Nemultumirile legate de noua lege “Ponta” privind retrocedarile se manifesta din ce in ce mai des, trecand granitele Romaniei. Astfel, in Germania, Asociatia neguvernamentala a fostilor proprietari si a mostenitorilor lor (ResRO Interessenvertretung Restitution in Rumanien e.V.) din Munchen este pregatita sa declanseze mari demonstratii. Aceasta informatie a fost transmisa redactiei Lumeajustitiei.ro, impreuna cu un apel ce a fost trimis de catre aceasta asociatie si Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, dar si Avocatului Poporului. In acest document, Asociatia fostilor proprietari si a mostenitorilor lor, care reprezinta interesele a peste 350.000 de fosti si actuali cetateni romani stabiliti in Germania, afectati de solutionarea restituirii imobilelor nationalizate, au ca unic obiect principal de activitate reprezentarea intereselor membrilor in fata autoritatilor romane si europene privind restituirea. Aceasta asociatie a fost parte in procesul de contencios conventional in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, cauza Atanasiu impotriva Romaniei.

In mesajul ce ne-a fost transmis, presedintele asociatiei germane, Karin Decker si vicepresedintele Franz Demele arata ca romanii din Germania, „nemultumiti de evolutia restituirii, care ne cer organizarea unor demonstratii la Berlin, la CEDO in Strasbourg si la Consiliul European de la Bruxelles”. Vineri, 10 mai, judecatorii CCR vor lua in discutie aceasta lege.

In apelul transmis Presedintiei Romaniei si Avocatului Poporului, membrii asociatiei di Munchen arata ca elaborarea noi legi a restituirii prin angajarea raspunderii Guvernului s-a facut ”in mod abuziv si cu incalcarea obligatiilor asumate de Romania prin Tratate internationale, cu multiple incalcari ale Constitutiei. Dar si multe dispozitii ale Legii restituirii incalca prevederile Constitutiei Romaniei”.

Articolele de lege invocate de asocietie ca find neconstitutionale sunt art. 1 alin. ( 3 ) coroborat cu art. 24 alin. (1)-(4), art. 4 coroborat cu art. 41 alin. (5), art. 6 alin. (1)-(5) , art. 21 alin. (6) coroborat cu art. 50 lit. a) – c), art. 32 alin. (1) si (4), art. 45 alin. (1) si (6). Spre exemplu, in primul caz referitor la neconstitutionalitatea art.1 alin.3 coroborat cu art.24 alin.(1)-(4) se subliniaza urmatoarele:

“Art 1 alin ( 3) In situatia in care titularul a instrainat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietatii, singura masura reparatorie care se acorda este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. ( 2 ), ( 3 ) si ( 4 )"

Acest articol trebuie coroborat cu Art. 24 alin. (1) – (4) din aceasta lege, citez :

Art. 24 alin. (1)-(4)„(1) Punctele stabilite prin decizia de compensare emisa pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali sau testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin masuri de plafonare.

(2) In dosarele in care se acorda masuri compensatorii altor persoane decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali sau testamentari ai acestuia, se acorda un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali sau testamentari ai acestuia pentru transactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15 la suta din diferenta pana la valoarea stabilita conform art. 21 alin. (6).

(3) Numarul de puncte acordat in conditiile alin.(2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decat cea stabilita potrivit art. 21 alin. (6) si (7).

(4) In cazul in care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezulta pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali sau testamentari ai acestuia pentru transactionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15 la suta din valoarea stabilita conform art. 21 alin. (6). „

Consideram ca aceasta dispozitie din lege incalca principiul neretroactivitatii legii, conform art. 15 alin. (2) din Constitutie. In art. 15 al. 2 din Constitutia Romaniei se prevede "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile", asigurand totodata stabilitatea drepturilor legal castigate.

Ca urmare legea trebuie sa produca efecte (drepturi si obligatii) numai pentru faptele si actele savarsite dupa data intrarii in vigoare a acesteia.

Subiectul de drept nu putea sa prevada ce si cum va reglementa legiuitorul, iar comportamentul sau este normal si firesc daca se desfasoara in cadrul ordinii de drept în vigoare ( la data savarsirii faptei), al carui respect il datoreaza, ci nu unei legi viitoare ale carei dispozitii, nu le putea cunoaste.

Principiul neretroactivitatii legii este expres formulat atat in Codul civil, art. 1, în sensul caruia "legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiva"

De la acest principiu sunt doar doua exceptii cand legea se aplica si retroactiv, astfel:

1.cand noua lege penala este mai favorabila

2.in cazul legilor interpretative.

In ceea ce priveste legea interpretativa, aceasta se aplica retroactiv numai atunci cand nu aduce noi reglementari, deoarece in cazul adaugarii la lege principiul neretroactivitatii se respecta.

Principiul neretroactivitatii legii :

- asigura stabilitatea dreptului legal castigat ( care nu poate fi suprimat, printr-o noua lege);

- previne abuzul de drept prin modificarea legilor, în cazul rotirii la putere;

- asigura legitimitatea legii, recunoasterea acesteia ca obligatorie si justa ; In art. 5 pct. 2 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974, cu privire la drepturile castigate, recunoscute, se dispune: "Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile fundamentale ale omului „

Consider ca acest articol incalca si principiul nediscriminarii, al egalitatii in drepturi, conform art. 16 alin. 1 din Constitutie, citez „Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."

Prin instrainare se transfera dreptul de proprietate in intregime, nu partial, cu toate atributiile sale. Dispozitiile incalca dreptul la proprietate conform art. 44 alin. (1) din Constitutie”. Membrii asociatiei concluzioneaza ca modificarile aduse legii duc la o noua expropriere, fiind vorba de o impropietarire “originala, prin deposedare”.

* Cititi aici apelul catre Avocatul Poporului si catre Presedintia Romaniei transmis de Asociatia din Munchen