Regimul PNL-Iohannis care a initiat taierea pensiilor de serviciu ale magistratilor si personalului auxiliar din instante si parchete nu se va alege decat cu o rusine de proportii incasata la CCR. Caci taierea pensiilor de serviciu nu are nicio sansa sa treaca de Curtea Constitutionala.

Sesizata deja de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe aceasta problema (click aici pentru a citi), CCR a primit in 30 ianuarie 2020 o sesizare de neconstitutionalitate si din partea Avocatului Poporului. Acesta acuza ca legea votata de Parlament la initiativa unor parlamentari PNL si sustinuta de Guvernul condus de Ludovic Orban (foto 1) nu respecta exigentele impuse de Curtea Constitutionala in ceea ce priveste pensiile de serviciu. In acest sens, institutia condusa de Renate Weber (foto 2) subliniaza ca CCR a decis deja ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu si ca sunt instituite in considerarea unui anumit statut al categoriei profesionale respective. Aceeasi CCR a stabilit ca pensiile de serviciu nu pot fi eliminate, iar daca se doreste acest lucru este nevoie sa existe o ratiune suficient de puternica prin care sa se justifice o asemenea masura:

In esenta, Avocatul Poporului reclama:

-vicierea procesului legislativ de adoptare a legii prin nerespectarea art. 65 alin. (2) lit. j) din Constitutia Romaniei (Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora);

-incalcarea principiului obligativitatii deciziilor Curtii Constitutionale reglementat de prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei (Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor);

Iata un fragment din sesizarea de neconstitutionalitate depusa de Avocatul Poporului la CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Anterior prezentei legi, Parlamentul a avut si alte incercari de a elimina pensiile de serviciu ale unor categorii profesionale, prilej cu care Curtea Constitutionala, prin Deciziile nr. 871/2010 si nr. 873/2010, a stabilit ca 'pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de catre legiuitor in considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar daca exista o ratiune suficient de puternica spre a duce in final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei'.

Aceasta motivatie este intemeiata, din moment ce, in trecut, toate pensiile de serviciu, eliminate prin prezenta propunere legislativa, au fost justificate, in optica legiuitorului, de imprejurari deosebite tinand de statutul, interdictiile si incompatibilitatile stabilite chiar la nivel constitutional pentru unele categorii profesionale, dar si de activitatea desfasurata.

Insa, in cazul de fata, ratiunea pentru care legiuitorul a inteles sa renunte la pensiile de serviciu pentru aceleasi categorii profesionale, pentru care anterior era justificata acordarea, nu a fost in mod riguros fundamentata, ci apare ca fiind arbitrara.

(…)

Tinand seama de faptul ca nerespectarea formelor si a procedurilor de elaborare si adoptare a unei legi, stabilite prin Constitutie are drept consecinta neconstitutionalitatea extrinseca a actului normativ astfel adoptat, apreciem ca argumentele expuse sunt de natura a atrage neconstitutionalitatea Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu si indemnizatiile pentru limita de varsta, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul pensiilor ocupationale.

Pe cale de consecinta, intrucat adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ vizeaza votul final exercitat de catre Parlament asupra ansamblului legii, iar procesul legislativ care a condus la adoptarea legii analizate nu a respectat exigentele constitutionale, intreaga lege este lovita de vicii de neconstitutionalitate extrinseca, fiind incalcate, asadar, prevederile art. 65 alin. (2) lit. j) si art. 147 alin. (4) din Constitutie”.