24 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SALARII SI PENSII MARI, RASPUNDERE IOC – IJ si CSM fac scut impotriva magistratilor care au dispus solutii strambe ce au provocat condamnarea statului la plata de daune. Sesizarile Ministerului Finantelor in vederea declansarii unor actiuni in regres pentru recuperarea de la judecatori si procurori a daunelor achitate in final de contribuabili pica pe banda rulanta la CSM. Raspunderea materiala a magistratilor nu exista decat pe hartie (Documente)

Scris de: George TARATA | pdf | print

23 January 2024 15:25
Vizualizari: 5815

Lumea Justitiei a militat in permanenta pentru plata unor indemnizatii si pensii cat mai mari pentru judecatori si procurori, astfel incat acestia sa fie feriti de orice stres exterior si de orice tentatie, pentru a-si putea exercita profesia cat mai bine cu putinta si pentru a realiza un act de justitie cat mai performant. Totusi, asigurarea unor salarii si pensii mari ar trebui sa vina la pachet o conditie obligatorie: raspunderea magistratilor, atat din punct de vedere disciplinar, cat si din punct de vedere material.


 

Niciuna dintre aceste raspunderi nu exista. In cazul dosarelor disciplinare, s-a observat in ultima perioada un mecanism prin care mai toate sanctiunile serioase aplicate judecatorilor sunt anulate de Inalta Curte, iar in cazul procurorilor sanctiunile nici nu mai sunt dispuse, actiunile Inspectiei Judiciare fiind blocate de Sectia de procurori a CSM. In ceea ce priveste raspunderea materiala, aceasta exista doar teoretic, la nivel de lege. In practica nu se intampla absolut nimic. Niciun judecator sau procuror nu a platit pana acum din buzunarul propriu daunele pe care statul roman a fost obligat sa le achite din cauza respectivului magistrat, iar situatia nu se va schimba prea curand, sesizarile pentru declansarea unor actiuni in regres fiind respinse pe banda rulanta de Inspectia Judiciara (IJ) si CSM, asa cum veti putea citi in continuare.


Recuperarea banilor depinde de CSM


Legal statul are posibilitatea sa se indrepte impotriva magistratilor pentru a recupera de la acestia daunele pe care a trebuit sa le plateasca din cauza solutiilor strambe pe care le-au dispus. Daune care, foarte important de precizat, sunt platite de la bugetul de stat, deci de catre toti contribuabilii. Cu alte cuvinte, fiecare roman plateste o suma, fie ea si infima, pentru a acoperi daunele la care statul a fost condamnat pe motiv ca un judecator sau procuror nu si-a facut treaba cum trebuie. Desi raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor exista pe hartie, practic este foarte greu ca statul sa ajunga sa recupereze banii de la magistratii care au cauzat daunele, neputand nici macar sa initieze actiunea in regres pentru recuperarea daunelor cauzate de magistrati, dar platite de romani. Iar asta se intampla pentru ca demersurile initiate de Ministerul Finantelor sunt blocate pe banda rulanta de CSM.

Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede clar procedura pentru declansarea actiunii in regres. Totul este la mana Consiliului Superior al Magistraturii, caci pentru ca Finantele sa poata incepe actiunea in regres impotriva unui judecator sau procuror este nevoie ca CSM sa stabileasca existenta exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Adica, sa se stabileasca daca magistratul din cauza caruia statul a fost condamnat la plata daunelor si-a exercitat in respectivul caz functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.


Iata prevederile art. 269 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor:


“(1) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune in despagubiri numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul. Judecatorului sau procurorului vizat i se comunica de indata, de catre Ministerul Finantelor, cererea de chemare in judecata. in cadrul procesului, judecatorul sau procurorul vizat poate formula cerere de interventie, in conditiile Legii nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maximum 6 luni de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(3) Dupa comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta la alin. (1), Ministerul Finantelor va sesiza sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a constata daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(4) La solicitarea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara efectueaza verificari in vederea evaluarii daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(5) Verificarile prevazute la alin. (4) se finalizeaza in termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura.

(6) Verificarile Inspectiei Judiciare sunt efectuate de o comisie alcatuita, in functie de calitatea celui vizat, din 3 judecatori, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. In situatia in care in aceeasi cauza sunt verificati judecatori si procurori, se vor forma doua comisii care vor verifica distinct faptele, in functie de calitatea persoanelor verificate.

(7) In cadrul verificarilor, ascultarea judecatorului si procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecatorului sau procurorului verificat de a face declaratii sau de a se prezenta la audieri se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea verificarilor. Judecatorul sau procurorul vizat are dreptul sa cunoasca toate actele verificarii si sa solicite probe in aparare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate in cauza in care se fac verificari.

(8) Verificarile se finalizeaza printr-un raport prin care, in baza intregului material probatoriu administrat, Inspectia Judiciara apreciaza daca eroarea judiciara a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta. Raportul este supus confirmarii inspectorului-sef. Inspectorul-sef poate dispune motivat, o singura data, completarea verificarilor. Completarea se efectueaza de comisie in termen de cel mult 30 de zile de la data cand a fost dispusa de catre inspectorul-sef.

(9) Raportul se comunica sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorului sau procurorului vizat.

(10) Dupa dezbaterea raportului Inspectiei Judiciare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii pronunta, in termen de cel mult 30 de zile de la data sedintei in care s-a dezbatut raportul, una dintre urmatoarele solutii:

a) restituie raportul la Inspectia Judiciara in cazul in care considera ca verificarile nu sunt complete; in acest caz, hotararea trebuie sa cuprinda faptele si imprejurarile cu privire la care se impune completarea verificarilor si natura verificarilor care se efectueaza in completare; completarea se efectueaza in termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusa;

b) aproba raportul si constata ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta;

c) respinge motivat raportul si constata ca eroarea judiciara nu a fost comisa ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(11) Hotararile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) si c) se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile si se comunica Ministerului Finantelor in termen de cel mult 3 zile de la motivare.

(12) Statul, prin Ministerul Finantelor, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, prin hotararea adoptata de sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii in conditiile alin. (10), s-a constatat faptul ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta”.


Sesizarile Finantelor pica la foc automat


Asadar, ca Finantele sa poata declansa actiunea in regres impotriva magistratului, trebuie ca CSM sa constate existenta exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Constatare care este facuta de Inspectia Judiciara si trimisa apoi Sectiei de judecatori sau procurori, dupa caz. Iar Sectiile CSM pot chiar sa respinga raportul Inspectiei Judiciare si sa intoarca solutia, stabilind ca nu exista fapte de rea-credinta sau grava neglijenta.

Oricum, dupa cum precizam la inceputul articolului, demersurile Ministerului de Finante in legatura cu declansarea unor actiuni in regres sunt omorate din fasa la CSM. Spre exemplu, din datele existente pe site-ul CSM si consultate de Lumea Justitiei, in luna ianuarie 2024 nicio sesizare venita de la Ministerul de Finante nu a fost aprobata de CSM.

De cele mai multe rapoartele de la Inspectia Judiciara au fost in sensul inexistentei faptelor de rea-credinta sau grava neglijenta, conditie obligatorie pentru declansarea actiunii in regres, aceste rapoarte fiind mentinute de Sectiile CSM: ”Aproba Raportul Inspectiei Judiciare, in sensul ca eroarea judiciara nu a fost comisa ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Adica a fost eroare judiciara, dar nimeni nu e de vina. Stupefiant!

In alte cazuri, CSM a blocat din start orice actiune in regres, respingand sesizarea Ministerului de Finante privind declansarea verificarilor de catre Inspectia Judiciara pentru a se stabili daca a existat o fapta de exercitare a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta: “Respingerea solicitarii Ministerului Finantelor de sesizare a Inspectiei Judiciare”. (click aici, aici, aici si aici pentru a citi asemenea hotarari de blocare a actiunilor in regres).

 

Singura actiune in regres a fost respinsa


Situatia prezentata mai sus poate fi intalnita nu doar la nivelul lunii ianuarie 2024. Faptul ca statul nu a reusit sa recupereze de la autorii erorilor judiciare daunele platite de la bugetul de stat este o realitate.

Potrivit informatiilor oferite de Ministerul Finantelor la solicitarea Luju si publicate in vara anului trecut, in perioada 2018-2022 statul roman nu a recuperat niciun leu de la magistratii din cauza carora a fost condamnat la plata unor daune. A existat o singura actiune in regres exercitata de Ministerul Finantelor, impotriva fostului judecator ICCJ Horia Valentin Selaru, si aceea respinsa (click aici pentru a citi).

Comentarii

# Cârcotaș date 23 January 2024 15:56 +14

Sunt oamenii sistemului securist care stăpânește țara și este firesc, previzibil că sunt apărați, pentru ca i-au "paradit" pe alții, la ordin. Daca ei ar păți ceva, nu s-ar mai baga nimeni în lucraturile făcute împotriva "țintelor". Ordine și încredere, tovarăși! Și stați la locurili voastri

# maxtor date 23 January 2024 16:26 0

MF nu are decat sa arate ca si-a primit banii dar cu titlu gresit....https://www.luju.ro/static/smiles/smile.gif

# maxtor date 23 January 2024 16:29 0

vrabia din mana si ...trebuie implicata o vulpe!!!!!

# Dilematicul date 23 January 2024 17:44 -3

Dar cine constată erorile-astea judiciare? Critica publică? Sau o instanță judecătorească într-o cale de atac? Iar dacă răspunsul este afirmativ în acest din urmă caz, cum de mai este o eroare judiciară, dar fiind că procesul se finalizează la această din urmă soluție în calea de atac? De asemenea, dacă un judecător constată intr-o cale de atac că precedentul judecător a dat o soluție eronată, cine constată că soluția judecătorului care a stabilit că prima soluție este eronată, nu este la rândul ei eronată?

# Csf? date 23 January 2024 17:51 +2

In condițiile actuale, in care toti judecătorii sunt constrânși să soluționeze inflația de dosare în decurs de 2 ore pe fiecare dosar, nu știu cum ai putea să îi reții o culpă. Se intră intr-un cerc vicios, statul trage la raspundere judecătorul ca a greșit, judecatorul vine și cere ca statul sa răspundă pentru ca nu i-a asigurat condițiile necesare sa nu greșească. Să facă toată lumea un exercițiu de imaginație, luați cel mai bun om intr-o materie, un olimpic de matematică ca exemplu, dați-i 1000 de teste de olimpiadă, dar fiecare test, oricât de amplu si complex, să fie susținut în decurs de câteva minute. Toate testele să fie date unul dupa altul, fără odihnă. Oare câte teste a făcut bine?

# Bataie de joc date 23 January 2024 17:55 +1

Cine a anonimizat in cadrul hotararii suma de bani dispusa ca despagubire si echivalentul in lei, rezultat in urma convertirii, nu e sanatos la cap sau habar nu are ce reprezinta datele personale si ce sunt informatii publice. :-x

# Bogdan date 23 January 2024 18:19 +52

Să fim serioși, ce răspundere să pretinzi de la cineva care reprezintă cea mai ieftină mâna de lucru pentru stat. În condițiile în care îl plătești cu 150 lei pe dosar (150 000 lei pe an salariu, împărțit la 1000 dosare pe an), când în același dosar expertul ia de peste 20 de ori mai mult, avocatul din oficiu de peste 10 ori mai mult, avocatul ales de peste 100 de ori mai mult? Statul să le mulțumească judecătorilor că, deși sunt niște elite de juriști, își asumă această funcție și că soluționează un dosar cu remunerație de câțiva lei, când pe alți funcționari îi plateste de zeci de ori mai mult în același dosar.

# mitrofan date 23 January 2024 19:02 +6

Am fost emotionat de bogdanel. Cum le mai zice el . Elita nu jukarie. Sa vezi cum se contrazice elitistul pe o singura pagina. Achitari pe motiv ca fapta nu exista condamnati anterior la 8 ani. Cam asta-i elita vietii. Lasa-ne lasa-ne .

# Să moara morți bogdanele ? date 23 January 2024 19:48 +8

Vazuta-i tu jude să plece acasă cu 12500 leusori pe lună? De Sporuri de scuipat pe jos,de aer îmbâcsit,de praf,de .. auzita-i tu fodat'? Pai nu știu cine pleacă acasă cu 12500,da'iti pit da imediat fi 4000 de juzi care pleacă acasă cu peste 15000 de pe CSM . Ce zici, te bagi? Pune și sporuri,adaugă neplsra medicamente și asigurări medicale... Credite preferntiale

# curios date 26 January 2024 19:20 +4

Pai nu este CSM-ul aparatorul independentei judecatorilor ??? Evident ca sunt independenti si in fata legii,si prin urmare,CSM-ul isi indeplineste misiunea cu varf si indesat.Plateste contribuabilul roman pentru o casta indoielnica din punctul de vedere a moralitatii.

# E tu Brute... date 30 January 2024 08:19 0

Functia de judecator magistrat nu exista in lipsa independentei, responsabilitatii ori a existentei unei constrangeri de ori ce natura care sa se manifeste asupra lor.Functia de judecator garanteaza grija societatii fata de persoana investita prin vot cu puterea de decizie trebuie sa renunte la o parte a drepturilor cetatenilor societatii. Procurorii reprezinta o parte in cadrul unui proces - avocati ai statului. Pentru a exista EGALITATEA DE "arme" intre parti regandirea statulului procurorilor este obligatorie. Poate exista si varianta strict nationala ca si avocatii sa devina magistrati :cry:. CSM, in actualul context reprezinta o structura intermediara de control “elitist semi politic”? Este o structura aparuta din "spuma marii" pentru inlaturarea puterii cetateanului si deturnarea votului sau(pe usa "din dos") in autoreglarea infaptuirii JUSTITIEI in societate? Nu exista democratie in conditiile substituirii suveranitatii directe a puterii cetatenesti .

# Alin date 4 February 2024 07:29 0

Acest stat va fi desființat.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.04.2024 – „Baronul Lamborghini” risca sa fie arestat 30 de zile. Propunere pentru reorganizarea parchetelor (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva