Asociația Română pentru Cercetări Strategice Avansate, Nanotehnologie și Tehnologii Cuantice (ARCSANTQ) – condusă de inginerul Dan Hazaparu (foto) – a depus săptămâna trecută la Parchetul General o plângere penală privind lovitura de stat din 2024: anularea alegerilor prezidențiale. 

ARCSANTQ precizează că sesizarea conține elemente concrete de la care PICCJ poate porni investigația: „lămurirea neconcordanței dintre informațiile și evaluările comunicate de Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), privind incidentele sau atacurile cibernetice din perioada premergătoare zilei de 6 decembrie 2024, solicitarea de explicații fostului comisar european Thierry Breton, cu privire la declarațiile date presei, prin care își asumă anularea procesului electoral în România, rapoartele unor organizații internaționale, cum ar fi Comisia de la Veneția, U.S. House Committee on the judiciary, luările de poziții publice ale vicepreședintelui SUA, J.D. Vance etc.”.

Iată comunicatul ONG-ului:

„Asociația Română pentru Cercetări Strategice Avansate, Nanotehnologie și Tehnologii Cuantice (ARCSANTQ), prin președintele sau, dr. ing. Dan Hazaparu, a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o plângere penală privind anularea procesului electoral din 6 decembrie 2024.

Plângerea penală a fost generată de nevoie societății civile românești de înlăturare a suspiciunilor și confuziilor existente până în acest moment cu privire la desfășurarea alegerilor, fapt ce reprezintă esența sistemelor democratice în lumea contemporană.

Având în vedere că în anularea alegerilor de la 6 decembrie 2024 au fost implicate instituții de prestigiu, care reprezintă pilonii sistemului constituțional românesc (Curtea Constituțională, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe etc.), este necesară inițierea unui cercetări temeinice și exhaustive de către Ministerul Public, care să redea cetățenilor încrederea în instituțiile fundamentale ale statului și în desfășurarea cu imparțialitate a procesului electoral. Societatea civilă a așteptat cu nerăbdare mai bine de un an și jumătate raportul promis public de președintele României, dar și lămuriri pe care alte instituții ale statului erau datoare să le ofere.

Plângerea penală nu se limitează la învestirea organului de urmărire penală, ci indică posibile mijloace de probă, cum ar fi lămurirea neconcordanței dintre informațiile și evaluările comunicate de Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), privind incidentele sau atacurile cibernetice din perioada premergătoare zilei de 6 decembrie 2024, solicitarea de explicații fostului comisar european Thierry Breton, cu privire la declarațiile date presei, prin care își asumă anularea procesului electoral în România, rapoartele unor organizații internaționale, cum ar fi Comisia de la Veneția, U.S. House Committee on the judiciary, luările de poziții publice ale vicepreședintelui SUA, J.D. Vance etc.

Introducerea acestei plângeri penale are ca temei faptul că numai Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are competență și puterea judiciară de a avea acces la toate datele cauzei și, că autoritate imparțială, are posibilitatea să ofere societății românești, dar și opiniei publice internaționale, date și informații care să asigure că autoritățile publice românești, că și partidele politice și organizațiile non-guvernamentale, sunt profund și definitive atașate principiilor care stau la baza statelor democratice.

Prin acest demers, ARCSANTQ dorește să pună în evidență faptul că o organizația cu caracter profesional, atașată valorilor științifice și tehnice contemporane, nu poate fi indiferență la ce aduce atingere morale publice și ordinii de drept.

Neelucidarea unor evenimente de genul celor petrecute la 6 decembrie 2024 poate duce la pierderea încrederii cetățenilor români în capacitatea statului de a-și gestiona coerent parcursul național, european și euroatlantic, într-o perioada în care, în lume, au loc puternice mișcări de reconfigurare a centrelor de putere. În aceste condiții, Ministerul Public este cel care are dreptul și obligația de a cerceta cu înalt profesionalism desfășurarea evenimentelor din 6 decembrie 2024 și de a oferi opiniei publice interne și internaționale răspunsurile pe care le așteaptă”.

Prezentăm principalul pasaj din plângerea penală:

„II. OBIECTUL SESIZĂRII

 Solicit organului de urmărire penală să verifice, sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor indicate la Secțiunea V, conduita persoanelor care, la datele relevante, exercitau atribuții oficiale în cadrul instituțiilor și autorităților enumerate la Secțiunea IV, precum și a oricăror alte persoane a căror implicare va rezulta din verificări, în legătură cu următoarele aspecte principale:

1)  verificarea concordanței dintre informațiile și evaluările comunicate de Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) privind incidentele/acțiunile cibernetice din perioada electorală, cu stabilirea exactă a infrastructurilor vizate, intervalelor temporale, tipurilor de incidente, eventualelor vulnerabilități identificate, măsurilor de protecție adoptate și existenței sau inexistenței unei compromiteri ori alterări a datelor electorale;

2)  modul și momentul în care instituțiile cu atribuții de monitorizare a procesului electoral și de securitate națională au identificat, evaluat și raportat presupusa campanie de promovare online a unui candidat, precum și eventuala întârziere sau omisiune de a semnala aceste aspecte anterior datei de 24 noiembrie 2024;

3)  modalitatea de gestionare a plângerilor și sesizărilor penale formulate de cetățeni împotriva unor demnitari și magistrați, ulterior anulării alegerilor, și situația procedurală a acestora;

4)  declarațiile publice ale fostului comisar european Thierry Breton, precum și oportunitatea sesizării organismelor europene competente (Ombudsmanul European, OLAF) în măsura în care faptele excedează competenței jurisdicționale a autorităților române.

III. SITUAȚIA DE FAPT

 Precizez, cu titlu prealabil, că toate elementele de fapt de mai jos sunt redate astfel cum au fost relatate de sursele publice citate (presă, comunicate oficiale, documente declasificate, documente ale Parlamentului European, rapoarte ale unor organisme internaționale) și sunt supuse verificării de către organul de urmărire penală, nedeținând subsemnatul mijloace proprii de a le confirma cu certitudine. Distincția dintre faptul documentat, neconcordanța observată, ipoteza care rezultă din aceasta și obiectul concret al verificării solicitate este menținută pe tot parcursul prezentei sesizări.

III.1. Anularea procesului electoral și declasificarea documentelor CSAT

 La data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României, prin Hotărârea nr. 32/2024, a anulat întregul proces electoral privind alegerea Președintelui României, reținând că acesta „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități”. Decizia a fost pronunțată ulterior declasificării, la 4 decembrie 2024, a unor „Note de informare” prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024 de către Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

III.2. Cronologia documentară a campaniei online și evaluările SRI/STS

 Pentru lămurirea completă a situației de fapt, solicit ca verificările să aibă în vedere următoarea succesiune cronologică a documentelor și evenimentelor relevante, identificate din surse publice, urmând ca organul de urmărire penală să stabilească existența, conținutul integral și interdependența acestora:

5)  23.09.2024 – Raportul misiunii de evaluare a nevoilor (Needs Assessment Mission Report) al OSCE/ODIHR;

6)  22–24.11.2024 – activitatea online semnalată pe platforma TikTok și documentele preelectorale aferente;

7)  26.11.2024 – comunicări/verificări ale ANCOM;

8)  28.11.2024 – ședința CSAT și comunicările STS privind infrastructura electorală;

9)  04.12.2024 – declasificarea Notelor de informare prezentate în CSAT;

10)              05.12.2024 – demersuri ale Comisiei Europene față de TikTok, inclusiv un ordin de conservare a datelor (retention order);

11)              06.12.2024 – Hotărârea CCR nr. 32/2024 și comunicări ale organismelor europene pentru servicii digitale;

12)              07.12.2024 și 13.12.2024 – documente/comunicări ulterioare identificate ca fiind emise de sau referitoare la TikTok;

13)              17.12.2024 – deschiderea unei proceduri formale în temeiul Digital Services Act (DSA) față de TikTok.

 Solicit obținerea documentelor primare aferente fiecăreia dintre aceste date, întrucât simpla lor menționare în surse secundare nu poate substitui documentul original.

 Potrivit documentului SRI declasificat, au fost identificate peste 85.000 de atacuri/acțiuni cibernetice, în sensul și cu terminologia utilizate în documentul respectiv, provenite din sisteme aflate în 33 de țări, îndreptate împotriva infrastructurii IT de sprijin a procesului electoral.

 În aceeași perioadă, STS – instituție aflată, potrivit legii, sub autoritatea CSAT, respectiv a Președintelui României – a transmis public, atât înainte, cât și după anularea alegerilor, comunicări potrivit cărora nu ar fi fost identificate vulnerabilități și nu ar fi fost primite informații privind desfășurarea unor atacuri cibernetice, sistemele informatice funcționând, potrivit acestor comunicări, „în parametri optimi”, cu rezultate identice celor consemnate pe suport de hârtie.

 Solicit organului de urmărire penală să stabilească, pe baza rapoartelor tehnice complete și a comunicărilor interne dintre cele două instituții, dacă SRI și STS se refereau la aceleași infrastructuri, aceleași intervale temporale și aceeași categorie tehnică de incidente, precum și dacă între evaluările comunicate public de cele două instituții există o aparentă neconcordanță sau o diferență de formulare/evaluare ce necesită clarificare, distinctă de o eventuală contradicție reală, aceasta din urmă neputând fi stabilită decât ulterior obținerii documentelor tehnice complete.

III.3. Absența unor anchete privind conduita instituțiilor statului

 Potrivit relatărilor publice, la data de 26 ianuarie 2026 comisiile parlamentare de anchetă privind cercetarea abuzurilor au organizat audieri publice pe tema anulării alegerilor, la care instituțiile invitate – Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale – nu au trimis reprezentanți. Până la identificarea procesului-verbal, invitației sau comunicatului oficial al comisiei parlamentare, solicit ca acest aspect să fie reținut ca fiind consemnat potrivit relatărilor publice privind audierile respective, urmând ca organul de urmărire penală să solicite documentul parlamentar primar.

 Potrivit sursei jurnalistice consultate, la o dată ulterioară anulării alegerilor nu fusese identificată public existența unei comisii parlamentare care să fi anchetat activitatea SRI sau SIE din perioada campaniei electorale. Solicit verificarea situației oficiale de către organul judiciar, urmând ca, în măsura obținerii evidenței oficiale a Parlamentului, această mențiune să fie confirmată sau infirmată.

 Separat, potrivit acelorași surse, cetățeni au formulat, în ianuarie 2025, plângeri penale împotriva unor demnitari, invocând, printre altele, infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, abuz în serviciu și trădare. Întrucât sursele publice consultate nu permit identificarea, pentru fiecare astfel de plângere, a autorului, datei exacte, instituției sesizate, numărului de înregistrare și stadiului procedural, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție comunicarea stadiului procedural al acestor plângeri, aceasta constituind, prin ea însăși, obiectul verificării solicitate prin prezenta, fără a le prezenta drept fapt definitiv stabilit.

 Singura procedură de tragere la răspundere identificată în legătură cu acest episod a vizat un judecător care a dispus, la 24 aprilie 2025, suspendarea și anularea Hotărârii CCR nr. 32/2024 – decizie desființată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 25 aprilie 2025 – și nu conduita persoanelor responsabile de organizarea, monitorizarea sau raportarea privind procesul electoral propriu-zis.

III.4. Declarațiile fostului comisar european Thierry Breton

 La data de 10 ianuarie 2025, fostul comisar european Thierry Breton, care nu mai deținea la acel moment nicio funcție oficială în cadrul Comisiei Europene, a declarat, într-un interviu acordat unui post de televiziune francez, în legătură cu aplicarea legislației europene: „Am făcut-o în România și, evident, va trebui făcut și în Germania, dacă va fi necesar”. Declarația a fost interpretată public, inclusiv de eurodeputați care au adresat întrebări scrise Comisiei Europene (întrebarea E-000200/2025), ca sugerând o implicare a instituțiilor Uniunii Europene în decizia de anulare a alegerilor din România.

 Comisia Europeană a răspuns, potrivit informațiilor public accesibile, la interpelarea sus-menționată, arătând că nu comentează declarațiile foștilor comisari făcute în capacitate privată, că nu are implicare în alegerile naționale și că organizarea și desfășurarea acestora sunt responsabilitatea statelor membre, și că nu comentează decizia CCR din 6 decembrie 2024. Solicit obținerea textului integral și oficial al acestui răspuns.

 Declarația publică atribuită fostului comisar Thierry Breton, coroborată cu întrebarea parlamentară E-000200/2025 și cu răspunsul oficial al Comisiei Europene menționat mai sus, justifică verificarea existenței, naturii și cronologiei eventualelor comunicări instituționale relevante dintre organisme ale Uniunii Europene și autoritățile române, fără a constitui, prin ea însăși, dovada unei asemenea implicări.

III.5. Reacții politice și instituționale externe

 Potrivit relatărilor publice, vicepreședintele SUA, JD Vance, a făcut referire la acest caz în cadrul discursului susținut la Conferința de Securitate de la München din 14 februarie 2025, caracterizând anularea alegerilor drept întemeiată pe suspiciuni ale unui serviciu de informații și formulând o comparație critică cu practicile din perioada Blocului de Est. Redau acest element ca declarație politică atribuită unui oficial străin, iar nu ca element de probă privind situația de fapt din România, urmând ca relevanța sa pentru prezenta sesizare să fie apreciată de organul de urmărire penală.

 Potrivit raportului interimar al U.S. House Committee on the Judiciary, intitulat „Europe's decade-long campaign to censor the global internet”, dat publicității în jurul datei de 3–5 februarie 2026, această comisie parlamentară a Congresului Statelor Unite acuză Comisia Europeană de o încercare de a influența discursul politic din statele membre în perioadele electorale, inclusiv în România, pe baza unor documente furnizate de platforma TikTok. Precizez că este vorba despre un interim staff report al unei comisii parlamentare a unui stat terț, ale cărui caracterizări și concluzii trebuie atribuite exclusiv emitentului și nu constituie o constatare a vreunei autorități române sau europene. Întrucât petentul nu deține originalele integrale ale documentelor TikTok citate în acest raport, nu solicită organului judiciar să considere descrierea din raport drept substitut al documentului original, ci solicită obținerea și examinarea acestuia, prin mecanismele legale de cooperare aplicabile.

III.6. Rapoarte ale organismelor internaționale

 Comisia de la Veneția a emis un raport referitor la standardele generale aplicabile anulării alegerilor, precizând însă expres că nu examinează faptele cazului românesc și nici decizia CCR în concret, analiza sa având caracter general, comparativ și normativ. Prezenta sesizare menționează acest raport exclusiv cu privire la standardele generale pe care le conține, fără a-l invoca drept confirmare sau infirmare a modului în care CCR a procedat în cazul concret.

 Raportul final al misiunii OSCE/ODIHR privind alegerile din România tratează, printre altele, aspecte privind comportamentul neautentic online și limitele cadrului de transparență al platformelor digitale. Acolo unde acest raport consemnează opiniile unor interlocutori ai misiunii, aceste opinii sunt redate ca atare ([ODIHR consemnează că unii interlocutori...]), și nu ca o constatare proprie a organizației.

 Menționez, cu titlu de completitudine a dosarului documentar, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza vizând anularea alegerilor prezidențiale din România, independent de sensul acesteia față de ipotezele prezentei sesizări, întrucât documentele relevante trebuie prezentate organului de urmărire penală indiferent de direcția în care acestea susțin sau infirmă aspectele semnalate.

IV. INSTITUȚIILE ȘI CALITĂȚILE OFICIALE A CĂROR CONDUITĂ SOLICIT SĂ FIE VERIFICATĂ

 Având în vedere natura colectivă și instituțională a faptelor descrise, solicit verificarea conduitei persoanelor care, la datele relevante (noiembrie–decembrie 2024 și perioada ulterioară), exercitau funcțiile/calitățile oficiale enumerate mai jos, urmând ca identificarea nominală exactă a acestora, precum și stabilirea oricărei eventuale răspunderi, să rezulte exclusiv din verificările organului de urmărire penală. Nicio mențiune din tabelul de mai jos nu constituie afirmarea săvârșirii unei fapte de către persoana care a exercitat funcția respectivă.

Precizez că, în privința magistraților Curții Constituționale, art. 147 alin. (4) din Constituție conferă caracter definitiv și general obligatoriu hotărârilor CCR, iar judecătorii CCR beneficiază de un regim special de imunitate; solicit organului de urmărire penală să aprecieze, potrivit legii, limitele competenței sale în privința acestora, fără ca prezenta sesizare să pretindă înlăturarea acestui regim constituțional.

V. POSIBILE ÎNCADRĂRI JURIDICE SUPUSE VERIFICĂRII

 Fără a anticipa încadrarea juridică, ce revine exclusiv organului judiciar, petentul solicită verificarea eventualei incidențe a următoarelor dispoziții din Codul penal, urmând ca organul de urmărire penală să stabilească, pe baza probelor administrate, dacă faptele descrise întrunesc sau nu elementele constitutive ale acestora:

VI. MIJLOACE DE PROBĂ ȘI VERIFICĂRI SOLICITATE

VI.A. Documente anexate de petent

 Anexez prezentei sesizări documentele identificate în opisul de la Secțiunea VIII, constând în articole de presă, comunicate oficiale și extrase din rapoarte public accesibile, cu indicarea sursei și a datei publicării pentru fiecare.

VI.B. Documente și informații a căror obținere se solicită Parchetului

 Solicit organului de urmărire penală să administreze, în măsura în care le apreciază utile, următoarele mijloace de probă:

14)              solicitarea, de la Administrația Prezidențială și CSAT, cu respectarea regimului informațiilor clasificate, a proceselor-verbale integrale ale ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și a documentelor, anexelor și declasificate în forma lor completă, relevante pentru aspectele ce formează obiectul sesizării;

15)              solicitarea, de la SRI și STS, a rapoartelor tehnice complete privind infrastructura electorală și a oricăror comunicări interne dintre cele două instituții anterioare datei de 24 noiembrie 2024;

16)              audierea persoanelor care, la data faptelor, dețineau funcțiile de conducere menționate la Secțiunea IV, inclusiv cu privire la existența, conținutul și cronologia eventualelor comunicări, solicitări, recomandări, schimburi de informații sau alte forme de interacțiune instituțională între autoritățile române, Comisia Europeană și/sau alte organisme ale Uniunii Europene, în vederea stabilirii dacă respectivele comunicări au existat, care a fost conținutul lor, dacă au influențat evaluările instituționale românești și dacă din acestea rezultă aspecte relevante din punct de vedere penal;

17)              solicitarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a stadiului procedural al plângerilor penale formulate în ianuarie 2025 împotriva demnitarilor și magistraților menționați în presă;

18)              solicitarea, prin comisie rogatorie sau canalele de cooperare judiciară și instituțională europeană aplicabile, a poziției oficiale a Comisiei Europene cu privire la declarațiile domnului Thierry Breton, inclusiv a răspunsurilor deja furnizate la întrebările scrise adresate de eurodeputați (de exemplu, întrebarea E-000200/2025);

19)              obținerea, prin instrumentele de cooperare judiciară și instituțională aplicabile, a documentelor TikTok identificate și citate în raportul interimar al U.S. House Committee on the Judiciary (Exhibits menționate în raport), inclusiv anexele, metadatele, corespondența de transmitere și răspunsurile instituției destinatare, întrucât petentul nu deține originalele acestor documente și nu solicită organului judiciar să considere descrierea din raport drept substitut al documentului original;

20)              citarea și audierea persoanelor care au formulat public afirmații privind faptele descrise în prezenta sesizare, în vederea indicării surselor exacte ale informațiilor invocate, conform obligației legale de a nu tăinui infracțiuni contra securității statului, atunci și în măsura în care o asemenea obligație este incidentă;

21)              conservarea și, în condițiile legii, obținerea datelor tehnice, jurnalelor de sistem, corespondenței instituționale și metadatelor relevante pentru intervalele și sistemele identificate pe parcursul anchetei;

22)              orice alte verificări pe care organul de urmărire penală le apreciază necesare pentru lămurirea completă a situației de fapt”.

* Citiți aici întreaga plângere penală a ONG-ului