Judecatorii si procurorii cercetati pentru savarsirea unor abateri disciplinare sunt iertati cu foarte mare usurinta de Sectiile de judecatori si procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, ori de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, invocandu-se pentru justificarea respingerii actiunilor disciplinare argumente de tipul:

-a rezultat ca a fost singulara conduita care a stat la baza sesizarii;

-fapta nu-i putea fi imputata, tinand cont de volumul de munca al magistratului;

-a fost retinuta existenta unei culpe scuzabile a magistratului;

-faptele nu puteau fi examinate pe calea contenciosului disciplinar, ci numai in cadrul specific controlului jurisdictional;

-analiza interpretarii eronate a normelor procedurale de catre procuror, iar nu ignorarea lor completa, pune in discutie rationamentul logico-juridic al magistratului, care nu poate forma obiectul unor verificari disciplinare.

Toate acestea, dar si multe alte astfel de motive stau la baza respingerii actiunilor disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara in perioada 2016-2018.

Centrele de albire "Nufarul" – CSM si Inalta Curte

Motivele de mai sus sunt cuprinse in Extrasul din studiul privind cauzele respingerii actiunilor disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara in perioada 2016-2018 facut public luni, 28 octombrie 2019, de Inspectia Judiciara. Documentul releva, astfel cum veti vedea, si faptul ca cele mai multe abateri disciplinare iertate de CSM sau ICCJ sunt cele prevazute la art. 99 lit. t) – exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta!

Statistica pe care o prezentam mai jos a ajuns in spatiul public in urma acuzatiilor aduse de judecatorul CSM Bogdan Mateescu sefului Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru (foto), potrivit carora acesta din urma este responsabil pentru numarul mare de "achitari" – cum le-a numit Mateescu – al actiunilor disciplinare (Click aici pentru a citi).

Pentru a clarifica situatia, conducerea Inspectiei Judiciare a decis sa faca publice date statistice privind activitatea inspectorilor judiciari care prezinta o cu totul alta realitate decat si-ar fi dorit unii. Concret, alaturat punctului de vedere transmis Lumea Justitiei, Inspectia Judiciara a comunicat si un extras din Studiul privind cauzele respingerii actiunilor disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara in perioada 2016-2018, document care reprezinta "o analiza ex post facto a actiunilor disciplinare respinse de instantele in materie disciplinara".

In document sunt expuse cauzele pentru care sunt respinse actiunile disciplinare ale Inspectiei Judiciare, fie in Consiliul Superior al Magistraturii, fie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si, mai ales ce vizeaza actiunile disciplinare pe care CSM ori instanta suprema le pica fie in unanimitate, fie cu majoritate, iertandu-i pe magistrati de abaterile disciplinare constatate de Inspectia Judiciara.

Statistica Inspectiei Judiciare arata astfel ca 54% dintre actiunile disciplinare formulate pe sesizari din oficiu sunt respinse, in vreme ce doar 46% din sesizarile directe sunt respinse.

Studiul publicat de Inspectia Judiciara releva ca in perioada de referinta analizata, respectiv 2016-2018, abaterile disciplinare cel mai frecvent cercetate de Inspectia Judiciara si, dupa cum veti vedea, si cel mai des respinse in CSM ori la Inalta Curte, ca neintemeiate, ori respinse pe procedura, sunt cele prevazute la art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

-lit. t) – exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta;

-lit. h) – nerespectarea in mod repetat din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;

-lit. i) – nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere in aceeasi cauza, care are ca efect tergiversarea judecatii;

-lit. a) – manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu.

Liber la rea-credinta si grava neglijenta

Dintre abaterile de mai sus, conform graficului Inspectiei Judiciare, cele mai multe actiuni disciplinare respinse cu majoritate au fost cele prevazute la art. 99 lit. t) – exercitarea functiei cu rea-credinta si grava neglienta din Legea 303/2004  privind statutul judecatorilor si procurorilor, si la art. 99. lit. a) – manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, din acelasi act normativ.

Cele mai multe actiuni disciplinare respinse cu unanimitate sunt cele care vizeaza incalcarea art. 99 lit. h) – nerespectarea in mod repetat din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor – fapt care poate fi interpretat drept o bunavointa din partea reprezentatilor CSM, si mai apoi ai Inaltei Curti, daca actiunea este contestata la instanta suprema. Aceasta bunavointa este totusi gresit inteleasa, daca tinem cont ca in spatele actiunilor disciplinare intemeiate pe art. 99 lit. h) se ascunde poate drama a zeci, chiar sute de oameni care asteapta ani de zile o solutie intr-un dosar in care sunt chemati periodic sau chiar supusi unor sechestre prelungite.

Tot cu unanimitate, intr-un procent de 9% din totalul actiunilor disciplinare sunt respinse si verificarile pe art. 99 lit. i) privitoare la obligatia judecatorului ori a procurorului de a se abtine.

Concluzii

Pe baza acestor statistici si a analizei cauzelor pentru care actiunile disciplinare ale Inspectiei Judicire au fost respinse in perioada 2016-2018, Inspectia Judiciara a adoptat urmatoarele Concluzii:

"Analiza cauzelor respingerii actiunilor disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara in perioada 2016-2018 a relevat :

1. Neindeplinirea conditiilor referitoare la latura subiectiva a abaterilor disciplinare pentru care IJ a exercitat actiunea disciplinara, respectiv :

- s-a realizat o gresita interpretare a probatoriului administrat cu privire la existenta laturii subiective;

- vinovatia magistratului in savarsirea faptei nu a atins gravitatea necesara pentru a se circumscrie unei abateri disciplinare;

- magistratul a comis faptele retinute fara discernamant, aspect retinut de catre Sectia pentru procurori in materie disciplinara pe baza raportului de expertiza depus pe parcursul cercetarii judecatoresti; avand in vedere situatia medicala a procurorului cercetat, la momentul finalizarii cercetarii disciplinare, asa cum rezulta din actele medicale depuse pana la acel moment, inspectorii judiciari au retinut ca acesta a avut reprezentarea faptelor retinute;

- a fost retinuta existenta unei culpe scuzabile a magistratului, prin raportare la activitatea complexa desfasurata de acesta pe parcursul perioadei vizate de verificari, precum si ca reglementarea regimului disciplinar al judecatorilor si procurorilor nu contine conditiile angajarii raspunderii disciplinare, astfel incat cauzele exoneratoare de raspundere sunt cele prevazute de dreptul comun;

- lipsa imputabilitatii faptei, prin raportare la volumul de munca al magistratului, apreciat ca fiind considerabil.

2. Neindeplinirea conditiilor referitoare la latura obiectiva a abaterilor disciplinare pentru care IJ a exercitat actiunea disciplinara, respectiv :

- lipsa unui probatoriu suficient si concludent care sa determine a se retine o incalcare a normelor disciplinare din partea magistratului;

- in vederea exercitarii actiunii disciplinare, inspectorul judiciar nu poate retine temeiuri legale distincte, pentru una si aceeasi fapta;

- in urma probatoriului administrat a rezultat ca a fost singulara conduita care a stat la baza sesizarii instantei de disciplina, fara a se indica data savarsirii acesteia si alte mijloace de proba care demonstreaza existenta lor, astfel ca acestea nu au putut fi dovedite dincolo de orice indoiala, asa cum impune standardul probei in materie disciplinara;

- analizarea temeiniciei dispozitiilor procedurale dispuse de instanta poate fi cenzurata doar pe calea controlului judiciar, urmare a exercitarii in conditiile legii a cailor legale de atac impotriva hotararii pronuntate si nu in cadrul unei proceduri disciplinare;

- aprecierea asupra pertinentei si concludentei probatoriului ce trebuie administrat in cauza nu este expresia gravei neglijente in exercitarea functiei prin nesocotirea normelor de drept material si procesual, ci reprezinta un element al rationamentului logico-juridic si al procesului de deliberare, astfel ca nu poate forma obiectul unei verificari disciplinare; aceste aspecte, desi nu au fost sanctionate ca abatere disciplinara distincta, au fost avute in vedere la aprecierea generala asupra incidentei abaterii disciplinare vizand exercitarea functiei cu rea-credinta, in sensul constatarii faptului ca prin actiunile magistratului de aplicare a unor dispozitii legale fara nicio legatura cu cauza si prin depasirea limitelor investirii instantei, precum si prin strangerea datelor si informatiilor cu privire la existenta unor infractiuni ori prin incercarea de identificare a persoanelor care le-ar fi comis, magistratul a efectuat activitati specifice organelor de urmarire penala, fapt care a si atras sanctionarea pentru abaterea disciplinara prevazuta de dispozitiile art. 99, lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004;

- faptele care vizau incalcarea unor principii de drept referitoare la autoritatea de lucru judecat si la conditiile legale privind exercitiul dreptului la actiune nu puteau fi examinate pe calea contenciosului disciplinar, ci numai in cadrul specific controlului jurisdictional;

- analiza interpretarii eronate a normelor procedurale de catre procuror, iar nu ignorarea lor completa, pune in discutie rationamentul logico - juridic al magistratului, care nu poate forma obiectul unei verificari disciplinare;

3. Existenta a patru situatii in care s-a constatat nulitatea absoluta a actiunii disciplinare exercitate, in raport de faptul ca :

- sesizarile, transmise prin intermediul e-mailului de un jurnalist, nu au respectat conditiile legale extrinseci, de forma a acestora, in lipsa carora intreaga procedura a verificarii prealabile si a cercetarii disciplinare este nelegala;

- a fost depasit termenul imperativ in care putea fi efectuata verificarea prealabila, respectiv dispozitiile art. 45 alin. (3) si (4) din Legea nr.317/2004, in vigoare la acel moment;

- excluderea unui inspector judiciar, dupa momentul procedural al finalizarii cercetarii disciplinare, s-a realizat cu nerespectarea dispozitiilor Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, iar rezolutia de exercitare a actiunii disciplinare este nelegala intrucat a fost intocmita de un singur membru al echipei de control, in conditiile in care cel de-al doilea membru a fost inlaturat fara temei legal, dupa ce participase efectiv la toate etapele cercetarii;

- IJ si-a intemeiat actiunea disciplinara fara a fi sesizata si fara a se sesiza din oficiu in privinta aspectelor verificate si constatate, bazandu-se exclusiv pe situatia de fapt relatata in cuprinsul dosarului de reclamant.

4. Existenta a trei situatii in care actiunea disciplinara a fost respinsa ca ramas fara obiect, avandu-se in vedere pensionarea/demisia din magistratura a magistratului vizat de sesizare".

*Click aici pentru a citi Studiul publicat de Inspectia Judiciara