Secția pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii i-a apărat reputația judecătoarei Laura-Mihaela Sarcină (foto) de la Curtea de Apel Craiova joi, 17 septembrie 2026, după ce propaganda #rezist-USR-Bolojan a atacat-o pentru simplul fapt că și-a permis să obțină din partea Curții de Apel București suspendarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE (click aici pentru a citi). 

În aceeași ședință, judecătorii CSM i-au apărat reputația colegului de breaslă Alin-Ionuț Leaș de la Tribunalul Bihor din cauza unor materiale denigratoare publicate de către un justițiabil și preluate de presa locală.

În alt comunicat emis tot joi, Secţia pentru judecători a CSM a anunţat apărarea independenţei judecătorilor Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian Meiu de la instanţa supremă, învestiţi cu soluţionarea recursului din dosarul în care, la fond, în mai 2026, Curtea de Apel Bucureşti a obligat Executivul să aloce sumele necesare plății restanțelor salariale ale judecătorilor, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026 (click aici pentru a citi).

Redăm comunicatele CSM:

„Secţia pentru judecători, în şedinţa de astăzi, 17 septembrie 2026, a admis cererile de apărare a reputaţiei profesionale formulate de doi judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova şi Tribunalul Bihor, constatând încălcarea reputaţiei profesionale a celor doi magistraţi.

În analiza cererii formulate de către doamna judecător Sarcină Laura-Mihaela din cadrul Curţii de Apel Craiova, Secţia pentru judecători a avut în vedere că la data de 10 septembrie 2026, o publicaţie de presă a dat publicităţii un articol prin care a formulat acuzaţii peiorative şi denigratoare la adresa parcursului profesional al magistratului, respectiv cu privire la o aplicare preferenţială a legislaţiei în privinţa continuării activităţii la instanţa superioară după finalizarea mandatului în funcţia de conducere, bazate pe date din activitatea acesteia interpretate incomplet şi incorect, în afara cadrului legal aplicabil, precum şi referiri la aspecte privind viaţa privată şi relaţiile de familie.

Conţinutul articolului de presă depăşeşte raportul de proporţionalitate între libertatea de exprimare jurnalistică şi dreptul magistratului la reputaţie profesională, cu atât mai mult cu cât cuprinde date concrete inexacte şi acuzaţii neverificate în privinţa continuării parcursului profesional după finalizarea mandatului în funcţii de conducere, iar nu simple judecăţi de valoare. Acesta este redactat în aceeaşi manieră periorativă din perspectiva soluţiei pronunţate în primă instanţă într-un dosar nefinalizat, generând artificial o corelaţie între parcursul carierei doamnei judecător şi exercitarea dreptului de acces la justiţie într-o cauză nedefinitivă.

În analiza cererii formulate de domnul judecător Leaş Alin-Ionuţ din cadrul Tribunalului Bihor, Secţia pentru judecători a avut în vedere faptul că în luna iulie 2026, reprezentantul unei părţi dintr-o cauză cu care judecătorul a fost învestit spre soluţionare a publicat două materiale video cu conţinut jignitor şi denigrator la adresa domnului judecător, eliminate după câteva zile, însă preluate între timp de mass media locală.

Afirmaţiile profund jignitoare şi denigratoare la adresa judecătorului, diseminate în presa locală, au fost foarte grave, au vizat persoana domnului judecător, familia sa și modul în care își exercită atribuțiile, acestea situându-se dincolo de limitele libertății de exprimare şi a unor critici care pot fi legitime.

Din perspectiva conţinutului concret şi a modului de formulare, deosebit de agresiv şi jignitor, acestea nu pot fi calificate drept simple opinii sau critici, ci reprezintă atacuri directe, repetate și calomnioase, formulate cu intenția vădită de a compromite în mod public reputația profesională a domnului judecător”.

„Secţia pentru judecători, în şedinţa de astăzi, 17 septembrie 2026, a admis cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

În analiza cererii formulate de doamnele judecător Violeta Chiriac şi Mădălina Elena Vladu Crevon, respectiv de domnul judecător Emilian Meiu, Secţia pentru judecători a avut în vedere că cererea vizează apărarea independenţei celor trei judecători învestiţi cu soluţionarea unei cauze pendinte, aflată în faza procesuală a recursului.

Obiectul dosarului cu care cei trei magistraţi sunt învestiţi spre soluţionare a fost invocat de către Guvernul României ca temei al sesizării instanţei constituţionale cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, argumentele aduse de executiv în susţinerea sesizării instanţei constituţionale şi cele prezentate ca argumente în cauza pendinte fiind similare.

Secţia pentru judecători a constatat că acest context reprezintă o imixţiune fără precedent în actul de justiţie al unei instanţe, în cauză chiar instanţa supremă, creând asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei o presiune publică incompatibilă cu garanţiile de independenţă ale justiţiei care guvernează statul de drept şi percepţia că soluţia nu ar trebui pronunţată în acord cu legea, ci în funcţie de interesele unei părţi în proces, respectiv Guvernul României.

O astfel de conduită este contrară garanţiilor de independenţă ale judecătorilor, care trebuie să decidă liberi de orice influenţe, presiuni ori imixţiuni, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă soluţionării”.