Cu o zi inainte de judecarea recursului de la Curtea de Apel Bucuresti in care judecatorii urmeaza sa decida daca micuta Alessia, fetita Irinei Cristescu si a milionarului mexican Hector Bitar, va ramane la mama sa in Romania sau va fi plasata in custodia tatalui in Mexic, Irina Cristescu face un apel disperat catre Statul roman si cere ca la judecata sa aiba parte nu doar de dreptate, “ci si de umanitate”. Apelul Irinei Cristescu este facut in contextul in care, la Tribunalul Bucuresti, judecatoarea Nicoleta Marasoiu a dispus ca micuta Alessia sa ramana in custodia tatalui sau, desi acesta nu s-a prezentat nici macar la judecarea cauzei, nu s-a interesat timp de doi ani de soarta minorei, si desi procurorul de caz, dar si persoanele audiate au aratat ca milionarul mexican are serioase probleme de comportament, avand un anturaj in care se consuma droguri si alcool.

In apelul sau, Irina Cristescu, mama acuzata in mod incredibil ca si-a rapit propriul copil - desi probele aduse releva ca tot ce si-a dorit a fost sa o scape pe fiica sa, Alessia, de un mediu nepotrivit cresterii cauzat in principal de stilul de viata al sotului sau Hector Bitar - dezvaluie ca in perioada in care s-a aflat in Mexic a fost supusa unui lung sir de abuzuri si tot ce si-a dorit a fost ca fiica sa sa aiba parte de o copilarie fara traume.

In demersul sau de a scapa de influentele negative ale sotului Hector Bitar, Irina Cristescu marturiseste ca a beneficiat de ajutorul Ambasadei Romaniei in Mexic, care i-au recomandat sa lucreze cu avocati ambasadei americane din Mexico City, dupa ce au constatat “situatia grava in care ma aflam, fiind amenintata cu deportarea si eliminarea fizica”.

Din acest motiv, Irina Cristescu arata in scrisoarea sa ca Alessia nu isi cunoaste tatal, iar o schimbare de mediu ar putea fi devastatoare pentru micuta, cu atat mai mult cu cat interesul tatalui, afirma Irina Cristescu, nu este acela de a o avea pe Alessia alaturi, ci de a o pedepsi pe aceasta.

Din acest motiv, Irina Cristescu spera ca judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti sa nu permita “o asa drama prin care s-ar sacrifica cel putin doua vieti: a Alessiei si a mea”.

Lumeajustitiei.ro a prezentat pe larg cazulul “Alessia”, situatia Irinei Cristescu generand aparitia in spatiul public a altor cazuri in care instantele au pronuntat decizii de neinteles.

Iata scrisoarea publica a Irinei Cristescu:

„Apel disperat catre Statul roman din partea Irinei Cristescu, mama Alessiei

Nu mi-am rapit fetita, am salvat-o. Sunt o mama care a trecut printr-un lung sir de abuzuri in Mexic, o tara unde vietile copiilor si ale femeilor nu au niciun pret. Sunt o mama responsabila care am vrut ca fetita mea sa aiba parte de o copilarie fara traume. Mi-am salvat viata si pe cea a Alessiei, care era un bebelus dependent 100% de mine. Nu am facut asta singura, ci cu ajutorul Ambasadei Romaniei in Mexic, care ne-a recomandat sa lucram cu avocatii ambasadei americane din Mexico City si mai ales cu ajutorul si sub protectia FBI-ului si a politiei americane de frontiera care au constatat situatia grava in care ma aflam, fiind amenintata cu deportarea si eliminarea fizica.

Ma astept ca statul roman si justitia din Romania sa faca dreptate si sa nu permita ca un copil de 2 ani sa fie smuls de langa singurul parinte pe care il cunoaste.

Alessia nu isi cunoaste tatal, un tata care la randul lui nu a avut niciun interes real sa construiasca o relatie cu fiica lui. Singurul interes al tatalui este de a ma pedepsi pe mine, dovada in acest sens fiind iminenta arestare a mea in Mexic, in cazul in care as calca pe teritoriul acestei tari.

Alessia este un copil si nu trebuie transformat in obiectul unei razbunari. Are nevoie de siguranta, dragoste, un mediu familiar si mai ales de mama ei. Nu cunosc om care sa se fi dezvoltat armonios si fara traume devastatoare in absenta mamei. Sper ca justitia din Romania sa nu permita o asa drama prin care s-ar sacrifica cel putin doua vieti: a Alessiei si a mea.

Am incredere ca acest cosmar prin care trec de mai bine de 2 ani se va incheia iar eu si Alessia vom ramane impreuna asa cum este firesc, omenesc si drept sa se intample. Cer nu doar dreptate, ci si umanitate”.