in calea de atac de catre inculpata apelanta, prin aparatorii alesi.

Astfel, apararea a sustinut ca nu se poate concluziona in sensul existentei manifestarii de vointa de a pretinde mita care ar decurge din nerespectarea procedurii de comunicare a rezultatelor examenului teoretic si acceptarea tuturor studentilor la proba practica, mai ales in contextul in care in declaratia data in fata instantei de fond inculpatii au prezentat motive credibile pentru care au inteles sa procedeze in acest mod.

Curtea observa ca din declaratiile inculpatilor date in fata instantei de fond, dar si fata instantei de apel – doar inculpata Dorobat Carmen Mihaela (filele 115-119, 135-138 vol. X ds. fond, filele 32-34, vol. III dosar apel), rezulta ca acestia au invocat volumul foarte mare de activitate pe care il desfasurau atat in calitate de cadre didactice, cat si in cea de medic/manager la Spitalul de Boli Infectioase 'Sfanta Parascheva' din Iasi – inculpata Dorobat Carmen Mihaela, respectiv medic/sef sectie Anestezie Terapie Intensiva la Spitalul de Neurochirurgie 'Prof. Dr. Nicolae Oblu' din Iasi.

Instanta de control judiciar nu impartaseste aceasta opinie deoarece, asa cum a punctat mai sus, nerespectarea procedurilor de examinare a studentilor de catre cei doi inculpati nu poate fi privita izolat de ansamblul faptic din cauza, asa cum pretinde apararea. Potrivit declaratiilor martorilor – studenti, acest comportament al inculpatilor de sfidare a procedurilor de examinare instituite la nivelul unitatii de invatamant era unul binecunoscut studentilor pentru ca se repeta de la o promotie la alta si, in plus, acest comportament se si concretiza in cele din urma in primirea mitei.

Nu poate fi primit niciun motiv, oricat de credibil ar fi in acceptiunea inculpatilor apelanti, pentru care au inteles sa procedeze intr-o alta maniera decat cea prevazuta expres si obligatoriu in metodologiile stabilite la nivelul facultatii ai carei cadre didactice erau, cu ocazia examinarii studentilor la cele doua materii de studiu – 'Boli infectioase' – anul II, 'Anestezie generala. Sedare' – anul III. De altfel, aceasta abordare de a gasi scuze, de a deplasa rasunderea demonstreaza incapacitatea inculpatilor de a respecta reguli, legi, regulamente si de a intelege, macar la finalul procesului penal, faptul ca nu interesele lor personale sau profesionale trebuie sa primeze, ci respectarea regulilor stabilite la nivel de entitate educationala, valabile si obligatorii pentru toti cei care inteleg si accepta sa faca parte din randul cadrelor didactice care o deservesc. Inculpatii apelanti aveau libertatea de a-si prioritiza si de a se limita doar la acele activitati si atributii pe care intelegeau si puteau sa le desfasoare intr-o asemenea maniera in care sa le poata aduce la indeplinire in conditii optime, fara niciun fel de rabat de la calitate.

Curtea mai retine ca atat parchetul, cat si inculpatii au invocat faptul ca prima instanta a inlaturat ca mijloc de actiune, prezentat in acuzare, folosit de cei doi inculpati pentru pretinderea indirecta (implicita) a sumelor de bani cu titlu de mita, crearea unei dificultati sporite a probei teoretice de examinare la cele doua discipline, parchetul apreciind ca aceasta inlaturare este gresita, iar inculpatii ca, desi le este favorabil, totusi nu au fost aratate in concret probele pe care se fundamenteaza aceasta solutie (martorii).

In opinia instantei de control judiciar, criticile apelantilor sunt gresite deoarece stabilirea gradului de dificultate a subiectelor de examen, la cele doua materii, cu scopul de a nu fi promovat examenul si astfel studentii sa fie practic constransi de propriul interes pentru a da mita profesorilor examinatori, nu a fost probat in cauza de catre acuzare. Aceasta proba nu poate fi facuta cu declaratiile martorilor – studenti deoarece nu are caracter de certitudine, putand inteveni, in mod firesc, doza de subiectivism al studentului mai mult sau mai putin pregatit la materiile respective, si nici organul judiciar nu poate evalua si verifica sustinerile studentilor pe acest segment.

Referitor la aceasta critica, trebuie remarcata, de pilda, declaratia martorului Rosu Manuel Florin, filele 229-230 vol. III ds. fond, asistent universitar la U.M.F. 'Gr. T. Popa' din Iasi si responsabil cu activitatile practice de la disciplina 'Anestezie generala. Sedare' al carei titular era inculpatul Dorobat Gheorghe la Facultatea de Medicina Dentara, care a sustinut in fata instantei de fond ca el personal nu a vazut suportul de curs tiparit tip manual al profesorului Dorobat Gheorghe si nici nu verifica daca subiectele intocmite de profesor erau din acel manual, ci cunostea doar informatia ca profesorul transmitea studentilor faptul ca subiectele vor fi din acel manual.

Asadar, o astfel de proba putea fi facuta doar prin solicitarea unui punct de vedere obiectiv de la un cadru didactic de aceeasi specialitate, de la specialisti in materie de boli infectioase, respectiv anestezie si sedare, care sa fi comparat materia care se preda studentilor de la medicina dentara, pe aceste specialitati, cu subiectele efectiv primite de studenti la examene. Cum insa parchetul nu a prezentat o astfel de proba, in mod corect prima instanta a inlaturat aceasta componenta a actiunii de pretindere indirecta (implicita) a sumelor de bani cu titlu de mita.

Inculpatul apelant Dorobat Gheorghe a mai invocat in aparare, atat cu privire la infractiunea de luare de mita, cat si cu privire la infractiunea de fals intelectual, faptul ca notele completate in unele carnete de student (mai exact, in 6 carnete de student gasite la perchezitia domiciliara) reprezentau note din timpul anului si nu note finale de la materia respectiva si ca nu ar putea fi considerata o modalitate a pretinderii mitei deoarece completarea notei avea loc ulterior pretinsei primiri.

Verificand procedurile de examinare (Regulamentul de studii universitare de licenta al Universitatii de Medicina si Farmacie 'Gr. T. Popa' din Iasi, filele 600 – 623 vol. 1 ds.u.p.; 'Procedura privind desfasurarea examenelor care includ ca proba de evaluare testul grila unic – an universitar 2014-2015', filele 534 – 543 vol. 1 ds.u.p.), Curtea a constatat ca nicaieri nu exista vreo mentiune care sa prevada posibilitatea consemnarii in carnetul de student a unei alte note decat nota finala de la o materie determinata, indiferent din cate note partiale ar fi fost obtinuta aceasta nota finala (asa cum este cazul materiilor in discutie, care erau compuse din alte trei note). Dimpotriva, art. 110 din Regulamentul mentionat prevede: 'Nota finala a examinarii se inscrie in carnetul de student si in catalogul de examen, cu semnatura comisiei de examen'. Cata vreme in catalogul oficial nu exista decat o singura nota la o materie determinata, orice alta sustinere vizand diverse note trecute in carnete de student, la cererea acestora pentru a le arata parintilor sau pentru orice alte motive nu reprezinta decat aparari puerile care nu pot fi luate in considerare.

De asemenea, nu exista nicio indoiala asupra caracterului de inscris oficial al carnetului de student, inscris emis de o institutie publica – Ministerul Educatiei, care poarta insemnele de autoritate ale unei institutii publice (universitate, facultate), si este producator de consecinte juridice pentru ca atesta o anumita calitate a titularului si o anumita situatie scolara care trebuie, prin urmare, sa fie in perfecta concordanta cu situatia scolara a studentului din catalogul oficial la facultatii.

Din declaratiile martorilor care aveau calitatea de asistenti universitari la disciplinele 'Boli infectioase' si 'Anestezie generala. Sedare', respectiv Rosu Manuel Florin, filele 229-230 vol. III ds. fond, si G____ L____, fila 225 vol. III ds. fond, rezulta ca nota care se consemneaza in catalog este nota finala, primita de la profesorul titular al disciplinei, si care este apoi trecuta pe platforma E-learning (catalogul oficial al facultatii).

Cat priveste modalitatea de pretindere a mitei, Curtea a constatat ca inculpatul Dorobat Gheorghe, in chiar declaratia data in fata primei instante (...) a aratat modul haotic, anacronic, in care isi desfasura activitatea de cadru didactic, fara a preciza in ce moment, raportat la stadiul evaluarii studentilor, ar fi completat carnetele de student cu note asa-zis de an, de la activitatea practica, la cererea acestora pentru a se justifica in fata parintilor. In consecinta, apararea conform careia completarea carnetelor nu ar putea fi considerata o modalitate a pretinderii mitei deoarece ar fi avut loc dupa pretinsa primire a mitei nu este confirmata nici macar prin propria declaratie a inculpatului.

A mai sustinut inculpatul ca nu putea refuza cererea unui student de a trece o anumita nota in carnet, aspect total neadevarat cata vreme un inscris oficial nu se completeaza cu date la bunul plac al studentului, ci cu date corecte si oficiale, aspecte pe care cadrul didactic trebuie sa le cunoasca si sa le respecte, neexistand nicio justificare logica si legala a unui comportament contrar.

Apararea a mai incercat sa sustina ca martorii – studenti ar fi fost influentati (fie de seful de an B___ F_______ C_____ prin acel mesaj postat pe facebook, fie de alte persoane care ar fi urmarit inlaturarea inculpatei Dorobat Carmen Mihaela de la eventuala ocupare a functiei de rector al U.M.F. 'Gr. T. Popa' Iasi) pentru a formula denunturi la D.N.A. – S.T. Iasi impotriva inculpatilor Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe. Curtea nu poate primi insa o astfel de asertiune avand in vedere ca nu exista probe care sa sustina aceasta ipoteza, ci dimpotriva, exista probe certe, neindoielnice, ca studentii, toti fiind in aceeasi promotie, in mod liber si neconstransi de nimeni, s-au mobilizat si au facut aceste demersuri. Esential in economia cauzei este insa faptul ca declaratiile date de acestia pe parcursul procesului penal s-au dovedit a reflecta adevarul, coroborandu-se cu celelalte probatorii din cauza.

Un argument in plus care nu permite retinerea apararii inculpatilor este si faptul ca studentii de anul III de la Facultatea de Medicina Dentara incepusera sa dea mita cate 100 de euro in carnetele de student, in vederea promovarii examenului la disciplina 'Anestezie generala' inca din data de 06.01.2015, cu mult inainte ca martorul Bifa F_______ C_____, seful de an, sa posteze pe facebook, in data de 29.01.2015, dupa ce el insusi daduse mita pentru examenul de a doua zi, mesajul prin care le comunica celorlalti colegi cand si unde poate fi gasita inculpata, in legatura cu examenul ce ar fi trebuit sa aiba loc in data de 30.10.2015. De pilda, la data de 06.01.2015, inculpata Dorobat Carmen Mihaela a primit pentru inculpatul Dorobat Gheorghe, prin intermediul martorului – student Avci Mehmet suma de 500 euro - cate 100 euro de la studentii Atmatsidi G. Charikleia, I____ A. M____-M_______, I_____ I__, Papasileka Pelagia, Saki S. M___; apoi, in data de 26.01.2015 suma de cate 100 de euro de la martorele - studente C_______ C____ C______ si P______ M_____-M______; in data de 27.01.2015, suma de 100 euro de la martora studenta Khawatmi A. Katherine Siham; la data de 28.01.2015, tot prin intermediul martorului student Avci Mehmet, cate 100 euro de la martorii studenti A______ R.M. R_____, Gavrilita Naomi L____, Sinigur I__; in data de 29.01.2015, studentii fiind deja ingrijorati de neafisarea notelor la proba practica a examenului la disciplina 'Anestezie generala', a doua zi urmand a avea loc proba teoretica la aceeasi disciplina, s-au mobilizat in numar foarte mare, practic a fost vorba despre cea mai mare parte dintre studenti, inculpata Dorobat Carmen Mihaela primind: suma de 100 euro de la martorul student B___ F_______ C_____, suma de 100 euro de la martora studenta B______ A______ M_______, suma de 100 euro de la martora studenta P_______ R_____ V______, suma de 100 euro de la martorul student M____ V___-P___; prin intermediul martorului student Hage Moussa M___, suma de 3100 euro (cate 100 euro de la fiecare student) de la martorii studenti: A____ G________, A______ (Apopii) A______ S_____ - An V, A_______ A____-M_____, B_____ A________, B_____ N. N______-S_____, B______ I. I____ A______, B_______ N. A______, B______ M. A____-G_______, C____ P. E____ L_____, C__________ C_____, C_____ M____, F________ E____ C_______, L_____ L_____ L________, Hage Moussa M___, I__ I_____ E____, L____ O_______, L_____ E____-Smarandita, L______ P____-Alin, Lumina A________, Martisca C______, P____ S. T______, P______ F. C_______-M______, P___ M_______ M____, R____ G______, S______ O___ A______, G______ G_____ G______, S_____ M_______, Tefeles D__-A_____, Traistar A________ R_____, Tuluc I_____, T_____ S_____, Vavrita A_____-C_________.

De altfel, se remarca faptul ca, inca din faza de urmarire penala, la audierea unui numar semnificativ de martori – studenti a participat cel putin un aparator ales al inculpatilor Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe care au avut posibilitatea de a adresa intrebari acestora pentru a lamuri orice aspect neclar si de a formula obiectiuni cu privire la modul in care s-a desfasurat audierea. Or, in niciuna dintre declaratiile existente in vol. 2 ds.u.p. nu exista vreo obiectiune in acest sens din partea aparatorilor alesi ai inculpatilor.

Nici faptul ca martorii – studenti au relatat unanim ca cei doi inculpati nu le-au cerut in mod direct, expres, mita pentru promovarea examenelor nu reprezinta un aspect care sa-i disculpe ori care sa circumstantieze favorabil raspunderea acestora, deoarece s-a stabilit cu certitudine ca nu acesta era modul de actiune al inculpatilor Dorobat (nici acuzatia nu este formulata de aceasta maniera). Dimpotriva, inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe actionau subtil, astfel incat sa fie creata aparenta de legalitate si corectitudine, aceasta fiind si motivatia pentru care forma de pretindere a mitei este cea indirecta, implicita.

Inculpatul apelant Dorobat Gheorghe, prin aparatorii alesi, a mai sustinut in apel ca actiunea de primire a mitei nu exista, lipsind practic din elementul material al infractiunii de luare de mita, acesta neintrand efectiv in posesia vreunei sume de bani, neexistand vreun element probatoriu direct din care sa rezulte ca intre cei doi inculpati ar fi existat o intelegere privind primirea sumelor de bani de la studenti.

Curtea nu impartaseste opinia apararii, apreciind ca, dimpotriva, exista certitudinea activitatii infractionale a inculpatului Dorobat Gheorghe – pretindere indirecta (implicita) si primire indirecta – actiuni care rezulta din ansamblul probator administrat in cauza si dezvoltat deja in precedent. Facand o recapitulare a acestor elemente, instanta de control judiciar subliniaza urmatoarele:

- existenta unei cutume atat in darea de mita (mai exact a sumei de 100 de euro, cuantum stiut dinainte, acelasi pentru fiecare student) profesorului titular la materia 'Anestezie generala. Sedare' pentru promovarea examenului, cu anumite note foarte mari (8 sau 9), chiar si conditiile in care cei examinati nu se pregateau deloc pentru materia respectiva, cat si in modalitatea in care aceasta mita era data (in carnetul de student, cu predilectie, la sotia profesorului titular, dupa un anumit ritual de inmanare a carnetelor/plicurilor cu sumele de bani, aspecte care rezulta fara urma de indoiala din declaratiile martorilor – studenti, confirmate prin inregistrarea audio - video in mediul ambiental efectuata in data de 30.01.2015 de catre martorul – student I___ I_____, in calitatea sa de colaborator/martor cu identitate protejata;

- carnetele de student/plicurile avand fiecare suma de 100 euro in ele gasite in biroul inculpatei Dorobat Carmen M______ cu ocazia constatarii infractiunii flagrante in data de 30.01.2015 (18 carnete de student si doua plicuri cu numele a doi studenti) primite succesiv incepand cu data de 06.01.2015 si pana in data de 30.01.2015 inclusiv, in conditiile in care aceasta nu a oferit niciodata o explicatie plauzibila a motivului pentru care aceste carnete (ale unor studenti de anul III la Facultatea de Medicina Dentara carora inculpata nu le preda nicio materie in acest an de studiu) se aflau in biroul sau;

- convorbirea telefonica purtata de cei doi inculpati, in dimineata zilei de 30.01.2015, la ora 09:41, interceptata legal, inainte de sustinerea probei teoretice la disciplina 'Anestezie generala' din care rezulta, cat se poate de clar, ca inculpatul Dorobat Gheorghe nu era surprins de solicitarea sotiei sale, inculpata Dorobat Carmen Mihaela, de a-i primi in examen pe toti studentii chiar daca nu afisase rezultatele acestora la proba practica, asa cum nu s-a aratat surprins nici de faptul ca studentii sai din anul III, cu care inculpata nu mai avea nicio legatura didactica, au mers la sotia sa pentru a o intreba despre afisarea acestor rezultate, participarea la urmatoarea proba de examen, etc., ci dimpotriva a achiesat la tot acest tablou faptic, demonstrand cunosoasterea activitatii infractionale;

- neintrarea in posesia efectiva a sumei de 6.700 euro obtinuti din mita primita de la cei 67 de studenti nu echivaleaza cu lipsa actiunii de primire a mitei, insasi acuzatia adusa referindu-se la primirea indirecta a acestei sume, prin mijlocirea inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, cutumua statornicita in timp, banii intrand in bugetul comun al celor doi soti.

- cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuate in biroul inculpatului Dorobat Gheorghe de la Spitalul de Neurochirurgie 'Prod. Dr. Nicolae Oblu' din Iasi, in data de 30.01.2015 (proces verbal, filele 420 – 428 vol. 1 ds. u.p.) au fost gasite sume insemnate de bani, in lei, in dolari, in lire, inclusiv in euro. De pilda: intr-o sacosa tip cadou, aflata in dulap, a fost gasita suma de 5.900 euro intr-un ciorap, suma de 2.905 euro intr-un alt ciorap, in buzunarul pantalonilor aflati in dulap suma de 680 de euro. Cu privire la existenta acestor sume de bani in biroul sau, inculpatul nu a fost in masura sa ofere explicatii serioase si credibile, sustinand, de exepmlu, ca sumele de bani gasite in ciorapi ar reprezenta economii personale, incepand cu anul 2003, pentru a-si ajuta mama bolnava, sublinind ca doar el foloseste acest birou.

- despre practica inculpatului de a primi mita pentru promovarea examenelor de catre studenti cunostea si numitul Lopez M_________, student in anul III la aceeasi facultate, care inca din data de 09.01.2015 a formulat un denunt la D.N.A. – S.T. Iasi in care a relatat aceste aspecte ( a se vedea ordonanta nr. 140/P/2014 din data de 15.03.2018 a aceleiasi unitati de parchet, filele 85-93 vol. IX ds. fond). Aceasta practica a fost confirmata, dincolo de orice dubiu, asa cum rezulta din ordonanta de clasare din data de 30.01.2020, data in dosarul nr. 311/P/2018 de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi, filele 10-19 vol. II ds. apel, in data de 12.01.2015 (asadar, anterior datei savarsirii infractiunii de luare de mita din prezenta cauza, insa in perioada de timp in care studentii se mobilizau in a da mita pentru examenul de la disciplina 'Anestezie generala') cand colaboratorul cu identitate fictiva Lopez M_________ a dat, in intervalul orar 12:19 – 12:24, suma de 100 euro (doua bancnote de 50 euro), primita de la D.N.A. – S.T. Iasi, profesorului Dorobat Gheorghe in cabinetul sau de la Spitalul de Neurochirurgie 'Prod. Dr. Nicolae Oblu' din Iasi, in scopul promovarii examenului, aceasta activitate fiind inregistrata audio video de catre martorul colaborator. Din cauza faptului ca aceasta inregistrare a fost efectuata in afara limitelor permise de mandatul de supraveghere tehnica nr. 27UP/11.01.2015 existent pe numele inculpatului Dorobat Gheorghe, care permitea supravegherea video, audio, fotografierea in mediul ambiental, dar fara incuviintarea patrunderii in spatii private (n.n. asa cum era biroul acestuia), proba nu a putut fi folosita in mod legal pentru dovedirea activitatii penale de catre parchetul care instrumenta respectiva cauza. Faptic insa, este fara putinta de tagada realitatea actiunii savarsite de inculpat care consolideaza, in cadrul procesual prezent, concluzia cutumei statornicite de inculpat.

In concluzie, solutia primei instante de condamnare a inculpatilor Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe pentru infractiunile retinute in sarcina fiecaruia dintre ei este legala si temeinica, urmand a fi mentinuta de instanta de control judiciar.

Sub aspectul individualizarii pedepselor si a modalitatii de executare a acestora, parchetul a solicitat in apel majorarea pedepselor aplicate inculpatilor Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe, cu inlaturarea circumstantelor atenuante facultative, si executarea in regim de detentie a pedepselor rezultante.

Contrar solicitarii parchetului, Curtea apreciaza ca prima instanta a efectuat o corecta individualizare a pedepselor principale aplicate celor doi inculpati, cu analiza criteriilor prev. de art. 74 din Codul penal, prezentand pertinent si detaliat toate argumentele pentru care a inteles sa retina in favoarea acestora si circumstantele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal, dandu-le efectul prev. de art. 76 din Codul penal, urmand ca acestea sa fie mentinute.

Pe langa argumentele primei instante, Curtea are in vedere la evaluarea gravitatii faptelor savarsite, criteriu de individualizare a pedepsei, si aspectul ca cele doua materii predate de inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe nu reprezentau materii principale pentru studentii de la Facultatea de Medicina Dentara, dat fiind specificul acestei facultati. Absolventii urmau a profesa ca medici dentisti pentru care nivelul de cunostinte necesar in materie de anestezie/sedare nu trebuia sa fie avansat, asepect confirmat si prin declaratia martorului Rosu Manuel Florin, filele 229-230 vol. III ds. fond, asistent universitar la U.M.F. 'Gr. T. Popa' din Iasi si responsabil cu activitatile practice de la disciplina 'Anestezie generala. Sedare' al carei titular era inculpatul Dorobat Gheorghe, asa cum medicul dentist nu urma sa trateze boli infectioase.

Totodata, va fi avut in vedere si numarul de acte materiale din structura infractiunilor de luare de mita/complicitate la luare de mita, sublinind faptul ca reprezinta un singur act material, in unitate naturala colectiva, in structura infractiunii continuate activitatea unica de primire a mai multor carnete de student in acelasi timp, avand suma de 100 euro in interior fiecare, ori plicurile continand astfel de sume.

Nu poate fi trecuta cu vederea nici atitudinea studentilor de a achiesa la comportamentul penal al inculpatilor, la perpetuarea cutumei despre care toti studentii audiati au relatat in declaratiile date, acceptand cu usurinta sa dea mita pentru a promova o disciplina de examen, cu note foarte mari (8 sau 9), mare parte dintre ei fara sa se pregateasca pentru examenele de la cele doua materii. Lipsa de reactie transanta si imediata a studentilor fata de maniera in care cele doua cadre didactice au inteles sa duca in derizoriu activitatea didactica, in toate componentele sale, intr-o institutie de invatamant superior de prestigiu si de traditie in Romania a incurajat inculpatii in parcursul infractional, acestia ajungand sa ignore regulile stricte ale procesului didactic, facand negot cu pregatirea profesionala a viitorilor medici dentisti si, in cele din urma, cu sanatatea pacientilor.

La mentinerea cuantumului pedepselor stabilite inculpatilor Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe, precum si a modalitatii de executare a acestor pedepse contribuie si faptul ca acestia, pe parcursul procesului penal, s-au aflat sub masuri preventive privative de libertate si restrictive de libertate si drepturi, Curtea apreciind ca acestea au fost in masura sa determine in mentalul inculpatilor o intelegere a gravitatii faptelor savarsite si a consecintelor acestora, procesul de apropriere a unui comportament pro-social putand fi continuat cu reale sanse de reusita sub supravegherea unui organ specializat al statului, fara a fi necesara incarcerarea acestora.

In acelasi timp, Curtea are in vedere si varstele celor doi inculpati (Dorobat Carmen Mihaela – 61 de ani, Dorobat Gheorghe – 66 de ani), gradul de pregatire profesionala si educatie, experienta acumulata de-a lungul unor cariere prestigioase, precum si activitatea concreta pe care acestia, in calitate de medici in cadrul unor unitati sanitare de prim rang, o pot desfasura in continuare in folosul pacientilor.

Pentru ipoteza retinerii formei de individualizare a executarii pedepsei prev. de art. 91 din Codul penal, Parchetul a solicitat majorarea termenului de supraveghere si majorarea perioadei in care inculpatii vor presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, precum si impunerea uneia sau a mai multor obligatii dintre cele prevazute de art. 93 alin. 2 din Codul penal.

Fata de gravitatea ansamblului faptic retinut in sarcina fiecarui inculpat, Curtea apreciaza ca este intr-adevar necesara, justificata si proportionala cu individualizarea cuantumului pedepsei principale rezultante a fi majorata durata termenului de supraveghere in care inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe vor fi tinuti sa respecte masurile si obligatiile stabilite de prima instanta, astfel ca, in acord cu dispozitiile art. 92 alin.1 din Codul penal, va majora aceasta durata de la 3 ani la 4 ani.

Fondata este si critica parchetului privind neaplicarea de catre prima instanta a dispozitiilor art. 93 alin. 2 din Codul privind impunerea uneia sau a mai multor obligatii in sarcina condamnatului, dintre cele mentionate expres in dispozitia legala. Dispozitia imperativa obliga instanta la impunerea uneia sau a mai multor obligatii, aceasta apreciind doar cu privire la obligatia/obligatiile concrete, dintre cele stabilite de textul de lege, pe care le instituie.

In speta de fata, data fiind educatia si pregatirea profesionala a inculpatilor Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe, precum si specificul infractiunilor savarsite de acestia, Curtea apreciaza ca fiind potrivita pentru intelegerea si asumarea consecintelor faptelor savarsite, si, in final reintegrarea sociala, instituirea in sarcina fiecaruia dintre inculpati a obligatiei de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de Serviciul de probatiune Iasi sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate, pe durata termenului de supraveghere de 4 ani.

Nu se impune insa majorarea perioadei in care inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe vor presta munca neremunerata in folosul comunitatii, perioada de 60 de zile stabilita de prima instanta fiind suficienta in acest sens, apreciind ca munca pe care acestia o desfasoara in calitate de medici in spital (infectionist si anestezist) este prioritara si mult mai utila comunitatii, mai ales in perioada de criza sanitara (pandemie Covid 19) pe care o parcurge societatea.

Prin urmare, acest motiv de apel al parchetului nu va fi primit.

Atat parchetul, cat si inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe au formualt critici cu privire la pedepsele complementare si accesorii care insotesc pedepsele principale.

Parchetul a solicitat majorarea duratei pedepsei complementare constand in interzicerea exercitiului unor drepturi pe durata maxima, cu suplimentarea interdictiei de a ocupa functia de cadru didactic si in invatamantul privat pentru ambii inculpati, precum si aplicarea inculpatului Dorobat Gheorghe a pedepsei complementare si a pedepsei accesorii si pentru savarsirea infractiunii de 'fals intelectual', aplicarea, in final, a dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Codul penal.

Inculpatii apelanti Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe au criticat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b si k, respectiv, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoaje juridice de drept public, apreciind ca singura necesara potrivit scopului este doar pedeapsa complementara prev. la art. 66 alin. 1 lit. g din Codul penal – dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.

In dezbaterile din apel, inculpata Dorobat Carmen Mihaela si-a restrans critica doar la solicitarea de inlaturare din continutul pedepselor complementare si accesorii a interdictiei privind exercitarea dreptului de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public (art. 66 alin. 1 lit. k din Codul penal).

Curtea, analizand toate aceste solicitari, apreciaza ca fata de rolul pedepsei complementare de a intregi cadrul de sanctionare a inculpatilor si de a contribui la atingerea scopului pedepsei principale de reducare si reintegrare a acestora, precum si in raport de natura si gravitatea faptelor savarsite care nu lezeaza doar relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatilor de serviciu, ci, in acelasi timp, decredibilizeaza actul educational intr-o institutie de invatamant superior medical, creand o stare de pericol usor anticipabila pe viitor pentru sanatatea publica, se impune majorarea duratei pedepsei complementare aplicate celor doi inculpati, conform art. 66 alin. 1 din Codul penal, la limita maxima de 5 ani.

Cat priveste continutul concret al interdictiei privind exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa functia de care s-au folosit inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe pentru savarsirea infractiunilor retinute in sarcina lor, Curtea constata ca prima instanta a interzis acestora, cu titlu de pedeapsa complementara si accesorie, dreptul de a exercita functia de cadru didactic in sistemul public din Romania, motivand prin aceea ca infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea au fost savarsite in realizarea unui serviciu de interes public intr-o unitate din sistemul public.

Inculpatii nu au criticat aceasta interdictie, ci dimpotriva, au apreciat ca este singura necesara potrivit scopului sau in contextul faptelor imputate, insa parchetul a solicitat extinderea continutului acestei interdictii si la invatamantul public, argumentand ca limiteaza eficienta pedepselor complementare si accesorii, si, in acelasi timp, este nelegala deoarece art. 289 alin.1 din Codul penal se refera la interzicerea exercitarii unei anumite profesii/activitati, nu interzicerea exercitarii acestora intr-o anumita institutie sau intr-un anumit sistem.

Curtea va primi doar in parte argumentele parchetului. Intr-adevar, prin limitarea interdictiei de a exercita functia de cadru didactic doar la sistemul public de invatamant din Romania este trunchiata eficienta pedepsei complementare si accesorii in raport cu rolul acestor pedepse, asa cum a fost aratat deja mai sus, in conditiile in care si exercitarea acestei functii in cadrul sistemului privat de invatamant, in maniera in care au inteles sa o exercite inculpatii, este la fel de grava si de periculoasa pentru pregatirea profesionala a celor care urmeaza o forma de invatamant, prin propagarea paradigmei obtinerii de rezultate bune si foarte bune la invatatura in absenta unei pregatiri corespunzatoare si a unui efort cinstit pentru aceasta.

Nu exista, in opinia instantei de control judiciar, nicio ratiune pentru care interdictia in discutie ar trebui sa se limiteze doar la sistemul public de invatamant din aceasta perspectiva, apreciind netemeinica solutia adoptata de prima instanta pe acest segment.

Instanta de control judiciar nu este insa de acord cu celalalt argument al parchetului, neputandu-se retine o nelegalitate a modului de stabilire a pedepselor complementare si accesorii de catre prima instanta deoarece dispozitia legala cuprinsa in art. 289 alin.1 din Codul penal are o formulare generala, cuprinzatoare, tocmai pentru a da posibilitatea judecatorului sa individualizeze, intr-un mod clar determinat, aceasta interdictie prin raportarea la situatia concreta din speta dedusa judecatii.

In consecinta, Curtea apreciaza ca se impune extinderea continutului interdictiei impuse de prima instanta in sensul de a interzice, cu titlu de pedeapsa complementara si accesorie, exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa functia de cadru didactic in invatamantul public si privat, celor doi inculpati (evident, in cazul pedepsei complementare, pe durata de timp majorata la 5 ani), in acest sens urmand a fi admis apelul parchetului.

Nefondata este insa, in aprecierea instantei de control judiciar, solicitarea inculpatei Dorobat Carmen Mihaela de inlaturare din continutul pedepselor complementare si accesorii a interdictiei privind exercitarea dreptului de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public (art. 66 alin. 1 lit. k din Codul penal), urmand a fi respinsa ca atare.

O persoana condamnata definitiv pentru infractiuni de coruptie nu este demna sa ocupe o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public, existand o incompatibilitate fundamentala intre atributele de demnitate, responsabilitate, corectitudine, cinste, respect fata de lege, pe care trebuie sa le detina o persoana care ocupa o astfel de functie cu implicatii majore in viata sociala si persoana inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, prin prisma infractiunilor savarsite.

Asa cum s-a mentionat mai sus, o alta critica a parchetului vizeaza neaplicarea de pedepse complementare si accesorii inculpatului Dorobat Gheorghe si pentru savarsirea infractiunii de 'fals intelectual'.

Desi aplicarea acestor pedepse pentru infractiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, nu are caracter obligatoriu, ca in cazul infractiunii de luare de mita, Curtea gaseste fondata solicitarea parchetului avand in vedere gravitatea faptei savarsite de inculpat prin falsificarea unor inscrisuri oficiale, in speta sase carnete de student, in imprejurarile dezvolate pe larg in antecedent, din postura sa de cadru didactic universitar (functionar public in acceptiunea art. 175 alin.1 lit. b teza a II-a din Codul penal), aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, apreciind ca aceste pedepse sunt necesare, conform art. 67 alin.1 din Codul penal, in complinirea pedepsei principale de 9 luni inchisoare aplicate de prima instanta.

In acest sens, Curtea va aplica inculpatului Dorobat Gheorghe pedeapsa complementara constand in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute in art. 66 alin. 1 lit. a, b, g si k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia de cadru didactic in invatamantul public si privat si dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioada de 5 ani, aceleasi interdictii urmand a fi aplicate si cu titlu de pedeapsa accesorie.

In final, Curtea va face aplicarea pedepsei complementare si accesorii rezultante, pe langa pedeapsa principala rezultanta de 2 ani si 3 luni inchisoare.

Parchetul a criticat sentinta instantei de fond si in ceea ce priveste pedeapsa accesorie rezultanta aplicata inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, solicitand sa se mentioneze ca aceasta se executa in cazul in care pedeapsa principala cu inchisoarea devine executabila.

Curtea nu va primi aceasta critica a parchetului deoarece momentul de la care se va executa pedeapsa accesorie, aplicata pe langa o pedeapsa principala a carei executare este suspendata sub supraveghere, este stabilit de lege, indiferent de existenta sau nu a unei mentiuni in acest sens in dispozitivul hotararii judecatoresti. Acest moment rezulta indirect din dispozitiile art. 65 alin. 3 din Codul penal care stabilesc limitele temporale de executare a pedepsei accesorii constand in interzicerea exercitarii unor drepturi in cazul pedepsei principale care se executa efectiv, in regim penitenciar.

In cazul pedepselor principale care nu se executa efectiv, in regim penitenciar, cum este cazul pedepsei a carei executare este suspendata sub supraveghere, ceea ce se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti este pedeapsa complementara, conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal. Pedeapsa accesorie se executa doar in ipoteza in care pedeapsa principala devine executabila efectiv, devine asadar o pedeapsa privativa de libertate, prin revocarea benficiului suspendarii sub supraveghere.

Prin urmare, lipsa acestei mentiuni nu afecteaza legalitatea hotararii primei instante.

Referitor la masurile preventive sub care s-au aflat inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe pe parcursul procesului penal, aspect criticat de parchet in raport de inculpatul Dorobat Gheorghe din perspectiva masurii preventive si a momentului de debut al acesteia, Curtea tine sa sublinieze un aspect prioritar, din oficiu.

Astfel, fata de modalitatea de individualizare a executarii pedepselor aplicate celor doi inculpati, in speta suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei prev. de art. 91 din Codul penal, modalitate mentinuta de instanta de control judiciar pentru motivele deja prezentate mai sus, in cauza nu este incidenta operatiunea de deducere din durata pedepsei aplicate a duratei masurilor preventive privative de libertate prevazuta de art. 72 din Codul penal, asa cum in mod gresit a dispus prima instanta si, de asemenea, in mod gresit a solicitat parchetul in apel.

Operatiunea deducerii din cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului a duratei unei masuri preventive privative de libertate (retinere, arestare preventiva, arest la domiciliu) vizeaza exclusiv pedepsele executabile in regim privativ de libertate. Pentru forma de executare a suspendarii sub supraveghere a pedepsei dispozitia de deducere a duratei masurilor preventive din durata pedepsei principale este lipsita de orice efect juridic si nu este apta de a fi pusa in executare deoarece nu are loc niciun fel de modificare a cuantumului pedepsei principale urmare a unei astfel de dispozitii.

Dispozitia de deducere a duratei unei masuri preventive privative de libertate din durata pedepsei principale apartine instantei care anuleaza sau revoca beneficiul acestei forme de executare, in conditiile art. 96/art. 97 din Codul penal, deoarece numai aceasta instanta confera caracter executabil pedepsei principale definitive care fusese suspendata de la executare.

Mentionarea in sentinta penala de condamnare, cu aplicarea art. 91 din Codul penal, a faptului ca inculpatul a fost supus unei masuri preventive in cauza are doar rolul de a evidentia acest fapt astfel incat, in ipoteza intervenirii unei schimbari a modalitatii de executare a pedepsei, instanta sa nu omita deducerea duratei masurii preventive, fapt care l-ar prejudicia pe inculpat si care ar determina apoi accesarea unor proceduri judiciare distincte pentru remedierea acestei omisiuni.

In consecinta, Curtea apreciaza ca nu este fondat acest motiv de apel al parchetului cu privire la solicitarea de deducere a masurii preventive din pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului Dorobat Gheorghe.

Pentru acuratete juridica, Curtea retine ca inculpata Dorobat Carmen Mihaela a fost retinuta in data de 30.01.2015, ora 22:57, pentru 24 de ore, prin ordonanta de retinere a procurorului emisa in dosarul de urmarire penala nr. 18/P/2015, (...), arestata preventiv in data de 31.01.2015, pentru 30 de zile, prin Incheierea nr. 25/31.01.2015, pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015, arestata la domiciliu din data de 16.03.2015, masura dispusa prin Incheierea din data de 13.03.2015, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015/a1, modificata si ramasa definitiva prin Incheierea nr. 30/16.03.2015 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015, si plasata sub control judiciar, pentru 60 de zile, din data de 08.05.2015, masura dispusa prin Incheierea din data de 05.05.2015, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015, definitiva pentru inculpata, prin necontestare, la data de 08.05.2015, filele 177 si urm , fila 198 vol. 2 ds. fond.

Masura controlului judiciar a fost revocata in data de 28.03.2016, prin Incheierea din data de 24.03.2016, pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015/a10, mentinuta si ramasa definitiva prin decizia penala nr. 42/28.03.2016 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015/a10, filele 69-72 vol. 5 ds fond.

Pe parcursul desfasurarii judecatii in faza de apel, inculpata nu s-a aflat sub nicio masura preventiva.

La randul sau, inculpatul Dorobat Gheorghe a fost retinut in data de 31.01.2015, ora 13:00, pentru 24 de ore, prin ordonanta de retinere a procurorului emisa in dosarul de urmarire penala nr. 18/P/2015, (...), arestat preventiv in data de 31.01.2015, pentru 30 de zile, prin Incheierea nr. 25/31.01.2015, pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015, si plasat sub control judiciar, pentru 60 de zile, din data de 16.03.2015, masura dispusa prin Incheierea din data de 13.03.2015, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015/a1, modificata si ramasa definitiva prin Incheierea nr. 30/16.03.2015 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015.

Masura controlului judiciar a fost revocata in data de 28.03.2016, prin Incheierea din data de 24.03.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015/a10, mentinuta si ramasa definitiva prin decizia penala nr. 42/28.03.2016 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 1747/99/2015/a10 (...).

Pe parcursul desfasurarii judecatii in faza de apel, inculpatul nu s-a aflat sub nicio masura preventiva.

Fata de cele prezentate, Curtea apreciaza ca se impune, din oficiu, a fi inlaturate dispozitiile privind deducerea duratei masurilor preventive din durata pedepselor aplicate inculpatei Dorobat Carmen Mihaela si inculpatului Dorobat Gheorghe, urmand a se constata ca inculpata Dorobat Carmen Mihaela a fost retinuta, arestata preventiv si arestata la domiciliu in prezenta cauza in perioada 30.01.2015 – 08.05.2015, inclusiv, iar inculpatul Dorobat Gheorghe a fost retinut si arestat preventiv in prezenta cauza in perioada 31.01.2015 – 16.03.2015 inclusiv.

Inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe au criticat in apel mentinerea in mod nelegal a masurilor asiguratorii pentru suma de 12.400 EUR, in conditiile in care prin hotararea de condamnare s-a dispus confiscarea speciala a sumei totale de 12.200 de euro de la ambii inculpati (5.500 euro de la Dorobat Carmen, respectiv 6.700 de la Dorobat Gheorghe), masurile asiguratorii impunandu-se a fi mentinute pana la concurenta sumelor cu privire la care s-a dispus confiscarea speciala, conform art. 249 al. 5 din Codul de procedura penala.

Curtea constata intemeiata critica inculpatilor, avand in vedere si mentinerea, ca legala si temeinica, a solutiei de condamnare a inculpatilor pentru infractiunile de luare de mita/complicitate la luare de mita (100 euro x 55 de studenti; 100 euro x 67 de studenti), situatie in care sumele de bani primite cu titlu de mita se confisca, conform art. 289 alin. 3 din Codul penal.

Cum parchetul a instituit masura asiguratorie a sechestrului asupra sumei totale de 12.400 euro, prin Ordonanta nr. 18/P/2015 din data de 10.03.2015, filele 449-451 vol. 1 ds.u.p., si fata de solutia dispusa de prima instanta si mentinuta de instanta de control judiciar cu privire la cele doua acte materiale din structura infractiunii continuate de luare de mita, din iunie – iulie 2014, retinuta in sarcina inculpatei Dorobat Carmen Mihaela, respectiv actele materiale in raport de martorele B______ I____ A______ si C_______ C____ I______, carora le corespunde suma de 200 euro, se impune reducerea masurii asiguratorii a sechestrului la suma de 12.200 euro, si prin urmare, in temeiul art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedura penala, restituirea catre inculpatii Dorobat Carmen Mihaela si Dorobat Gheorghe a sumei de 200 euro ridicata cu ocazia efectuarii perchezitiei din data de 30.01.2015, consemnata la B.C.R. – Sucursala Iasi, conform chitantei de depunere numerar nr. ________________/11.03.2015 (...)”.


* Cititi aici intreaga motivare a CA Iasi

* Cititi aici motivarea Tribunalului Iasi

* Cititi aici marturiile studentilor nevoiti sa dea mite


sursa foto Nica: Agerpres

Comentarii

# Oltean Sorinel date 26 august 2021 22:55 +357

Jenant! Atatea formulari pompoase pentru a-i da ,,cu suspendare''. Sigur ca n-avea antecedente numai pentru ca n-a interesat pe nimeni s-o prinda mai din timp pentru a nu ajunge la adunatul purcoiului de bani ,,cu lopata''. Numai ca ,,sistemul'' e invatat sa-si apere ,,uscaturile''. Le inlatura finut astfel incat sa nu faca mare valva in vederea perpetuarii metodelor pe mai departe. Vrei sa devii ,,doctor'' in sistemul medical autohton de tip ,,casta'' atunci te imprumuti din stanga si din dreapta astfel incat sa ungi pe unde ,,trebuie'' in vederea usurarii drumului lung si intortocheat de parcurs. Noroc ca-n zilele noastre te poti ascunde dupa masca si nu se mai vede jena. Sigur ca dupa ce te vezi cu ,,titlul'' de doctor ,,cumparat'' incepi sa-ti amortizezi investitia recuperandu-ti in 2-3 ani sumele ,,investite''.

# CARCOTAS date 27 august 2021 10:12 +357

Cum sa nu doreasca spagasina asta sa ramana sefa, daca tot ce i se intampla ramane doar pe hartie? Nu face nicio zi de puscarie! Prin prisma importantei functiei sale, cu valente profesional educative, a trimis in gura pacientilor dentistii macelari. Daca a luat de la 73 de studenti, inseamna ca a luat in fiecare an. Nu trebuia sa primeasca cu suspendarea executarii. Macar de o obligau sa-si citeasca sentinta la posturile de televiziune unde continua atat de rusinos sa cotropeasca ecranul. Nici cu domnisoarele studente ori cu domnii studenti nu s-a rezolvat corect speta. Astia ar fi trebuit sa fie condamnati pentru coruptie, sa aiba cazier si sa nu poata profesa. DNA-ul a facut, ca de obicei, o treaba pe jumatate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 17.10.2021 – Casatorie doar cu certificat de vaccinare. Arafat s-a radicalizat (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva