18 octombrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SENTINTA CONTRA LUI CIUTACU SI CRETULESCU – Iata motivele pentru care judecatoarea TMB Denisa Lazar-Bernea i-a obligat pe jurnalistii Romania TV Victor Ciutacu si Andreea Cretulescu la plata unor daune morale de 10.000 euro, mai mari decat primesc oamenii tinuti nevinovati in puscarie: „Paratilor, ca jurnalisti, li se poate reprosa c-au actionat cu rea-credinta. N-au oferit o minima baza factuala din care sa reiasa existenta unei legaturi intre reclamant si faptele de care e acuzat Dinca”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

8 august 2021 15:00
Vizualizari: 10219

In timp ce unele instante abia daca acorda firimituri victimelor unor abuzuri penale, soldate cu achitari sau clasari definitive, alte instante sunt surprinzator de generoase cu reclamanti care s-au simtit lezati de diverse materiale de presa. Este cazul judecatoarei Denisa-Florina Lazar-Bernea de la Tribunalul Bucuresti, cea care la inceputul lunii mai 2021 i-a obligat pe jurnalistii Victor Ciutacu (foto 1 stanga) si Andreea Cretulescu (foto 1 dreapta), precum si societatea care administreaza postul Romania TV (SC Ridzone Computers SRL) la plata unor daune morale de 10.000 de euro catre politistul pensionar Adrian Zaharia (foto 2), fost agent in Penitenciarul Rahova si fost director al Cancelariei Prefecturii Olt.



Zaharia ceruse despagubiri morale de 150.000 de euro, acuzand ca Victor Ciutacu si Andreea Cretulescu i-ar fi afectat reputatia, prezentandu-l in trei emisiuni din septembrie-octombrie 2019 ca si cum ar fi facut parte dintr-o retea de proxeneti din municipiul Caracal, retea care la randul ei ar fi avut legatura cu Gheorghe Dinca – cel acuzat de rapirea si uciderea Alexandrei Macesanu si Luizei Melencu.

Mentionam ca, potrivit judecatoarei Bernea, daunele morale de 10.000 de euro trebuie platite in solidar nu doar de Ciutacu, Cretulescu si Ridzone Computers, ci si de catre omul de afaceri Remus Radoi din Caracal, poreclit „Codita”, intrat in atentia presei centrale in 2019, odata cu izbucnirea scandalului legat de Gheorghe Dinca si rapirea fetelor. „Codita” a fost si el vizat de actiunea civila a lui Adrian Zaharia pentru simplul motiv ca – afirma politistul pensionar – sustinuse punctele de vedere ale jurnalistilor.


Reluam minuta hotararii nr. 722/2021 din dosarul nr. 9800/3/2020:


Admite in parte cererea. Obliga pe paratii POPESCU CRETULESCU ANDREEA-ILEANA, CIUTACU VICTOR si S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. – postul ROMANIA TV – la publicarea dispozitivului prezentei hotarari, timp de trei zile consecutive, pe postul ROMANIA TV in cadrul celor doua emisiuni, 'RO la raport' si 'Punctul Culminant', ca forma de reparare a prejudiciului moral adus onoarei, deminitatii, reputatiei si imaginii reclamantului, in raport de difuzarea in cadrul acestor emisiuni din datele de 25.09.2019, 01.10.2019 si 03.10.2019 a imaginii reclamantului, a afirmatiilor tendentioase facute la adresa acestuia in cadrul acestor emisiuni si asocierii persoanei reclamantului cu cazul Caracal cu privire la faptele penale ale numitului Dinca Gheorghe.

Obliga pe paratii REMUS RADOI, POPESCU CRETULESCU ANDREEA-ILEANA, CIUTACU VICTOR si S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. – postul ROMANIA TV –, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale.

Respinge cererea pentru rest, ca neintemeiata. Obliga paratii la plata catre reclamant a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand in taxa judicira de timbru. Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bucuresti. Pronuntata in sedinta publica azi, 06.05.2021”.


Cum s-a aparat Ciutacu


Nu vom relua toate detaliile acestui caz (gasiti link la final), ci vom aminti doar ca fostul politist i s-a plans instantei ca in toamna anului 2019, cei doi realizatori de la Romania TV au afisat imagini cu el din 2014, cand a fost dus la audieri de catre DIICOT intr-un dosar privind fapte de trafic de minore, sugerand ca fostul politist ar fi facut parte din reteaua lui Dinca. De altfel, a explicat reclamantul, cercetarea care il viza initial pe el a fost inchisa definitiv, prin clasare in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala: „fapta nu exista”. In plus, Zaharia s-a aratat nemultumit de faptul ca filmarea cu el incadrat de mascati si dus la perchezitie data din 2014, iar nu din 2019, asa cum au spus jurnalistii de la Romania TV. Totodata, Adrian Zaharia a reclamat ca i-a solicitat fara succes un drept la replica jurnalistei Andreea Cretulescu.

La randul lui, ziaristul Victor Ciutacu – aparat de catre avocata Oana Anghel (foto 3) – si-a asumat eroarea legata de an (2014 in loc de 2019), subliniind ca rapirea fetelor din Caracal reprezenta un subiect de interes general, pe care atat el, cat si Andreea Cretulescu l-au tratat in limitele deontologiei jurnalistice si ale libertatii de exprimare.

La randul ei, judecatoarea Denisa Lazar-Bernea, invocand o bogata jurisprudenta a CEDO in materie de libertate a presei, a concluzionat ca Victor Ciutacu si Andreea Cretulescu au depasit limitele acestei libertati, motiv pentru care i-a obligat la plata celor 10.000 de euro catre politistul pensionar. Nu comentam esenta sentintei, ci doar remarcam cuantumul exagerat al despagubirilor dispuse de catre judecatoare. Spunem acest lucru, punandu-le in balanta cu daunele de 50.000 de lei (care echivaleaza cu chiar mai putin de 10.000 de euro), pe care avocata Rodica Constantinovici le-a obtinut de la statul roman din cauza ca judecatoarea ICCJ Mariana Ghena (in prezent membra CSM) a arestat-o nelegal (avocata fiind nevinovata), la pachet cu Crinuta Dumitrean, gravida in 8 luni.


Revenind la motivarea sentintei, iata principalele ei pasaje:


Instanta arata ca din perspectiva raspunderii civile delictuale de care sunt acuzati paratii Andreea Cretulescu si Victor Ciutacu, astfel cum aceasta este reglementata prin art. 1357 C. civ., trebuie identificate existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unei legaturi de cauzalitate intre acestea, precum si vinovatia (intentie sau culpa) a autorului faptei ilicite.

A. Din perspectiva existentei unei fapte ilicite, instanta se va raporta atat la precizarile teoretice anterioare, in scopul realizarii unei juste analize a echilibrului care trebuie asigurat intre dreptul la libertatea de exprimare a paratilor si dreptul la respectarea vietii private, in special a reputatiei reclamantului, cat si la unele dintre criteriile specifice, relevante spetei, dezvoltate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Axel Springer AG impotriva Germaniei (...):

a). Cu privire la obiectul emisiunilor 'Punctul culminant' din data de 25.09.2019 (moderata de paratul Victor Ciutacu) si, respectiv 'RO la raport' din datele de 25.09.2019, 01.10.2019 si 03 .10.2019 (moderata de parata Andreea Cretulescu), instanta retine ca acestea aveau ca tema dezbateri dezbaterea cazului Caracal cu privire la faptele penale de care este acuzat inculpatul Gheorghe Dinca, asa incat limitele discursului jurnalistic trebuie sa beneficieze de o marja de apreciere larga, avand in vedere contributia subiectelor la o chestiune de interes general.

b). Referitor la criteriul notorietatii persoanei vizate, instanta noteaza ca reclamantul nu este o persoana cunoscuta publicului larg.

Totusi, reclamantul a actionat pana in anul 2016, cand s-a pensionat intr-un context public, in calitate de comisar sef de penitenciare – ofiter principal – consilier juridic .

In acest sens, instanta apreciaza ca avand in vedere importanta functiei detinute pana in anul 2016, reclamantul nu poate pretinde o protectie deosebita a dreptului sau la viata privata cu privire la fapte imputate pe perioada cat a detinut o functie publica, limitele in care este permisa libertatea de exprimare a jurnalistilor fiind mai larga.

Cu acest prilej, instanta precizeaza ca si functionarii care actioneaza in exercitarea atributiilor lor se expun cu buna-stiinta unui control atent al faptelor si gesturilor lor, exact ca in cazul oamenilor politici, atunci cand critica priveste comportamentul lor.

Instanta recunoaste, pe de alta parte, faptul ca functionarii trebuie sa beneficieze, pentru a-si indeplini atributiile, de increderea publicului, fara a fi perturbati excesiv, astfel ca se poate dovedi necesar sa fie protejati impotriva atacurilor verbale ofensatoare, cat timp sunt in exercitiu (...).

In speta iinsa, instanta retine, in ceea ce priveste criticile aduse reclamantului, ca acestea s-au produs la aproximativ 5 ani de la momentul dispunerii clasarii cu privire la fapta prevazuta de art. 216 C.pen. cu privire la care a fost audiat la DIICOT-Biroul Teritorial Olt in 2014 si la mai bine de 3 ani de la momentul eliberarii reclamantului prin pensionare din functia publica, activitatea si functia sa constituind subiectul de presa dezbatut in cadrul emisiunilor care fac obiectul cauzei.

De asemenea, instanta precizeaza ca o emisiune care relateaza fapte susceptibile sa contribuie la o dezbatere de interes public intr-o societate democratica, care priveste persoane care exercita / exercitau functii oficiale in stat, trebuie privita diferit fata de situatia unui reportaj care s-ar referi la detalii din viata privata a unei persoane publice, dar care nu indeplineste astfel de functii (...).

c). In ceea ce priveste, pe de o parte, continutul, forma si consecintele difuzarii emisiunii si, pe de alta parte, modalitatea de obtinere a informatiilor, instanta arata ca aceste criterii, impreuna cu veridicitatea informatiilor, joaca un rol important, avand in vedere influenta exercitata de mass media in societatea contemporana. Garantia oferita jurnalistilor de art. 10 CEDO in ceea ce priveste diseminarea informatiilor de interes general, este insa subordonata conditiei ca acestia sa actioneze cu buna-credinta, pe baza unor fapte exacte si sa furnizeze informatii credibile si precise, respectand deonotologia jurnalistica (...).

d). Cat priveste asocierea reclamantului cu cazul Caracal privind faptele penale savarsite de inculpatul Gheorghe Dinca prin difuzarea imaginilor pe marginea carora au comentat paratii Victor Ciutacu si Andreea Popescu Cretulescu impreuna cu invitatii lor, printre care si paratul REMUS RADOI, tribunalul constata ca aceste imagini il infatiseaza pe reclamant imbracat in costum negru si au fost prezentate in contextul cazului Gheorghe Dinca din Caracal, amplu dezbatut in cadrul acestor emisiuni. Prin aceste imagini si comentarii, moderatorii au creat falsa impresie ca reclamantul face parte din asa-zisa retea de proxeneti a lui Gheorghe Dinca, desi aceste inregistrari datau din anul 2014, nu din anul 2019, cum au fost editate si prezentate publicului, cand DIICOT – Biroul Teritorial Olt a audiat un grup infractional descoperit in anul 2019. Faptul ca imaginile au fost inregistrate in anul 2014, si nu in anul 2019, reiese din sustinerile reclamantului care se coroboreaza cu cele declarate in cuprinsul intampinarii formulate de paratii Ciutacu Victor si SC RIDZONE COMPUTERS SRL si cu afirmatia facuta de Pavel Abraham, invitat in cadrul emisiunii

'RO la Raport' din 03.10.2020. Acest aspect este unul deosebit de important, intrucat releva faptul ca infractiunea pentru care a fost chemat reclamantul la audieri in anul 2014 nu are nicio legatura cu faptele penale din 2019 de care este acuzat Dinca si, ca atare, nu se justifica asocierea reclamantului cu cazul Caracal dezbatut in cadrul emisiunii din 25.09.2019 moderate de aceasta parata. In plus, aceasta parata nu a oferit nicio baza factuala pentru a justifica afirmatiile din cadrul acestei emisiuni privindu-l pe reclamant, in sensul ca acesta este acuzat de proxenetism, trafic de persoane, camatarie, avand in vedere ca reclamantul nu a fost acuzat de savarsirea acestor infractiuni. In plus, in anul 2014 s-a dispus clasarea cu privire la fapta penala pentru care a fost audiat in anul 2014, iar parata, in calitate de jurnalist, avea obligatia de a efectua cercetari cu privire la cele afirmate in cadrul emisiunii pe care o modereaza. Prin derularea imaginilor cu reclamantul in cadrul acestei emisiuni in care era dezbatut cazul Caracal si afirmarea cu privire la adresa reclamantului in sensul ca acesta era acuzat de proxenetism, trafic de persoane, camatarie si ca face parte din reteaua lui Dinca, tribunalul constata ca aceasta a savarsit o fapta care, in mod evident, are caracter ilicit.

Intr-adevar, o solutie de clasare nu conduce in mod automat la retinerea caracterului fals al afirmatiilor imputate, atat timp cat este adus un minim de dovada din care sa reiasa ca persoana chemata la audieri a savarsit fapta. Or, in cauza, paratii nu au facut dovada prin niciun mijloc de proba ca existau indicii ca reclamantul este beneficiarul serviciilor oferite de serviciile de proxeneti din Caracal. Paratii, in sustinerea afirmatiilor din cadrul celor doua emisiuni, s-au bazat numai pe niste imagini din anul 2014 in care apare reclamantul imbracat in costum negru si acoperindu-si partial fata cu ajutorul mainilor in timp ce se deplasa la sediul DIICOT-Biroul Teritorial Olt in vederea audierii in cadrul unui dosar penal in care a fost acuzat de savarsirea infractiunii prevazute de art. 216 C.pen., dosar penal finalizat in privinta reclamantului prin emiterea rechizitoriului cu solutia de clasare pe motiv ca fapta nu exista. Ca atare, independent de solutia pronuntata in dosarul penal, paratii trebuiau sa prezinte un minim de indicii care sa le permita sa 'exagereze' in cadrul emisiunilor cu privire la acuzatiile aduse reclamantului.

Editarea imaginilor cu reclamantul ca fiind realizate in anul 2019, si nu in anul 2014, a fost facuta tocmai cu scopul de a-l asocia pe reclamant cu cazul Caracal, amplu dezbatut in cadrul emisiunilor, desi moderatorii cunosteau sau ar fi trebuit sa cunoasca atat faptul ca imaginile fusesera inregistrate in anul 2014, cat si imprejurarea ca in dosarul penal in care fusese audiat reclamantul pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 216 C.pen. se dispusese clasarea inca din anul 2014. Chiar daca nu ar fi fost dispusa o solutie de clasare, nu se justifica asocierea reclamantului cu cazul Caracal cu privire la faptele de care este acuzat inculpatul Gheorghe Dinca, atat timp cat nu s-a facut dovada existentei unei legaturi a reclamantului cu 'reteaua lui Dinca'.

In cadrul emisiunii 'Punctul culminant' 'in care aparea ca titlu FBI INTERVINE IN SCANDALUL ISCAT PE ADN-UL LUIZEI si in care era dezbatut un subiect de interes general, respectiv cazul Caracal cu privire la faptele pcnale imputate lui Dinca, paratul Victor Ciutacu l-a asociat pe reclamant cu acest caz prin derularea imaginilor privindu-l pe reclamant si prin acuzatiile aduse acestuia in sensul ca este beneficiar al serviciilor oferite de retelele de proxeneti, in calitate de sef de penitenciar. Aceste informatii nu numai ca nu au o minima baza factuala, dar nu corespund nici pe departe realitatii. In primul rand, la momentul derularii imaginilor, in anul 2019, reclamantul se afla la pensie, nefiind asadar sef de penitenciar, cum acest parat a afirmat. Apoi, se retine ca in anul 2014, cu aproape 5 ani inainte de difuzarea imaginilor cu reclamantul si acuzatiile aduse acestuia in sensul ca este beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti, solutia in dosarul penal in care reclamantul a avut calitatea de suspect si in care a fost audiat in 2014 in momentul inregistrarii imaginilor difuzate in anul 2019 in ernisiunea paratului Ciutacu Victor, a fost una de clasare: mai intai pe motiv ca nu exista probe ca persoana reclamantului a comis infractiunea, aceasta solutie fiind schimbata ca urmare a plangerii reclamantului in sensul clasarii pe motiv ca fapta nu exista. Astfel, paratul (n.r. corect: reclamantul) in mod cert nu avea nici calitatea de sef de penitenciar la data difuzarii imaginilor cu acesta, si nici de suspect intr-un dosar penal in care sa fie cercetat pentru ca a beneficiat de serviciile retelelor de proxeneti din Caracal, motiv pentru care fapta paratului Ciutacu Victor de a difuza imagini cu reclamantul in contextul dezbaterii cazului de la Caracal cu privire la faptele penale de care este acuzat Gheorghe Dinca, cu consecinta asocierii reclamantului cu acest caz si acuzatia sa la adresa reclamantului in sensul ca este beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti din Caracal in calitate de sef de penitenciar, capata caracter ilicit.

Mai retine tribunalul ca din niciun inscris depus la dosar nu reiese legatura pe care reclamantul o avea cu Gheorghe Dinca, pentru a justifica o minima baza factuala care sa permita difuzarea imaginii reclamantului in cadrul acestor emisiuni in care se dezbateau subiecte privind ancheta ce era in curs de desfasurare cu referire la faptele de care era acuzat Gheorghe Dinca,

In acest context, instanta noteaza ca informatiile dezvaluite in cadrul acestor emisiuni nu au avut la baza documente oficiale, apartinand unor autoritati ale statului, si nici alte indicii din care sa reiasa realitatea acestor afirmatii.

Intrucat informatiile oferite nu s-au bazat pe fapte precise si pe documente credibile, fapta savarsita de parati are caracter ilicit.

Asocierea reclamantului cu cazul Caracal in cele doua emisiuni de televiziune si consideratiile facute de parati cu privire la reclamant nu se inscriu, in opinia instantei, in limitele libertatii de exprimare jurnalistica, nefiind proportionale in raport cu scopul legitim urmarit, de dezvaluire a unor informatii de interes public, intr-un moment important pentru societatea romaneasca, respectiv acela al dezbaterii cazului Caracal cu privire la faptele savarsite de inculpatul Gheoghe Dinca.

Asadar, instanta concluzioneaza ca in raport de aceasta asociere, se poate retine existenta unei fapte ilicite, iar paratilor, in calitatate de jurnalisti, li se poate reprosa ca au actionat cu rea-credinta, in conditiile in care nu au oferit o minima baza factuala din care sa reiasa realitatea exitentei unei legaturi intre reclamant si faptele de care este acuzat inculpatul Gheorghe Dinca.

e). In ceea ce priveste insinuarea repetata, dar si afirmatia facuta explicit, in cadrul celor doua emisiuni, referitoare la faptul ca reclamantul este 'proxenet' si 'beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti din Caracal, in calitate de sef de penitenciar', instanta recunoaste ca, fara indoiala, aceasta este susceptibila de a fi catalogata drept o informatie de interes general, mai ales in contextul in care a fost prezentata.

Asemenea 'dezvaluiri', care au ca intentie declarata informarea publicului, in acelasi timp, pot avea serioase implicatii cu privire la viata profesionala si personala a reclamantului si la reputatia acestuia in societate, astfel ca trebuie verificat cu minutiozitate daca a existat o baza factuala suficienta.

Cu acest prilej, instanta retine ca aceste afirmatii reprezinta, fara indoiala, o informatie punctuala, concreta, care trebuie sa aiba macar o minima baza facruala.

Tribunalul retine ca paratul Ciutacu Victor nu a putut oferi nicio minima baza factuala cu privire la afirmatiile sale la adresa reclamantului, in sensul ca este beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti, in conditiile in care imaginile au fost inregsitrate in anul 2014, fara a se dovedi legatura cu faptele penale din 2019 de care a fost acuzat Dinca.

Din circumstantele spetei nu reiese existenta niciunui document care sa conduca la o asemenea concluzie si nu rezulta existenta niciunei alte probe (marturii, prezumtii) care sa sugereze macar faptul ca reclamantul ar fi 'proxenet' sau 'beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti din Caracal in calitate de sef de penitenciar'. Aceasta in conditiile in care prin Incheierea nr. 4/2016, instanta a admis plangerea formulata de reclamantul Zaharia Adrian, suspect in acel dosar, impotriva dispozitiei din rechizitoriul nr, 230/P/2014 din 30 sept. 2014 emis de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ – DIICOT – Biroul teritorial Olt de clasare a cauzei in privinta persoanei sale cu privire la fapta de 'folosirea serviciilor unei persoane exploatate' prevazuta de art. 216 C.pen., in sensul schimbarii temeiului de drept al solutiei de clasare, acesta fiind cel prevazut de art.16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. ('fapta nu exista'), in loc de art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen. ('nu exista probe ca persoana a comis infractiunea'). Aceasta solutie de clasare pe motiv ca fapta pentru care s-a dispus audierea reclamantul in anul 2014, cand au fost inregistrate imaginile cu acesta si difuzate in anul 2019 in cadrul emisiunilor mentionate mai sus, exista cu mult inainte de difuzarea imaginilor din 2014 cu reclamantul in cadrul emisiunilor 'RO la Raport' si 'Punctul Culminant' din datele de 25.09.2019, 01.20.2019, 03.10.2019, astfel ca tribunalul nu poate retine o eventuala legatura a reclamantului cu cazul Caracal si cu retelele de proxeneti si pedofili despre care cei doi moderatori au facut vorbire.

Nu poate fi retinuta apararea paratului Victor Ciutacu conform careia nu a avut nici intentia, dar nici interesul sa il nominalizeze pe reclamant sau pe oricare alta persoana din acel grup numeros de oameni prezentat pe post, ci a vrut sa evidentieze ca in acea zona, respectiv in Caracal, exista un numar mare de persoane cercetate pentru fapte penale de proxenetism si altele ce au legatura inclusiv cu minorii si care se afla in curs de cercetare penala. Astfel cum s-a aratat mai sus, in dosarul penal din 2014 in care a fost audiat reclamantul, s-a dispus in anul 2014 clasarea pe motiv ca nu exista probe din care sa reiasa ca reclamantul a savarsit fapta prevazuta de art. 216 C.pen. Ca atare, acest dosar nu se afla in curs de cercetare penala si nici de interes general, din moment ce s-a dispus clasarea cu aproximativ 5 ani inainte de derularea imaginilor cu reclamantul in cadrul emisiunii moderate de acest parat, iar reclamantul nu mai detinea in anul 2019 nicio functie publica. Desi nu l-a nominalizat pe reclamant, paratul Victor Ciutacu l-a individualizat din cadrul grupului de barbati sosit la DNA in vederea audierii, prin referirea la imbracamintea pe care reclamantul o purta, reclamantul fiind singurul imbracat in costum negru, precum si prin dezvaluirea functiei pe care acesta o detinea, respectiv sef de penitenciar, astfel ca in cadrul comunitatii in care reclamantul locuieste acesta putea fi identificat cu usurinta de publicul din acea zona geografica, precum si de fostii colegi de serviciu sau de facultate.

Nu prezinta relevanta ca reclamantul nu aparea singur in imagini sau ca nu i-a fost dezvaluit numele in cadrul emisiunilor pentru a nu se retine fapta ilicita in privinta acestui parat, atat timp cat in cauza a fost facuta dovada ca reclamantul a fost cu usurinta recunoscut de comunitatea din Caracal, oras in care domiciliaza. (...)

In speta, intrucat nu s-a dovedit ca reclamantul este 'proxenet' sau 'beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti din Caracal', trebuie concluzionat ca afirmatia exprimata in cadrul celor doua emisiuni nu are ca fundament o stire sau un eveniment real.

In plus, moderatorii nu au oferit date din care sa se poata extrage concluzia ca ar fi fost verificate astfel de informatii, desi aveau aceasta obligatie in conditiile in care, astfel cum a sustinut moderatorul emisiunii 'Punctul Culminant', imaginile difuzate in emisiunile 'Punctul culminant' si 'RO la raport' din datele de 25.09.2019, 01.10.2019, 03.10.2019 si care il privesc pe reclamant, nu sunt inregistrate in anul 2019, ci in luna septembrie 2014, desi aceste imagini au fost editate si comentate ca fiind inregistrate in martie 2019 cand DIICOT Biroul Teritorial Olt a audiat un grup infractional descoperit in anul 2019, tocmai cu scopul de a-l asocia pe reclamant cu cele discutate in privinta cazului Caracal, desi moderatorii cunosteau sau ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca imaginile fusesera inregistrate in anul 2014.

Cu privire la atitudinea deontologica a paratilor moderatori ai celor doua emisiuni, instanta noteaza ca acestia nu au invitat reclamantul pentru a avea ocazia sa contrazica informatia ca ar fi 'proxenet', 'beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti din Caracal' si 'membru al retelei lui Dinca', astfel cum se prevede in Legea audiovizualului nr.504/2002 si in Decizia nr.114/2002 a Consiliului National a Audiovizualului privind dreptul la replica si rectificare.

Asadar, in lipsa unei baze factuale suficiente care sa justifice libertatea de exprimare a unui jurnalist si tinand searna de particularitatile spetei, astfel cum au fost deja reliefate, instanta constata existenta unei fapte ilicite, de natura sa antreneze raspunderea delictuala.

4. In privinta paratului Remus Radoi, se retine ca prin afirmatiile sale in calitate de invitat in cadrul emisiunii 'RO la raport' din data de 25.09.2019 la adresa reclamantului, respectiv 'sef de penitenciar care beneficia de serviciile acestei retele de proxeneti', acesta a savarsit o fapta ilicita. Se mai refine ca nici acest parat nu a avut o minima baza factuala care sa justifice afirmatiile facute la adresa reclamantului, in conditiile in care solutia din dosarul in care reclamantul a fost audiat in 2014 a fost una de clasare, iar aceasta a fost data cu aproximativ 5 ani inainte de aceasta emisiune.

B. Din perspectiva existentei prejudiciului, instanta observa ca reclamantul a pretins ca, prin difuzarea imaginii sale in cadrul emisiunilor 'Punctul culminant' si 'RO la raport' care au avut drept consecinta asocierea sa cu cazul Caracal privind faptele imputate inculpatului Gheorghe Dinca, precum si prin afirmarea in cadrul acestor emisiuni de catre paratii persoane fizice ca reclamantul este 'proxenet', 'beneficiar al serviciilor de proxeneti din Caracal', 'membru al retelei lui Dinca', i-a fost incalcat dreptul la onoare, demnitate, imagine si reputatie.

In acest context, instanta precizeaza ca din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, asa cum s-a aratat deja, dreptul la reputatie este acoperit de art. 8 din conventie, ca parte a dreptului la respectarea vietii private (...), dar pentru ca art.8 sa fie luat in considerare, atacul asupra reputatiei unei persoane trebuie sa atinga un anumit nivel de gravitate si sa fie realizat intr-o maniera care sa prejudicieze beneficiul personal al dreptului la respectarea vietii private (...).

Din declaratia martorului Radulescu Dan, audiat in cauza, reiese ca inainte de aparitia la televizor a reclamantului, parerea oamenilor din orasul Caracal, in care reclamantul locuieste, era una buna, insa dupa ce imaginile cu reclamantul au aparut la televizor in contextul cazului de la Caracal, oamenii din oras care il cunosteau pe reclamant au inceput sa-i adreseze cuvinte si expresii jignitoare, respectiv 'proxenet', 'pedofil' si sa afirme cu privire la reclamant ca 'te credeam om cinstit'. Din declaratia acestui martor reiese ca imaginea si reputatia reclamantului au fost lezate dupa aparitia acestuia in cadrul emisiunilor mentionate mai sus, difuzate in anul 2019, iar unii cunoscuti nu i-au mai raspuns la salut. De asemenea, din declaratia acestui martor mai reiese ca dupa aparitia reclamantului la televizor din anul 2019, unii oameni se intrebau daca reclamantul a fost arestat odata cu inculpatul Gheorghe Dinca.

Retine tribunalul ca reclamantul a facut dovada in cauza a existentei unui prejudiciu moral ca urmare a lezarii onoarei, demnitatii, imaginii si reputatiei prin difuzarea imaginilor cu reclamantul in cadrul celor doua emisiuni cu consecinta asocierii cu cazul Caracal, precum si ca urmare a afirmatiilor facute de catre cei trei parati persoane fizice la adresa reclamantului.

c) In ceea ce priveste evaluarea prejudiciului in vederea repararii sale, instanta retine solicitarea reclamantului de obligare in solidar a paratilor la plata sumei de 150.000 euro, pentru repararea drepturilor la reputatie, demnitate, onoare si imagine incalcate.

Din perspectiva prejudiciului moral, instanta arata ca acesta nu poate fi cuantificat matematic, asa cum se intampla in cazul prejudiciului material.

Fara a fi obligatorii pentru prezenta instanta, potrivit regulilor sistemului de drept romanesc, instanta va reaminti totusi, tinand seama de autoritatea profesionala pe care o are prin pozitia sa in ierarhia sistemului de drept, criteriile care pot fi extrase in acest sens, din jurisprudenta inaltei Curti de Casatie si Justitie. (...)

In cadrul datelor particulare ale spetei, instanta constata ca prejudiciul produs reclamantului prin prejudicierea reputatiei sale s-a manifestat atat fata de publicul larg, cat si fata de membrii colectivitatii in care acesta locuieste.

Cu privire la efectele faptelor in privinta publicului larg, instanta retine ca problema era una de interes general, foarte aproape de evenimentul fata de care s-a dorit asocierea, astfel ca interesul publicului nu se diminuase. De asemenea, se retine ca emisiunile au fost transmise la nivel national, si nu local.

Reclamantul nu este o persoana cu notorietate, astfel incat afectarea reputatiei sale nu a fost de natura sa persiste in constiinta publicului larg.

Eventual, acest efect ar fi putut persista in constiinta colegilor de serviciu, de facultate care ar fi urmarit emisiunea, a cercului sau profesional care ar fi putut da valoare unei astfel de informatii.

Cu privire la efectele faptelor in privinta membrilor colectivitatii in care acesta locuieste, se retine ca reclamantul a fost asociat cu un caz penal in care sunt cercetate crime savarsite impotriva unor tinere de catre inculpatul Gheorghe Dinca, persoana care locuieste in aceeasi comunitate cu reclamantul.

Este de notorietate ca faptele penale de care inculpatul Gheorghe Dinca este acuzat au socat la acea vreme intreaga tara, acest caz fiind amplu dezbatut si mediatizat cel putin la nivel national. Acest aspect a fost confirmat in cuprinsul intampinarii depuse de paratul Ciutacu Victor, in care a aratat ca acest caz a general multa preocupare si interes in randul cetatenilor, intreaga tara fiind ingrozita de faptele comise de numitul Gheorghe Dinca.

Faptul ca reclamantul, in mod nejustificat, a fost asociat cu acest caz deosebit de grav, cu dezbatere ampla cel putin la nivel national, cu consecinta excluderii din mediul social in care reclamantul era perceput ca fiind o persoana cu o buna reputatie, probabil si prin prisma functiei publice pe care a detinut-o mai bine de 32 de ani, tinand cont si de afirrnatiile tendentioase facute la adresa acestuia in cadrul acestor emisiuni ('proxenet', 'beneficiar al serviciilor retelei de proxeneti din Caracal', 'membru al retelei lui Dinca'), cu aceleasi consecinte, cel putin la nivel local, conduce tribunalul la concluzia ca se impune repararea prejudiciului reclamantului si prin acordarea unei sume de bani, insa nu in cuantumul solicitat de catre reclamant.

Astfel, intrucat nu s-a facut dovada ca afectarea reputatiei sale a fost de natura sa persiste in constiinta publicului larg, ci doar in cadrul comunitatii restranse in care locuieste, tribunalul constata ca suma de 10.000 euro este suficienta pentru a acoperi prejudiciul moral a carui reparare a solicitat-o reclamantul.

C. Instanta mai retine ca legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu reiese din insasi fapta materialitatea faptei (ex re), fiind intarita de probele administrate in dosar, in special de depozitia martorului Radulescu Dan.

D. In ceea ce priveste vinovatia, instanta arata ca in materie delictuala, persoana vinovata raspunde indiferent de gradul de culpa.

In cauza, vinovatia paratilor – jurnalisti rezulta din atitudinea nedeontologica, constand, pe de o parte, in omisiunea de a prezenta dovezi in legatura cu afirmatiile facute la adresa reclamantului si asocierea acestuia cu o persoana acuzata de savarsirea unor crime si, pe de alta parte, in omisiunea de a oferi posibilitatea reclamantului sa beneficieze de un drept la replica, dar si de a verifica daca exista dovezi sau indicii credibile cu privire la acuzatiile aduse unei persoane care constituia, la acel moment, subiect de presa, in conditiile in care radiodifuzorii au obligatia de a prezenta in mod impartial si echilibrat faptele si evenimentele aduse in atentia telespectatorilor si fara a se aduce atingere dreptului la imagine al persoanei.

Vinovatia pararului Remus Radoi rezulta din afirmatiile sale facute la adresa reclamantului, fara a oferi un minim de baza factuala.

E. Tinand seama de criteriile si constatarile anterior expuse, instanta considera ca prejudiciul moral cauzat reputatiei reclamantului de afirmatiile facute in cadrul emisiunilor 'Punctul culminant' si 'RO la raport', prin raportare la efectele produse fata de publicul larg si fata de membrii comunitatii in care reclamantul locuieste, poate fi reparat atat prin recunoasterea caracterului ilicit al faptei, cat si prin acordarea unei despagubiri materiale in cuantumul mentionat mai sus si publicarea dispozitivului prezentei hotarari, timp de trei zile consecutive, pe postul ROMANIA TV in cadrul celor doua emisiuni – 'RO la raport' si 'Punctul Culminant'.

In ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a paratilor la citirea si publicarea dispozitivului prezentei hotarari, timp de trei zile consecutiv, pe postul ROMANIA TV in cadrul celor doua emisiuni, 'RO la raport' si 'Punctul Culminant', in timp ce se deruleaza imaginea persoanei reclamantului, ca forma de reparare a prejudiciului moral adus onoarei, demnitatii, reputatiei si imaginii reclamantului, instanta va avea in vedere prevederile art. 253 alin. (3) C.civ. din 2009, conform carora cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa il oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare.

Astfel, legea nu prevede citirea dispozitivului hotararii in timp ce se deruleaza imagini cu persoana reclamantului, ci numai publicarea hotararii in emisiunile in care au fost savarsite faptele ilicite retinute in sarcina paratilor.

Tribunalul retine ca o reparatie adecvata se poate produce atat prin recunoasterea publica a caracterului ilicit al faptei analizate, respectiv prin obligarea paratilor POPESCU CRETULESCU ANDREEA - ILEANA, CIUTACU VICTOR si S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. – postul ROMANIA TV la publicarea dispozitivului prezentei hotarari, timp de trei zile consecutive, pe postul ROMANIA TV in cadrul celor doua emisiuni, 'RO la raport' si 'Punctul Culminant', ca forma de reparare a prejudiciului moral adus onoarei, demnitatii, reputatiei si imaginii reclamantului, in raport de difuzarea in cadrul acestor emisiuni din datele de 25.09.2019, 01.10.2019 si 03.10.2019 a imaginii reclamantului, a afirmatiilor tendentioase facute la adresa acestuia in cadrul acestor emisiuni si asocierii persoanei reclamantului cu cazul Caracal cu privire la faptele penale ale numitului Dinca Gheorghe, cat si prin acordarea unei despagubiri materiale, in cuantumul rnentionat mai sus.

5. In ceea ce priveste intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale in persoana paratului SC RIDZONE COMPUTERS SRL, instanta precizeaza ca prin difuzarea unei emisiuni televizate, postul de televiziune isi asuma o responsabilitate referitoare la continutul acesteia.

Astfel, potrivit art.3 alin.(2) si (3) din Legea audiovizualului nr.504/2002, 'toti furnizorii de servicii media audiovizuale au obligatia sa asigure informarea obiectiva a publicului prin prezentarea corecta a faptelor si evenimentelor si sa favorizeze libera fonnare a opiniilor, revenindu-le raspunderea pentru continutul serviciilor de programe difuzate, inclusiv al comunicarilor comerciale audiovizuale'.

In plus, potrivit art. 1373 C. civ., '(1) Comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate. (2) Este comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia. (3) Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate'.

In acest cadru si in conditiile in care paratii Victor Ciutacu si Andreea Cretulescu sunt angajati ai postului Realitatea TV (n.r. corect: Romania TV), acest fapt fiind de notorietate si nefiind contestat, in considerarea conditiilor analizate cu privire la raspunderea delictuala pentru fapta proprie, instanta retine ca sunt indeplinite si conditiile privind antrenarea raspunderii paratului SC RIDZONE COMPUTERS SRL.

6. Fata de toate aspectele aratate mai sus, instanta urmeaza sa admita, in parte, cererea care a constituit obiectul acestei proceduri judiciare si sa oblige pe paratii POPESCU CRETULESCU ANDREEA-ILEANA, CIUTACU VICTOR si S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. – postul ROMANIA TV la publicarea dispozitivului prezentei hotarari, timp de trei zile consecutive, pe postul ROMANIA TV in cadrul celor doua emisiuni, 'RO la raport' si 'Punctul Culminant', ca forma de reparare a prejudiciului moral adus onoarei, deminitatii, reputatiei si imaginii reclamantului, in raport de difuzarea in cadrul acestor emisiuni din datele de 25.09.2019, 01.10.2019 si 03.10.2019 a imaginii reclamantului, a afirmatiilor tendentioase facute la adresa acestuia in cadrul acestor emisiuni si asocierii persoanei reclamantului cu cazul Caracal cu privire la faptele penale ale numitului Dinca Gheorghe. Totodata, va obliga pe paratii REMUS RADOI, POPESCU CRETULESCU ANDREEA-ILEANA, CIUTACU VICTOR si S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. – postul ROMANIA TV, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, urmand a respinge cererea pentru rest, ca neintemeiata.

7. Referitor la cheltuielile de judecata, solicitate de reclamant, instanta are in vedere prevederile art.453 Cod proc.civ., potrivit carora partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata. Constatand culpa procesuala a paratilor, ii va obliga la plata catre reclamant a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand in taxa judiciara de timbru”.


* Cititi aici intreaga motivare

* Cititi aici actiunea lui Adrian Zaharia si apararea lui Victor Ciutacu


sursa foto Zaharia: Gazeta de Sud

Comentarii

# M..e #rezist date 8 august 2021 16:50 +76

Bernea e cu hashatag pe creier prin 2015z justitia in romania o sa ne-o facem cu mana noastra.

# Pintea date 8 august 2021 20:21 +39

Dincă??? Pai, in Caracal, daca acuzi intreaga politie si intregul Parchet ca au fost complici, si nu gresesti! Cum este posibil sa se intample o asemenea grozavie, intr-un orasel mic, iar politia, nu numai ca nu stia, chipurile, dar nici nu a actionat cand copila aceea a sunat la 112 cerand sa fie salvata! Putinii cetateni onesti din Caracal, cei care nu au de-a face cu proxenetismul de acolo, ar trebui sa isi faca singuri dreptate. Ca in SUA. Ca institutiile, vedem ce fac: le dau dreptate infractorilor.

# #kkt date 9 august 2021 20:23 +16

Eu izc ca politistul sa-si dovedeasca nevinovatia ! :-* Pai nu era asa moda ? :-)

# Diana date 10 august 2021 10:58 +20

Ce „viață privată” afectată visezi, Lazăr Bernea? Mai citește o dată articolul 74 din Codul Civil! Oare de ce avem așa de mulți judecăcători cu analfabetism funcțional, care citesc (și citează) din deciziile CEDO, dar nu pricep nimic din ce au citit? Și asta judecă la Tribunalul București. Vă dați seama ce nivel o fi la judecătoria Mizil. A amânat pronunțarea de 2 ori, deși CPC îi dă voie să amâne o singură dată. „Plata în solidar”, tuto? Dar să stabilești raporturile juridice litigioase concret, pe fiecare persoană în parte, nu știi?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 17.10.2021 – Casatorie doar cu certificat de vaccinare. Arafat s-a radicalizat (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva