30 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CCR IAR A FACUT ALBA-NEAGRA – Studentul Adrian Secu a atacat la CCR Legea 55/2020 in ansamblul ei, dar Curtea Constitutionala s-a incapatanat sa mentina argumentatia prin care i-a respins aceeasi exceptie avocatei Silvia Uscov. Si la Uscov, si la Secu, CCR a rastalmacit exceptia, citand alt temei juridic decat cel invocat de petenti. Iata Decizia 50/2022, prin care CCR a respins exceptia de neconstitutionalitate a Legii 55/2020, insa a desfiintat OUG 192/2020 de impunere a mastilor pe strada

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

24 March 2022 15:15
Vizualizari: 2817

Curtea Constitutionala a Romaniei persista intr-un comportament cel putin bizar: rastalmaceste argumentele unor petenti, apoi le tranteste exceptiile de neconstitutionalitate. Si totul pentru ca CCR sa nu-si respecte propria jurisprudenta.



Miercuri, 23 martie 2022, CCR a publicat motivarea celebrei Decizii nr. 50 din 15 februarie 2022, prin care i-a admis studentului la Drept Adrian Cristian Secu (foto 1) exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de Urgenta nr. 192/2020, prin care cabinetul Ludovic Orban a introdus in Legea nr. 55/2020 posibilitatea ca autoritatile sa impuna purtarea mastilor in spatii publice deschise – deci inclusiv pe strada. Lumea Justitiei v-a prezentat actiunea lui Secu, care, pe latura intrinseca, argumenta ca guvernul Orban a incalcat art. 53 alin. 1 („Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege”) si art. 115 alin. 6 din Constitutie („Ordonantele de urgenta (...) nu pot afecta (...) drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie”). Pe latura extrinseca, studentul la Drept se concentra pe faptul ca Executivul a adoptat OUG 192/2020 fara sa solicite avizul Consiliului Legislativ. La randul ei, Curtea Constitutionala i-a admis acest motiv de neconstitutionalitate extrinseca, fara sa mai intre in analiza celorlalte argumente. (Gasiti la final link catre intreaga exceptie de neconstitutionalitate.)


S-a repetat scenariul Uscov


Pe de alta parte, prin aceeasi Decizie 50/2022, instanta de contencios constitutional a respins ca neintemeiata exceptia lui Adrian Secu fata de intreaga Lege nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Petentul si-a argumentat exceptia la fel cum o facuse avocata Silvia Uscov (foto 2): explicand faptul ca actul normativ incalca art. 1 alin. 3 si 5 din Constitutie, prin raportare la art. 141 din legea fundamentala. Atat studentul, cat si avocata au citat o serie de decizii prin care Curtea insasi admisese exceptii argumentate cu rationamentul folosit de cei doi. In schimb, exact ca in cazul Silviei Uscov, Curtea Constitutionala a rastalmacit exceptia, pretinzand ca Adrian Secu ar fi argumentat doar cu invocarea art. 141 din Constitutie. Altfel spus: CCR a ignorat articolul 1, alineatele 3 si 5. Pe cale de consecinta, Curtea i-a trantit lui Secu exceptia, la fel cum procedase cu Uscov.


Iata ce prevad toate pasajele constitutionale invocate:


- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 141: „Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare”.


Prezentam principalele pasaje din motivarea Deciziei CCR 50/2022:


9. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata, in esenta, ca adoptarea Legii nr.55/2020 s-a realizat cu incalcarea principiului bicameralismului, consacrat de dispozitiile art.61 alin.(2) si ale art.75 din Constitutie Romaniei, si nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic si Social, fiind incalcate, astfel, prevederile art.1 alin.(3) si (5) raportat la art.141 din Constitutia Romaniei.

10. In ceea ce priveste incalcarea principiului bicameralismului, autorul exceptiei arata ca, fata de forma adoptata de catre Senat, la Camera Deputatilor au intervenit modificari majore, in sensul ca au fost introduse art.2 si 3 care permit executivului aplicarea de masuri graduale, a fost modificat art.4, astfel incat sa permita Parlamentului sa fie cel care incuviinteaza masurile adoptate de Guvern chiar si cu modificari, a fost introdus art.5 care include seria de masuri sectoriale ce pot fi aplicate gradual de catre Guvern si autoritati din sfera executiva, au fost introduse art.6 si 7 care reglementeaza hotararile Guvernului, au fost introduse art.65, 66 si 67 prin care se reglementeaza contraventiile, precum si regimul aplicabil acestora.

11. Autorul exceptiei considera ca, in prezent, Guvernul poate adopta orice tip de masuri folosindu-se de art.5 din Legea nr.55/2020, astfel ca se ajunge la restrangerea exercitiului oricarui tip de drept neindividualizat ca atare nici macar in hotararea Guvernului. Or, inainte de introducerea art.5, masurile de combatere si prevenire a coronavirusului erau limitate si expres prevazute, descrise cu o suficienta precizie astfel incat sa nu lase loc arbitrariului.

12. In ceea ce priveste critica referitoare la omisiunea solicitarii avizului obligatoriu al Consiliului Economic si Social, autorul exceptiei aminteste ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale s- a retinut ca lipsa solicitarii acestui aviz este un motiv de neconstitutionalitate extrinseca a actului normativ. Invoca, in acest sens, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, precum si Decizia nr.139 din 13 martie 2019, paragraful 85.

13. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art.5 alin.(2) lit.d) din Legea nr.55/2020, autorul exceptiei sustine ca acest text de lege incalca prevederile art.1 alin.(3) si (5), ale art.53, ale art.115 alin.(6) si ale art.147 alin.(4) din Constitutie. In acest sens, arata ca in forma legii adoptata de Parlament si promulgata exista dispozitii care sunt in contradictie cu expunerea de motive si cu Deciziile Curtii Constitutionale nr.152 din 6 mai 2020 si nr.157 din 13 mai 2020, deoarece permit restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale prin hotarare a Guvernului, act care nu are putere de lege. Sustine ca, potrivit art.1 alin.(5) din Constitutie si jurisprudentei Curtii Constitutionale, norma juridica trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de precizie, claritate si previzibilitate. Incalcarea art.1 alin.(5) din Constitutie devine si mai grava in conditiile in care se impun sanctiuni de natura contraventionala, potrivit art.65 si 66 din Legea nr.55/2020, dar acestea sunt norme care instituie sanctiuni pentru ceva nespecific.

14. In ceea ce priveste Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020, autorul exceptiei arata, in esenta, ca acest act normativ este afectat de vicii de neconstitutionalitate extrinseca, ce duc la neconstitutionalitatea actului normativ in ansamblul sau, fiind emis cu incalcarea art.1 alin.(3) si (5) coroborat cu art.79 alin.(1) din Constitutie. In subsidiar, sustine ca art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 este contrar prevederilor constitutionale ale art.53, ale art.115 alin.(4) si (6) si ale art.147 alin.(4).

15. Autorul exceptiei sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 a fost emisa cu incalcarea principiului legalitatii, intrucat nu au fost solicitate avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic si Social si Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cu privire la aceste aspecte, invoca Deciziile Curtii Constitutionale nr.229 din 2 iunie 2020, nr.139 din 13 martie 2019 si nr.339 din 11 iunie 2020.

16. In sustinerea acestor critici, arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 a fost adoptata la data de 5 noiembrie 2020, iar asa cum reiese din Avizul nr.1134 din 6 noiembrie 2020 al Consiliului Legislativ, Secretariatul General al Guvernului a transmis proiectul de ordonanta spre avizare la o zi dupa adoptare, prin Adresa nr.437 din 6 noiembrie 2020, inregistrata la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020. Pe data de 5 noiembrie 2020, prin Hotararea Guvernului nr.E250 din 5 noiembrie 2020 a fost supus spre adoptare Parlamentului proiectul de lege privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020, in aceeasi forma ca ordonanta.

17. Din continutul prevederilor constitutionale ale art.79 si al dispozitiilor art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ si ale art.9 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative se desprinde ca fiind evidenta obligatia Guvernului ca, inainte de a adopta o ordonanta de urgenta, sa solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligatii duce la neconstitutionalitatea in integrum a actului normativ adoptat.

18. Cu prilejul adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020, legiuitorul delegat nu a fost interesat si nu a permis Consiliului Legislativ sa-si indeplineasca rolul sau constitutional, ignorand dispozitiile Legii nr.24/2000 si pe cele ale art.1 alin.(5) din Constitutie ce urmaresc asigurarea calitatii actelor normative.

19. Autorul exceptiei considera ca nu este suficient ca solicitarea avizului Consiliului Legislativ sa fie inregistrata la aceasta institutie in ziua publicarii ordonantei de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, pentru ca se compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, iar dispozitiile constitutionale ale art.79 ar fi golite de continut. Astfel, data inregistrarii la Consiliul Legislativ a adresei de solicitare a avizului sau este certa, si anume 6 noiembrie 2020. Prin urmare, la data emiterii ordonantei de urgenta, Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ si astfel a incalcat art.1 alin.(3) si (5), precum si art.79 alin.(1) din Constitutie.

20. In ceea ce priveste lipsa avizului Consiliului Economic si Social, precizeaza ca masurile adoptate in continutul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020 privesc politici in domeniul sanatatii, educatiei, drepturilor si libertatilor cetatenesti si in sfera relatiilor de munca si a administratiei publice. In concret, instituirea obligativitatii purtarii mastii de protectie in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca constituie o prevedere de natura a intra in sfera drepturilor si libertatilor cetatenesti si in domeniul sanatatii; reglementarea muncii la domiciliu sau in regim de telemunca, precum si organizarea programului de lucru de catre angajatorii din sistemul privat, autoritatile si institutiile publice centrale si locale, regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ/teritoriala, cu un numar mai mare de 50 de salariati, constituie prevederi de natura a intra in sfera relatiilor de munca si a administratiei publice; masura suspendarii activitatilor care impun prezenta fizica a anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor in unitatile de invatamant si continuarea activitatilor didactice in sistem online sunt de natura a intra in sfera educatiei.

21. Autorul exceptiei sustine si ca lipsa avizelor Consiliului Legislativ si Consiliului Economic si Social infrange principiul colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului.

22. In ceea ce priveste dispozitiile art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020, autorul exceptiei arata ca nota de fundamentare a acestui act normativ nu precizeaza care este situatia extraordinara care a determinat implementarea masurii obligatorii privind purtarea mastii de protectie in toate spatiile publice, fapt ce atrage neconstitutionalitatea extrinseca a dispozitiilor de lege criticate. De asemenea, sustine ca prin dispozitiile art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 sunt incalcate prevederile constitutionale ale art.53, ale art.115 alin.(6) si ale art.147 alin.(4), intrucat drepturile si libertatile pot fi restranse doar prin lege, ca act formal al Parlamentului. Considera ca obligatia de a purta masca de protectie afecteaza libertatea de miscare si dreptul la viata intima si privata, precum si dreptul la sanatate, in cazul sau.

23. Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat stabilirea contraventiei prin sistemul normei de trimitere constituie o tehnica legislativa frecventa si, in unele cazuri, necesara, care nu contravine principiilor constitutionale. Referitor la drepturile si libertatile persoanei invocate de catre autorul exceptiei ca fiind incalcate, instanta are in vedere faptul ca, desi acestea sunt garantate prin Constitutie, nu pot fi absolutizate, motiv pentru care se pot institui prin lege ingradiri ale acestora cu conditia ca o astfel de ingradire sa fie justificata de un scop legitim si sa fie proportionala cu scopul urmarit. Or, masura obligativitatii purtarii mastii de protectie este o norma de sanatate publica, care a fost luata cu scopul prevenirii raspandirii virusului Sars-Cov-2, fiind, in aprecierea instantei, proportionala cu scopul urmarit.

24. In conformitate cu dispozitiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

25. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

26. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

27. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozitiile Legii nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.396 din 15 mai 2020, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum si pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1042 din 6 noiembrie 2020. Din examinarea criticii de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, alaturi de criticile extrinseci pe care le formuleaza cu privire la cele doua acte normative, autorul exceptiei invoca si critici de neconstitutionalitate intrinseca ce privesc dispozitiile art.5 alin.(2) lit.d) din Legea nr.55/2020 si ale art.I pct.1 din Oronanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020. Prin urmare, Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, in ansamblu, si dispozitiile art.5 alin.(2) lit.d) din aceasta lege, in special, precum si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum si pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, in ansamblu, si dispozitiile art.I pct.1 din aceasta ordonanta de urgenta, in special. Dispozitiile art.5 alin.(2) lit.d) din Legea nr.55/2020 si cele ale art.I pct 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 au urmatorul continut:

- Art.5 alin.(2) lit.d) din Legea nr.55/2020: „(2) Masurile pentru asigurarea rezilientei comunitatilor sunt:[…]

d) masuri de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolarii la domiciliu;”;

- Art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020: „Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.396 din 15 mai 2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 13, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'a) obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca;'”

28. Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile actelor normative criticate sunt contrare urmatoarelor prevederi din Constitutie: art.1 alin.(3) si (5) privind statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art.25 privind libera circulatie, art.26 referitor la viata intima, familiala si privata, art.34 privind dreptul la ocrotirea sanatatii, art.53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art.61 alin.(2) privind bicameralismul, art.75 referitor la sesizarea Camerelor Parlamentului, art.79 alin.(1) privind Consiliul Legislativ, art.115 alin.(4) si (6) privind conditiile adoptarii ordonantelor de urgenta si domeniile care nu pot fi reglementate prin aceste acte normative, art.141 privind Consiliul Economic si Social si art.147 alin.(4) privind deciziile Curtii Constitutionale.

29. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr.55/2020, Curtea constata ca autorul acesteia formuleaza atat critici extrinseci, ce vizeaza actul normativ in ansamblul sau, cat si critici de neconstitutionalitate intrinseca, ce vizeaza continutul art.5 alin.(2) lit.d) din aceasta lege.

30. Analizand aspectele de neconstitutionalitate extrinseca a Legii nr.55/2020 invocate in prezenta cauza, Curtea observa ca acestea au mai fost supuse anterior controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.719 din 22 iulie 2021, paragrafele 26–35, Curtea, analizand criticile de neconstitutionalitate vizand incalcarea principiului bicameralismului, a retinut, in esenta, ca, „modificarile operate de catre Camera Deputatilor fata de forma legii adoptate de Senat, in sensul introducerii in cuprinsul Legii nr.55/2020 a dispozitiilor art.2, art.3, art.5, art.6 si art.7, nu sunt de natura a genera nici deosebiri majore de continut juridic fata de forma legii adoptata de Senat si nici o configuratie deosebita, semnificativ diferita fata de cea a proiectului de lege in forma adoptata de Senat.” Astfel, Curtea a retinut ca „dispozitiile art.2, art.3, art.5, art.6 si art.7, introduse de Camera Deputatilor, sunt in acord cu continutul normativ al intregii legi, reglementand fie aspecte de principiu, fie aspecte privind procedura instituirii starii de alerta si masurile ce pot fi luate in timpul acesteia.” In acelasi sens, Curtea a aratat ca introducerea de catre Camera Deputatilor, in cuprinsul Legii nr.55/2020, a prevederilor art.2, art.3, art.5, art.6 si art.7 nu a determinat aparitia unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului, dispozitiile legale anterior mentionate nuantand sau completand continutul normativ al acestei legi cu dispozitii indispensabile aplicarii ei, fara a modifica sensul juridic al normelor din cuprinsul Legii nr.55/2020 in forma adoptata de Senat. Referitor la prevederile art.4 din Legea nr.55/2020, articol introdus de Camera Deputatilor, care prevedea, la alin.(3) si (4), controlul Parlamentului asupra hotararilor Guvernului prin care este instituita starea de alerta, Curtea a retinut ca dispozitiile legale anterior mentionate au fost constatate neconstitutionale prin Decizia nr.457 din 25 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei de constitutionalitate.

31. Tot prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferita, Curtea a retinut ca, in ceea ce priveste structura Legii nr.55/2020, in forma sa adoptata de Senat si in cea adoptata de Camera Deputatilor, „introducerea, in aceasta din urma forma, a dispozitiilor art.2 si art.3 in cuprinsul capitolului I al legii supuse controlului de constitutionalitate si a dispozitiilor art.5, art.6 si art.7 in cuprinsul capitolului II al aceleiasi legi nu a determinat modificari majore ale structurii Legii nr.55/2020 fata de forma acesteia care a fost adoptata de Senat.”

32. In concluzie, Curtea a retinut ca „completarile operate de Camera Deputatilor asupra formei adoptate de Senat a Legii nr.55/2020 intrunesc cele doua conditii ale respectarii principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, respectiv, la lipsa unei configuratii deosebite, semnificativ diferita, intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispozitiilor art.61 alin.(2) si 75 din Constitutie.”

33. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate vizand incalcarea prevederilor art.141 din Constitutie, referitor la rolul Consiliului Economic si Social de organ consultativ al Parlamentului, Curtea, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferita, a apreciat, de asemenea, ca este neintemeiata. In acest sens, a aratat ca in expunerea de motive a Legii nr.55/2020, la sectiunea a 3-a, intitulata „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, la toate punctele acestei sectiuni, se mentioneaza ca „proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect”, initiatorul, respectiv Guvernul, asumandu-si astfel ca Legea nr.55/2020 nu are impact socioeconomic. Aceeasi concluzie rezulta si din pct.5, referitor la informatii privind avizarea, al sectiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultarile efectuate in vederea elaborarii proiectului de act normativ”, in care se specifica, in mod expres, avizarea proiectului doar de catre Consiliul Legislativ.

34. In continuare, analizand criticile de neconstitutionalitate intrinseca aduse dispozitiilor art.5 alin.(2) lit.d) din Legea nr.55/2020, Curtea constata ca aceste dispozitii de lege au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr.381 din 8 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.836 din 1 septembrie 2021, paragrafele 38–48, Curtea a retinut, in esenta, ca obiectul de reglementare al Legii nr.55/2020 il constituie „instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viata, la integritate fizica si la ocrotirea sanatatii, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale”. Astfel, legea consacra un ansamblu de masuri care, in contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte sa contribuie la prevenirea si combaterea efectelor acesteia, masuri al caror continut este reglementat la nivelul legii, dar a caror aplicare concreta este stabilita prin hotarari ale Guvernului, in functie de existenta si incidenta anumitor factori de risc. In acest sens, dispozitiile art.4 alin.(1) din Legea nr.55/2020 dispun ca starea de alerta se instituie si se prelungeste, dupa caz, de Guvern prin hotarare, la propunerea ministrului afacerilor interne. Dispozitiile art.6 din acelasi act normativ prevad ca:

Hotararile prin care se declara ori se prelungeste starea de alerta, precum si cele prin care se stabileste aplicarea unor masuri pe durata starii de alerta cuprind: a) baza legala; b) perioada starii de alerta; c) masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns, asigurarea rezilientei comunitatilor si diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, conditiile concrete de aplicare si destinatarii acestor masuri; d) institutiile si autoritatile publice care pun in aplicare sau urmaresc respectarea aplicarii masurilor, dupa caz”. Urmand capitolului I „Dispozitii generale” care contine prevederi referitoare la instituirea si prelungirea starii de alerta pe durata pandemiei de COVID-19, dispozitiile capitolului II „Masuri sectoriale” din Legea nr.55/2020 reglementeaza, in mod distinct, pe domenii, tipul de masuri ce pot fi dispuse in vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor. In cadrul art.5 sunt prevazute o serie de masuri de crestere a capacitatii de raspuns, pentru asigurarea rezilientei comunitatilor si pentru diminuarea impactului tipului de risc. Intre masurile pentru asigurarea rezilientei comunitatilor sunt mentionate si „masurile de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolarii la domiciliul”, text criticat ca fiind neconstitutional.

35. Curtea a observat ca dispozitiile art.65 din Legea nr.55/2020, care stabilesc ce fapte prevazute in acest act normativ constituie contraventii, trimit, in mod exclusiv, la prevederile art.5, mai sus mentionate. Prin urmare, a apreciat ca dispozitiile art.5 din Legea nr.55/2020 constituie, in realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de masuri ce pot fi dispuse in temeiul acestui act normativ in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, masuri care atrag obligatii a caror incalcare constituie contraventii.

36. In ceea ce priveste dispozitiile art.5 alin.(2) lit.d), Curtea a constatat ca acestea se refera, in mod expres, la masurile carantinei si izolarii si fac o referire generala la „masurile de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor”, fara a le nominaliza. Avand in vedere obiectivul afirmat al legii, precum si faptul ca textul nu face trimitere la alte acte normative, Curtea a apreciat ca este vorba de masuri mentionate in Legea nr.55/2020.

37. Curtea a retinut ca precizarea acestor masuri in continutul textelor de lege supuse controlului de constitutionalitate ar avea drept consecinta aplicarea lor pe toata durata pandemiei de COVID-19, fara a da posibilitatea autoritatilor sa selecteze necesitatea si intensitatea interventiei in functie de evolutia rapida si imprevizibila a acestui fenomen. Reglementarea ar dobandi astfel un caracter rigid, facand imposibila o aplicare flexibila, astfel incat sa se asigure in mod eficient obiectivul stabilit de legiuitor de prevenire si combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, dar si imperativul respectarii caracterului proportional al restrangerii exercitiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv si datele concrete ale realitatii. S-ar putea ajunge astfel in situatia in care obligatiile impuse sa aiba aceeasi sfera de aplicare, desi gravitatea fenomenului s-a redus, justificand restrangerea acestei sfere sau chiar neaplicarea masurilor.

38. Cu acelasi prilej, Curtea a precizat ca formularea generala a dispozitiilor de lege analizate, ce necesita raportarea la acte administrative normative secundare in vederea aplicarii, nu trebuie sa conduca la concluzia ca faptele care constituie contraventie sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „masuri de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor” din cuprinsul Legii nr.55/2020 se refera la masuri consacrate la nivelul legii, asa cum de altfel este si masura obligativitatii purtarii mastii de protectie, consacrata in mod expres in continutul art.13 lit.a) din Legea nr.55/2020. In situatia concreta a autorilor exceptiei de neconstitutionalitate care au fost sanctionati contraventional pentru nerespectarea obligatiei de a purta masca de protectie, Curtea a constatat ca acestia aveau posibilitatea de a lua cunostinta de continutul acestei obligatii prin examinarea continutului art.13 lit.a) din Legea nr.55/2020.

39. Prin urmare, respingand, ca neintemeiate, criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea a apreciat ca persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaste continutul masurilor la care se refera art.5 alin.(2) lit.d) si art.65 lit.h) din Legea nr.55/2020, precum si obligatiile ce le revin, astfel incat sa isi poata conforma conduita potrivit dispozitiilor legale si sa inteleaga consecintele nerespectarii acestor obligatii. De asemenea, a aratat ca aceleasi concluzii sunt valabile si in ceea ce priveste posibilitatea agentului constatator, respectiv a instantei de judecata de a identifica fapta contraventionala, de a evalua gravitatea faptei si de a stabili o sanctiune contraventionala proportionala cu aceasta.

40. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mai sus amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

41. In ceea ce priveste dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020, Curtea constata, de asemenea, ca autorul exceptiei invoca atat aspecte de neconstitutionalitate extrinseca, privind procedura de adoptare a actului normativ, cat si aspecte de neconstitutionalitate intrinseca, ce vizeaza continutul art.I pct.1 din aceasta ordonanta de urgenta. In jurisprudenta sa anterioara, Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat cu privire la aceste aspecte.

42. Prin urmare, procedand la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstitutionalitate extrinseca formulate, Curtea retine ca un prim aspect invocat de autorul exceptiei priveste incalcarea prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(1) si (5) si ale art.79 alin.(1) din Constitutie cu prilejul adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020.

43. Cu privire la rolul constitutional al Consiliului Legislativ, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii, asa cum sunt Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.304 din 4 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.520 din 5 iulie 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020 sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.602 din 9 iulie 2020. Curtea a retinut ca prin art.79 alin.(1) din Constitutie Consiliul Legislativ este consacrat ca „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiecte de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii”. Concretizand aceste prevederi constitutionale, art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede ca „Proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea masurilor preconizate si la modul in care sunt realizate cerintele prevazute la art.3 alin.(3), care se aplica in mod corespunzator.” De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileste ca „Dupa elaborarea lor si incheierea procedurii de avizare prevazute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum si proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter normativ ale Guvernului se supun in mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ.” Curtea a apreciat ca aceasta din urma dispozitie legala subliniaza importanta rolului pe care Consiliul Legislativ il are in cadrul procesului de legiferare, prin aceea ca avizul acestui organ este emis doar dupa ce procedura de elaborare a actului normativ a fost incheiata, ingloband eventualele modificari propuse prin avizul altor autoritati competente in materie, astfel ca reprezinta o evaluare finala si globala a actului normativ inainte de a fi supus adoptarii.

44. Curtea Constitutionala a apreciat ca din continutul prevederilor constitutionale si legale mai sus aratate se desprinde ca fiind evidenta obligatia Guvernului ca, inainte de a adopta o ordonanta de urgenta, sa solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligatii duce la neconstitutionalitatea actului normativ adoptat.

45. Ca urmare a solicitarii adresate, Consiliul Legislativ, in indeplinirea atributiilor sale constitutionale ce privesc asigurarea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii, are posibilitatea de a-si exprima opinia cu privire la: legalitatea masurilor preconizate; concordanta reglementarii propuse cu Constitutia, cu legile-cadru in domeniu, cu reglementarile Uniunii Europene si cu actele internationale la care Romania este parte, iar in cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative, natura legii si care este prima Camera ce urmeaza a fi sesizata; asigurarea corectitudinii si claritatii exprimarii juridice, inlaturarea contradictiilor sau necorelarilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnica legislativa, precum si a limbajului normativ; prezentarea implicatiilor noii reglementari asupra legislatiei in vigoare, prin identificarea dispozitiilor legale care, avand acelasi obiect de reglementare, urmeaza sa fie abrogate, modificate sau unificate, precum si prin evitarea reglementarii unor aspecte identice in acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].

46. Desi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000 prevede ca observatiile si propunerile privind respectarea normelor de tehnica legislativa vor fi avute in vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivata in cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau intr-o nota insotitoare.

47. Potrivit dispozitiilor art.4 alin.(3) ultima teza din Legea nr.73/1993, in cazul ordonantelor de urgenta ale Guvernului, Consiliul Legislativ trebuie sa emita avizul sau in 24 de ore, dar daca avizul nu este dat in acest termen, aceasta nu impiedica desfasurarea procedurii legislative.

48. Prin urmare, Curtea a retinut ca avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru ca observatiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea si coordonarea intregii legislatii, astfel ca acesta trebuie sa fie solicitat in prealabil adoptarii actului normativ. Urmarirea si implementarea cerintelor impuse de Legea nr.24/2000 asigura coerenta intregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, in mod primar, realizeaza aceasta activitate. Consiliul Legislativ are obligatia de a contribui la asigurarea coerentei si unificarii legislatiei. Avizul Consiliului Legislativ este de natura sa contribuie la unitatea si coerenta textului actului normativ care urmeaza a fi adoptat, astfel ca art.79 alin.(1) din Constitutie nu se poate interpreta decat in sensul ca solicitarea avizului trebuie sa fie anterioara adoptarii actului normativ vizat.

49. Mai mult, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a subliniat ca „termenul in care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data inregistrarii la Consiliul Legislativ a solicitarii de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanta de urgenta sa fie inregistrata la Secretariatul General al Guvernului in ziua emiterii ordonantei de urgenta si sa se considere ca de la aceasta data curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublata, in mod obligatoriu, de inregistrarea solicitarii la Consiliul Legislativ inainte de emiterea ordonantei de urgenta, pentru ca altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea aparea situatia ca la momentul primirii solicitarii de aviz actul normativ sa fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atat solicitarea avizului, cat si inregistrarea acestei solicitari la Consiliul Legislativ trebuie sa aiba loc inainte de emiterea ordonantei de urgenta a Guvernului.

50. Examinand fisa procesului legislativ pentru emiterea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020, Curtea constata ca Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5 noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6 noiembrie 2020, care a fost inregistrata la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020. Ordonanta de urgenta a Guvernului a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei pe data de 6 noiembrie 2020. La aceeasi data, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie 2020, continand un numar de 9 observatii si propuneri.

51. Curtea observa ca atat data la care a fost inaintata solicitarea de aviz catre Consiliul Legislativ, cat si cea la care aceasta solicitare a fost inregistrata la aceasta institutie sunt ulterioare adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020. Chiar daca avizul Consiliului Legislativ a fost emis in aceeasi zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observatii, inainte de publicare, decat cu respectarea dispozitiilor art.38 alin.(1) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit carora „Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai. Hotararile si ordonantele se adopta prin consens. Daca nu se realizeaza consensul, hotaraste prim-ministrul.” Or, Curtea constata ca data adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020, asa cum apare indicata in Monitorul Oficial al Romaniei, este 5 noiembrie 2020.

52. Prin urmare, Curtea apreciaza ca adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu incalcarea prevederilor constitutionale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atat Consiliului Legislativ, cat si legalitatii procedurii de adoptare a ordonantelor de urgenta.

53. Fata de temeinicia motivelor de neconstitutionalitate extrinseca, retinuta prin raportare la dispozitiile art.1 alin.(3) si (5) si ale art.79 alin.(1) din Constitutie, care afecteaza Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.192/2020 in ansamblul sau, Curtea constata ca nu mai este cazul sa examineze si celelalte motive de neconstitutionalitate formulate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate”.


* Cititi aici intreaga decizie a Curtii Constitutionale

* Cititi aici exceptia ridicata de Adrian Secu

* Cititi aici felul in care CCR a respins exceptia avocatei Uscov, prin Decizia 391/2021

* Cititi aici refuzul Curtii la solicitarea Silviei Uscov de completare a dispozitivului Deciziei 391/2021

Comentarii

# maxtor date 24 March 2022 16:12 -1

(bine ca luju da cu citate)-art. 1.5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie” nu prea se impaca (!) cu "Art. 4. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii,..." din L303/2004 : ASUPRA CUI trebuie ca pic si poc sa asigure "suprematia legii" (intr-un stat social...) ???????????????? rugam lecturarea COMPARATA a actualului art2.3 cu fostul art2.3 al L303 -sustinem ca ne-constitutionala modificare din 2018 A RIDICAT OBLIGATIA JUDECATORULUI DE A FI IMPARTIAL,echidistant intre PARTI si Constitutie," supremaţia legii " obliga la IGNORAREA CRITICEI DE NECONST. A LEGII, judecatorii nu mai au obligatia DECI NU POT PREZENTA GARANTIA acestei IMPARTIALITATI- iarasi, in raport cu art1.3 din Constitutie.....(daca nu vedeti nimic rau in modificarea din 2018 il puteti numi pe maxtor ultra-extremist;apararea prin exceptie si critica de neconstitutionalitate ESTE FUNDAMENTALA)

# maxtor date 24 March 2022 16:19 -1

practic prin modificarea din 2018 "legiuitorul" a instituit un cerc vicios: la o atare sustinere de n.c.(pe Statut!) orice judecator de buna credinta NU MAI ARE DE ALES DECAT SA ADMITA EXCEPTIA, alternativa nu exista -nu exista abuz de buna credintza, nu s-a inventat inca.....(si se ia o mare pauza pana cand CCR va da Decizia).

# maxtor date 24 March 2022 16:20 -1

hm,surpriza colosala pe Statutul judecatorului https://www.luju.ro/static/smiles/normal.gif

# Marius date 24 March 2022 18:54 +2

Orice lege votata de ONG !!!!!! -ul udmr este ilegala ! Acest ONG NU are ce cauta in parlament. NU are dreptul de a vota /propune legi. Nu avem avocati/judecatori care sa elimine aceasta anomalie ... doar catelusi !

# maxtor date 24 March 2022 18:57 -1

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. HOTARARILE PRONUNTATE IN CAILE DE ATAC NU INTRA SUB IMPERIUL ACESTOR RESTRICTII. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.

# maxtor date 24 March 2022 22:34 -1

@Marius-nimeni nu a vorbit urat de oug.uri,de sedintele publice LIPSA din parliament,de cei 300 INTR-O SINGURA CAMERA!(nu stim cum sustin "reprezentantii" vocea Poporului).....domnul Titi,tudorel toader le-a spus in fatza ca nu semneaza oug pe lege organica,mai semnase inainte,insa(2 judecatori in loc de 3 judecatori in apel,lipseau cica fondurile pe care chiar dumnealui era obligat, ca ministru, sa le procure si sa le distribuie...)(oug,ong,tot un drac).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.09.2022 – Judecatorii vehiculati pentru sefia PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva