Fosta judecatoare Camelia Bogdan (foto) de la Curtea de Apel in Bucuresti – exclusa definitiv din magistratura in 2022 – ne-a trimis vineri, 12 septembrie 2025, un amplu drept la replica dupa articolele privind hotararea ICCJ care a desfiintat clasarea PICCJ emisa pentru modul in care Cami a solutionat dosarul „Telepatia”.

Amintim ca presedinta Inaltei Curti Lia Savonea a a desfiintat ordonanta de clasare emisa de Parchetul General dupa plangerea depusa de GRIVCO si trei inculpati din „Telepatia”, sefa ICCJ schimband temeiul clasarii din art. 16 alin. 1 lit. a CPP („fapta nu exista”) in lit. f („a intervenit prescriptia raspunderii penale”) – click aici si aici pentru a citi.

Cititi supararile Cameliei Bogdan:

„DREPT LA REPLICA

Solicitant:

Dr. Camelia Bogdan, fost judecator in cadrul Curtii de Apel Bucuresti

Destinatar:

Redactia publicatiei Lumea Justitiei (LUJU)

Referinta:

Articolele publicate pe site-ul www.luju.ro, cu titlurile:

- „Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv pe Dan Voiculescu – Decizie istorica a Inaltei Curti…”;

- „ICCJ: Dan Voiculescu a fost condamnat abuziv de o judecatoare incompatibila”

Stimate redactor-sef,

In temeiul dreptului la replica reglementat de art. 30 alin. (6) din Constitutia Romaniei, art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va solicit publicarea integrala a prezentului drept la replica, ca urmare a afirmatiilor nefondate si prejudiciabile la adresa mea, formulate in articolele mentionate anterior.

Situatia de fapt

La data de 11 septembrie 2025, doamna judecator Lia Savonea, in calitate de judecator de camera preliminara, a pronuntat o incheiere in dosarul nr. 2655/1/2023, in conditii de grava nelegalitate si incompatibilitate, dupa cum urmeaza:

1. Autojudecarea propriei fapte: Doamna Savonea a fost direct implicata in repartizarea dosarului ICA in anul 2014, in calitate de presedinte al Curtii de Apel Bucuresti. A judecat astfel propria conduita, intr-un context in care se invoca constituirea unui grup infractional organizat.

2. Retinerea unei infractiuni prescrise, fara procedura penala: S-a retinut in mod abuziv ca as fi comis o fapta penala prescrisa, in coautorat, fara ca actiunea penala sa fi fost pusa in miscare, fara audiere, fara calitate procesuala si fara judecata in dublu grad de jurisdictie. Mai mult, presupusul coautor – judecatorul Mihai Mihalcea – nu este mentionat, desi a fost parte in completul care a pronuntat condamnarea si a respins ulterior cererea mea de recuzare.

3. Ignorarea incompatibilitatii si conflictului de interese: Doamna Savonea fusese declarata incompatibila de catre CSM in 2017, in legatura cu faptele ce tin de conflictul de interese. Documentele care atesta aceasta stare au fost depuse la dosar, dar ignorate in mod deliberat.

4. Complicitate institutionala: Revizuirea dosarului ICA are loc cu avizul autoritatilor romane, inclusiv al Procurorului General. Nicio institutie nu a intervenit pentru a-mi proteja drepturile, desi incompatibilitatea era evidenta.

5. Respingerea recuzarii de catre un magistrat implicat: Judecatorul Mihai Mihalcea, parte in dosarul ICA si declarat incompatibil de judecatoarele Lavinia Lefterache si Lucia Rog, a respins cererea mea de recuzare a doamnei Savonea. ICCJ nu a luat nicio masura.

6. Intarzierea deliberata a pronuntarii: Dosarul a fost lasat in pronuntare timp de un an si jumatate, afectand grav dreptul meu la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil.

Clarificari privind afirmatiile din articole

1. Falsa acuzatie de abuz in serviciu

Contrar celor afirmate in articolele publicate de Lumea Justitiei, nu am fost niciodata cercetata penal, pusa sub acuzare sau judecata pentru vreo infractiune. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 11 septembrie 2025 nu reprezinta o constatare a vinovatiei mele, ci o modificare abuziva si nelegala a temeiului juridic al unei ordonante de clasare, schimbandu-se formularea din „fapta nu exista” in „fapta este prescrisa”.

Aceasta schimbare nu are fundament procedural si juridic, intrucat actiunea penala nu a fost pusa in miscare, nu am fost audiata, nu am avut calitate procesuala, si nu am beneficiat de dreptul la aparare sau de judecata in dublu grad de jurisdictie. A sustine ca „am comis abuz in serviciu” in aceste conditii este o afirmatie defaimatoare, nelegala si profund manipulatoare, care induce in eroare opinia publica si incalca grav prezumtia de nevinovatie.

In dosarul nr. 2655/1/2023, doamna judecator Lia Savonea a retinut in mod abuziv ca as fi comis o fapta penala prescrisa, in coautorat, fara a nominaliza celalalt presupus coautor – judecatorul Mihai Mihalcea – desi acesta a fost parte in completul care a pronuntat condamnarea in dosarul ICA si a fost ulterior promovat la Inalta Curte, unde a respins cererea mea de recuzare.

In lipsa punerii in miscare a actiunii penale, doamna Savonea avea obligatia legala sa dispuna trimiterea cauzei la Parchet sau, cel mult, sa constate ca faptele sunt prescrise, fara a retine in sarcina mea o acuzatie penala, chiar si prescrisa. Repet: nu am avut calitate de suspect, nu am fost audiata, nu mi s-a comunicat nicio acuzatie, nu am fost citata, si nu am avut posibilitatea de a-mi exercita dreptul la aparare.

Daca actiunea penala ar fi fost pusa in miscare, iar faptele s-ar fi prescris in cursul judecatii, ar fi existat posibilitatea legala de incepere a judecatii, cu trimiterea cauzei la un complet competent, iar eu as fi avut dreptul procedural de a solicita continuarea urmaririi penale pentru a-mi dovedi nevinovatia. Asa se procedeaza in cauzele in care prescriptia intervine in cursul judecatii. Daca prescriptia intervine la nivelul Parchetului, cauza nu se mai trimite in judecata.

In acest dosar, doamna Lia Savonea si-a judecat propria fapta. In calitate de presedinte al Curtii de Apel Bucuresti in anul 2014, a fost direct implicata in repartizarea dosarului ICA si in constituirea completului care a pronuntat condamnarea. Prin urmare, a solutionat o cauza in care propria conduita era supusa analizei, ceea ce reprezinta o incalcare flagranta a principiului impartialitatii si o forma de autojudecare inadmisibila intr-un stat de drept.

2. Incompatibilitatea invocata nu justifica revizuirea unei hotarari penale

Asa-zisa incompatibilitate legata de un presupus contract cu Ministerul Agriculturii nu a existat in realitate. Aceasta chestiune a fost analizata in cadrul unei proceduri disciplinare si a facut obiectul unor sesizari la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), fara retinerea vreunei intentii infractionale. Mai mult, redactia LUJU detine ordonantele si rezolutiile de clasare care confirma inexistenta vreunei fapte penale.

Doamna Lia Savonea fusese anterior investita cu faptele ce tin de incompatibilitate si conflict de interese in dosarul disciplinar, dar s-a abtinut in 2017, fiind declarata incompatibila de catre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Am depus la dosar declaratia sa de incompatibilitate si incheierea CSM, insa aceste documente au fost ignorate in mod deliberat.

In anul 2025, sub pretextul incompatibilitatii, doamna Savonea a inventat si un presupus conflict de interese, acuzandu-ma in mod fals ca as fi semnat un contract cu partile din dosar. Am depus din nou la dosar raspunsul oficial al Ministerului Agriculturii, din care rezulta clar ca nu exista niciun dosar, niciun contract si nicio plata catre Camelia Bogdan.

Nu exista nicio decizie penala care sa confirme vreo culpa. Revizuirea unei hotarari penale nu se poate fundamenta pe speculatii, pe interpretari tendentioase ale unor sanctiuni administrative sau pe acuzatii infirmate de organele de urmarire penala.

3. Confiscarea dispusa a fost legala si validata international

Am aplicat standardele europene privind confiscarea produsului infractiunii, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). A sustine ca am „mascat confiscarea extinsa” sau ca am aplicat retroactiv norme europene este eronat, contravine realitatii juridice si ignora hotararile CEDO in cauzele Voiculescu si GRIVCO impotriva Romaniei (502/2015).

In acea cauza, CEDO a constatat ca GRIVCO a participat la procedura, ca i-au fost respectate drepturile procesuale si ca confiscarea a fost legala. Nu este legal sa sustragi zeci de milioane de euro de la stat si sa le transferi pe numele altuia, iar recuperarea produsului infractiunii este o obligatie a statului, chiar si in cazurile in care faptele sunt prescrise.

In cauzele de spalare de bani autonome, inclusiv cele in care prescriptia intervine, procesul de recuperare presupune masuri de confiscare si de indemnizare a victimelor infractiunii. Or, doamna Lia Savonea instiga la neindemnizarea victimelor prin lasarea nesolutionata a actiunilor civile in procesele penale, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal si ale protectiei victimelor.

4. Declaratiile politice nu pot substitui probele judiciare

Articolele citeaza declaratii ale unor persoane politice, fara verificarea veridicitatii acestora. Aceste afirmatii nu au fost confirmate de vreo instanta si nu pot constitui baza pentru acuzatii publice. Este inadmisibil ca o publicatie juridica sa se bazeze pe speculatii politice pentru a discredita un magistrat.

5. ICCJ nu a desfiintat hotararea penala din dosarul ICA

Decizia din 11 septembrie 2025 nu anuleaza hotararea penala nr. 888/08.08.2014. Ea vizeaza o plangere impotriva unei ordonante de clasare si nu are efecte directe asupra condamnarii. A sustine contrariul este o inducere in eroare a opiniei publice.

________________________________________

Concluzie

Aceste articole contin afirmatii nefondate, tendentioase si prejudiciabile, care aduc atingere grava reputatiei mele profesionale si incalca in mod flagrant prezumtia de nevinovatie, garantata de Constitutia Romaniei si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In temeiul dreptului la replica, reglementat de art. 30 alin. (6) din Constitutie si de normele deontologice care guverneaza activitatea jurnalistica, va solicit publicarea integrala si urgenta a documentului atasat, in aceeasi forma, vizibilitate si spatiu editorial ca articolele contestate. Consider ca demersul jurnalistic trebuie sa se bazeze pe respectarea adevarului, echidistanta si verificarea riguroasa a informatiilor, mai ales atunci cand sunt vehiculate acuzatii cu caracter penal la adresa unui magistrat. Intr-un stat de drept, presa are rolul de a informa corect, nu de a distorsiona realitatea in scopul discreditarii. Refuzul de a publica acest drept la replica ar reprezenta o continuare a campaniei de denigrare si o sfidare a normelor deontologice si legale care guverneaza activitatea jurnalistica.

In lipsa unei remedieri imediate prin publicarea dreptului la replica, voi include aceasta incalcare a prezumtiei de nevinovatie in sesizarea pe care o voi formula catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), in cadrul demersului de protejare a drepturilor fundamentale incalcate in mod sistemic.

Va multumesc anticipat pentru confirmarea primirii si pentru respectarea obligatiilor legale si etice care revin institutiei dumneavoastra.

Cu consideratie,

Dr. Camelia Bogdan”