21 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

EXPLOZIV: JUDECATORII SI PROCURORII DENUNTA DIVERSIUNILE DIN MCV – AMR si APR deschid ochii ministrilor Justitiei din UE: “In Raportul MCV nu s-a abordat problema 'acoperitilor din justitie', problema protocoalelor incheiate de magistrati cu serviciile secrete, si nici influenta vatamatoare a acestor protocoale... Nu putem inchide ochii la existenta, in rapoartele MCV, a unor afirmatii nereale... Modalitatea de culegere a datelor a permis strecurarea unor afirmatii trunchiate” (Scrisoarea)

Scris de: George TARATA

7 februarie 2019 13:34
Vizualizari: 4360

Exploziv demersul Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatiei Procurorilor din Romania (APR) in zilele in care la Bucuresti are loc reuniunea ministrilor de Justitie din Uniunea Europeana. Intr-o scrisoare deschisa adresata acestora din urma, semnata de presedinta AMR Andreea Ciuca (foto dreapta) si presedinta APR Elena Iordache (foto stanga), cele doua asociatii denunta diversiunile din Rapoartele MCV intocmite in ultimii ani.

Oferind exemple concrete si de necombatut, AMR si AMR acuza existenta in Rapoartele MCV, in mod repetat, a unor afirmatii eronate si nereale, pe baza carora au fost elaborate apoi recomandari catre statul roman. De asemenea, cele doua asociatii amintesc faptul ca au semnalat in mai multe randuri ca modalitatea de culegere a datelor pentru intocmirea Rapoartelor MCV a persmis inserarea unor erori, inexactitati si afirmatii trunchiate.


Cea mai importanta remarca din scrisoarea AMR si APR priveste insa, credem noi, modalitatea prin care Justitia din Romania a fost penetrata de serviciile de informatii. Concret, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania denunta omisiunile din Rapoartele MCV in legatura cu protocoalele secrete incheiate de institutii din Justitie cu servicii secrete si cu existenta ofiterilor acoperiti in Justitie.

In final, trebuie spus ca scrisoarea AMR si APR, una cat se poate de corecta, vine sa demonteze alegatiile unor asociatii profesionale formate din magistrati #rezistenti, care au sustinut, tot intr-o scrisoare adresata ministrilor de justitie din UE ca independenta Justitiei din Romania ar fi pusa in pericol de autoritatile de la Bucuresti.

Iata scrisoarea AMR si APR:

“Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) reamintesc faptul ca au avut in vedere, in mod constant, in actiunile si luarile lor de pozitie publica, in dialogul cu celelalte puteri ale statului si in propunerile/observatiile pe care le-au facut cu privire la modificarile legislative, respectarea independentei justitiei, ca pilon al statului de drept.

De asemenea, prin raportare la obligatiile ce ii revin Statului Roman, in calitate de membru al Uniunii Europene, AMR si APR nu au afirmat niciodata ca mecanismul de cooperare si verificare este doar facultativ sau ca recomandarile cuprinse in rapoartele intocmite in acest cadru nu ar avea efecte.

Dimpotriva, AMR si APR au subliniat, in repetate randuri, ca mecanismul de cooperare si verificare (MCV) priveste in mod direct sistemul de justitie, recomandarile trebuind sa aiba ca scop consolidarea independentei justitiei. Intr-un asemenea context, aceste asociatii profesionale ale judecatorilor si procurorilor au accentuat importanta acuratetei premiselor pe care se fundamenteaza recomandarile - in sine -, tocmai pentru ca vizeaza sistemul si magistratii, deopotriva, cu efecte importante asupra actului de justitie si, prin urmare, asupra cetatenilor.

In calitate de magistrati nu putem inchide ochii la existenta, in rapoartele MCV, in mod repetat, a unor afirmatii eronate, nereale, in fapt si in drept, pe care s-au cladit unele dintre recomandari. Semnalarea acestor erori/nerealitati nu inseamna negarea caracterului MCV pentru Statul Roman, in calitate de membru UE, ci, dimpotriva, inseamna necesitatea ca magistratii, sistemul de justitie, institutiile si cetatenii sa poata beneficia de recomandari avand acuratete, exactitate, rigurozitate.

In ultimii ani, asociatiile noastre profesionale au aratat public si argumentat faptul ca modalitatea de culegere a datelor pentru intocmirea rapoartelor MCV a permis strecurarea unor erori/inexactitati/afirmatii trunchiate care nu pot face decat deservicii independentei justitiei pentru ca nu reflecta situatia-premisa in mod corect.

Fara a face o prezentare exhaustiva la acest moment (desi putem, oricand, sa detaliem fiecare aspect), va aducem la cunostinta cateva dintre aceste aspecte pe care consideram ca este necesar sa le cunoasteti, in interesul independentei justitiei si al corectei indepliniri a obligatiei de a da curs recomandarilor MCV:

I) Rapoartele MCV au privit, in mod majoritar, progresele din domeniul justitiei, prin prisma luptei impotriva coruptiei si a actiunilor preventive in materie de coruptie, lasand impresia gresita ca acestor obiective – carora nu li se poate nega importanta pentru societate – li s-ar subsuma intreaga sau cea mai mare parte a activitatii sistemului de justitie. In plus, locul si rolul instantelor de judecata a fost aproape 'uitat'. Atunci cand s-au referit la combaterea coruptiei la nivel inalt, rapoartele MCV au avut in vedere DNA si, sporadic, ICCJ (in aceasta ordine!), cu accent pe 'independenta sau eficacitatea DNA'. Curtile de apel au fost amintite pasager, cu trimitere la combaterea coruptiei la nivel inalt, iar cand s-a vorbit despre combaterea coruptiei la toate nivelurile, rapoartele au ignorat, fara justificare, instantele de judecata.

Excluderea referirilor la activitatea majoritatii instantelor, esentiale in infaptuirea progreselor din ultimii ani, dovedeste o intelegere deformata a fenomenului judiciar romanesc. In aceste conditii, referirile timide, tangentiale la 'volumul de munca excesiv al instantelor', care continua sa 'greveze asupra consecventei hotararilor judecatoresti', nu sunt de natura ca contureze o imagine clara a realitatilor sistemului de justitie si nici sa aprofundeze problemele acestui sistem.

ii)Rapoartele din 2017, 2018 nici macar nu amintesc de 'Memorandumul privind situatia Justitiei', document programatic elaborat de asociatiile profesionale si adoptat de majoritatea covarsitoare a instantelor (peste 80%), in septembrie 2016, prin care s-a solicitat respectarea independentei sistemului judiciar si implementarea unui numar de 17 masuri, printre care garantarea si respectarea statutului magistratilor, independentei acestora, publicarea de catre Comisia Europeana a metodologiei pe care o urmeaza in redactarea raportului privind MCV, a numelui expertilor consultati si a tuturor ONG-urilor si institutiilor consultate cu privire la sistemul de justitie din Romania, precum si asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii, respectarea stricta a cadrului legal si asigurarea unui control jurisdictional si civil efectiv asupra activitatii acestora.

iii)In Raportul tehnic din noiembrie 2018 se afirma ca proiectele anterioare de modificare a Legilor Justitiei (incepand cu anul 2015) au fost abandonate, in cele din urma, in favoarea noilor modificari care au beneficiat de un proces de adoptare accelerat in Parlament. Din compararea formei proiectului de modificare a Legilor Justitiei (adica Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), astfel cum a rezultat dupa finalizarea discutiilor in Grupul de lucru de la Ministerul Justitiei (aprilie 2016), cu forma proiectului, asa cum a fost votata in Comisia speciala comuna a Parlamentului (decembrie 2017), reiese cu claritate ca proiectul anterior nu a fost abandonat, ci o serie dintre propunerile discutate/solicitate in anii 2015 si 2016 (cu privire la carierea, drepturile, statutul judecatorilor si procurorilor, la organizarea judiciara, la atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, la organizarea si functionarea acestuia, la procedura disciplinara) se regasesc in forma din decembrie 2017.

iv)In Raportul MCV se arata ca obligatia ca magistratii sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului limiteaza libertatea de exprimare si de informare. insa, asa cum a retinut Curtea Constitutionala (Decizia nr. 45/30.01.2018), termenul 'defaimator' inseamna jignitor, dispretuitor, calomniator, insultator, denigrator. Or, in exercitarea atributiilor lor, judecatorii, procurorii si reprezentantii acestora trebuind sa dea dovada de conduita impecabila – aceasta apreciindu-se si prin prisma modului de exprimare si raportare fata de institutii, autoritati, cetateni. Independenta judecatorului nu inseamna libertatea absoluta de exprimare sau manifestare dupa criterii arbitrare, ci cu respectarea obligatiei de rezerva, astfel cum rezulta din jurisprudenta CEDO si a Curtii Constitutionale. Prin urmare, Curtea Constitutionala a conchis ca luarile publice de pozitie pot fi ferme, insa, in acelasi timp, trebuie sa fie animate de un respect institutional ce trebuie sa caracterizeze activitatea oricarui functionar al statului.

v)Din verificarea textelor Legii nr. 304/2004, se poate constata ca dispozitiile legale nu cuprind riscul de a afecta chiar rolul CSM de aparare a judecatorilor si procurorilor impotriva unor declaratii publice din partea altor organisme ale statului. Aratam, in acest context, ca in Lege sunt stabilite, in mod expres, dreptul, respectiv obligatia CSM de a apara, la cerere sau din oficiu, judecatorii si procurorii impotriva oricarui act de imixtiune in activitatea profesionala sau in legatura cu aceasta, care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea, precum si impotriva oricarui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea, fiind prevazute si dreptul/obligatia CSM de a apara independenta puterii judecatoresti. Totodata, pentru a consolida dreptul judecatorilor si procurorilor de a fi aparati impotriva actelor care le-ar putea afecta independenta, legiuitorul a stabilit, in mod distinct, posibilitatea acestora de a se adresa CSM, pentru a se dispune masurile necesare, conform legii, fiind prevazute si remediile pe care Consiliul le poate utiliza/dispune.

vi)Referitor la afirmatia din Raportul tehnic MCV vizand eliminarea din statutul procurorilor a referintei anterioare la independenta acestora, subliniem, in primul rand, ca modalitatea de organizare ierarhica a Ministerului Public, de tipul celei instituite prin Constitutie si Legea nr. 303/2004, constituie unul dintre cele 3 modele de organizare la nivel european, acceptate de Comisia de la Venetia, astfel cum rezulta din documentele acesteia. In al doilea rand, aratam ca independenta procurorilor in exercitarea atributiilor se regaseste expres in Legile Justitiei – fiind sustinuta cu ocazia dezbaterilor in Comisia speciala comuna, necesitatea prevederii independentei procurorilor in legea organica. in concret, independenta procurorilor este prevazuta in 7 texte din Legile nr. 303/2004 si 304/2004.

vii)In Raportul tehnic MCV se arata ca CSM a reusit sa vorbeasca intr-un singur glas in septembrie 2017, respingand modificarile propuse ale legilor justitiei, dupa consultarea tuturor instantelor si parchetelor. Insa, aceasta afirmatie este contrazisa tocmai de Hotararea Plenului CSM nr. 974/28.09.2017, prin care s-a avizat negativ Proiectul de modificare a Legilor Justitiei, hotararea fiind luata cu 10 voturi 'pentru' un aviz negativ, existand, insa, si 8 voturi 'pentru' acordarea unui aviz pozitiv (a se vedea „Ordinea de zi solutionata din data de 28 septembrie 2017”).

Referitor la vorbirea 'intr-un singur glas', ca urmare a consultarii tuturor instantelor si parchetelor, s-a omis sa se precizeze in Raportul tehnic ca in Romania exista 16 curti de apel, dintre care doar 6 apar in anexa la Hotararea Plenului CSM nr. 974/2017 ca solicitand respingerea in bloc a propunerilor de modificare a Legilor Justitiei, deci, celelalte 10 curti de apel, adica majoritatea, nu au solicitat o asemenea masura. In Romania exista 46 de tribunale, iar in anexa apar doar 21 ca solicitand respingerea in bloc a propunerilor de modificare a Legilor Justitiei, deci, celelalte 25 de tribunale, adica majoritatea, nu au solicitat o asemenea masura. De asemenea, Raportul tehnic MCV se limiteaza la o afirmatie generala in privinta celor doua avize negative date de CSM, fara sa prezinte situatia prin prisma intregii activitatii a CSM in cadrul procesului legislativ. Daca ar fi existat disponibilitatea de a face aceasta analiza importanta, s-ar fi constatat ca, desi a dat aviz negativ, CSM a avut, in mod efectiv, o pozitie de 'aviz pozitiv cu observatii'.

In acest sens, relevanta este asumarea de catre CSM a dialogului cu organul legislativ, prin participarea constanta la sedintele Comisiei speciale comune, prin expunerea punctului de vedere cu privire la fiecare dintre textele de lege dezbatute, prin formularea unei serii de propuneri/observatii si – deosebit de important! – prin insusirea majoritatii acestora de catre organul legislativ, in cadrul dezbaterilor din Comisia speciala comuna. in rapoartele intocmite dupa incheierea acestor dezbateri, CSM a fost mentionat in peste 300 de locuri la „amendamente”, deci ca autor sau sustinator al propunerilor de modificare si completare a Legilor Justitiei, din care de peste 250 de ori la amendamente admise – cifre ce reprezinta un numar foarte mare de propuneri pe care CSM le-a facut cu ocazia dezbaterilor. Mai mult decat atat, desi a dat „aviz negativ”, CSM a venit inclusiv cu propuneri nediscutate cu instantele si parchetele.

viii)In privinta afirmatiei din Raportul tehnic MCV potrivit careia 'justificarea aplicarii unui tratament special in cazul magistratilor in comparatie cu alti functionari publici nu a fost clarificata' – cu referire la Sectia pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati –, subliniem ca includerea magistratilor in categoria 'functionarilor publici' dovedeste o necunoastere a principiilor generale ce guverneaza organizarea judiciara in Romania, statutul judecatorilor si procurorilor, normele constitutionale.

De asemenea, Raportul tehnic a ignorat realitatea Constitutiei si a Codului de procedura penala, prin care sunt instituite derogari multiple de la competenta materiala obisnuita a parchetelor si/sau instantelor, avand in vedere criteriul calitatii persoanei (in cazul deputatilor si senatorilor, in cazul punerii sub acuzare a Presedintelui Romaniei si in cazul ministrilor, in cazul judecatorilor Curtii Constitutionale, membrilor CSM, judecatorilor ICCJ si procurorilor de la Parchetul de pe langa ICCJ, in cazul judecatorilor de la judecatorii, tribunale, procurorilor de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, in cazul magistratilor-asistenti de la ICCJ, judecatorilor de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si procurorilor de la parchetele de pe langa aceste instante, in cazul senatorilor, deputatilor si membrilor din Romania in Parlamentul European, membrilor Guvernului, membrilor Curtii de Conturi, presedintelui Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, adjunctilor Avocatului Poporului si chestorilor, avocatilor, notarilor publici, executorilor judecatoreşti, controlorilor financiari ai Curtii de Conturi, auditorilor publici externi).

Prin urmare, asa cum a subliniat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 33/23.01.2018, stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal. Asadar, nici anterior modificarilor aduse Legilor Justitiei, judecatorii si procurorii nu erau urmariti penal si judecati dupa regulile comune de competenta si, cu atat mai putin, dupa regulile de competenta aplicabile functionarilor publici.

Mai mult, Raportul tehnic trece sub tacere realitatea potrivit careia o astfel de structura exista deja. In concret, prin Ordinul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie nr. 10/31 ianuarie 2014 a fost infiintat 'Serviciul de combatere a coruptiei in justitie', cu competenta de a investiga toate infractiunile de coruptie savarsite de catre judecatori si procurori.

ix)Cu privire la informatiile cu titlu general si la lipsa unor concluzii pe baza situatiilor factuale, cuprinse sub titlul 'Cooperarea dintre serviciile de informatii si institutiile judiciare', aratam, din nou, ca acest subiect important pentru sistemul de justitie a format obiectul preocuparilor noastre din anul 2015, fiind formulate adrese, solicitari, scrisori deschise catre CSM, CSAT, Presedintia Romaniei, fiind date comunicate de presa, aceste probleme fiind cuprinse si in Memorandumul privind situatia Justitiei din 2016. Preocuparile indreptatite pentru lamurirea 'cooperarii' au fost sporite odata cu aparitia in spatiul public a unor protocoale ce contineau dispozitii fara baza legala si permiteau serviciilor de informatii sa indeplineasca atributii dintre cele cu privire la care Curtea Constitutionala a stabilit, prin Decizia nr. 51/2016, ca nu aveau competenta de a le indeplini. In pofida demersurilor si a solicitarilor publice repetate pe care le-am adresat, pentru clarificarea acestor aspecte de o mare gravitate, nici in Raportul MCV din 2016, nici in cel din 2017 nu s-a abordat problema 'acoperitilor din justitie', problema protocoalelor incheiate de magistrati (ca reprezentanti ai parchetelor) cu serviciile secrete, si nici influenta vatamatoare a acestor protocoale asupra independentei justitiei. Raportul tehnic din noiembrie 2017 trateaza cu superficialitate acest subiect, desi au existat ample dezbateri publice pe aceasta tema, precum si decizii ale Curtii Constitutionale care confirma sustinerile asociatiilor noastre profesionale.

x)Raportul tehnic MCV doar enunta in cateva randuri problema modului in care au fost modificate textele privind raspunderea materiala a magistratilor, fara sa formuleze o recomandare cu privire la acest aspect de o importanta vitala pentru independenta justitiei. Astfel cum am aratat de multe ori, 'reconfigurarea' raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor intr-un sens ce aduce atingere principiului independentei judecatorului, privit ca atribut esential, necesar infaptuirii actului de justitie, nu poate avea decat efecte negative pentru sistemul de justitie si pentru cetatean.

xi)Succint, in legatura cu precizarile privind numirea/revocarea procurorilor sefi si rolul ministrului Justitiei in aceasta procedura, raspunderea materiala a magistratilor, infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, stimularea pensionarii anticipate, coroborata cu perioada de formare a magistratilor, articolele din Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 si nr. 317/2004 ce reglementeaza aceste materii, au fost verificate de Curtea Constitutionala in multiplele sesizari cu care a fost investita.

De asemenea, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 358/30.05.2018, in paragraful 17, a decis ca: 'In cadrul procedurii revocarii procurorilor cu functii de conducere, rolul central, decizional in privinta declansarii, revine ministrului Justitiei, concluzie fundamentata pe dispozitiile art. 132 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora activitatea procurorilor se desfasoara sub autoritatea ministrului Justitiei. Ministrul Justitiei are obligatia sa işi intemeieze legal şi sa işi argumenteze propunerea (…)'

In fine, in privinta cooperarii in materie civila si penala intre statele membre ale Uniunii Europene, subliniem ca realizarea si dezvoltarea acestei cooperari sunt privite cu maxima seriozitate in instante si parchete, dovada fiind modalitatea de indeplinire a procedurilor (a se vedea inclusiv utilizarea modalitatii de obtinere a probelor pe care electronica, videoconferintele, etc.). De asemenea, prin raportare concreta la lucrarile Reuniunii Anuale a Membrilor Retelei Judiciare Europene in materie civila si comerciala (Bruxelles, 31 ianuarie – 1 februarie 2019), se poate conchide, in mod clar, ca modificarile Legilor Justitiei nu afecteaza aceasta cooperare.

In acest context, scrisoarea celor 3 asociatii profesionale, adresata ieri, 6 februarie 2019, Reuniunii Consiliului JAI, prin care se sustine incalcarea principiului independentei justitiei, contine afirmatii cu care, prin raportare la argumentele obiective anterior expuse, nu putem fi de acord si nu ne reprezinta, asa incat solicitam Consiliului JAI sa nu ii dea curs”.


Comentarii

# unul din lume cea mare date 7 februarie 2019 14:22 +12

mcv/ul este controlat de la bucuresti ca si sectia romana cedo.ambele sint controlate de catre seraua si sie.cedo a fost nenorocit de ponta si pe vremea lui ponta,care prin reducerea cauzeleor cistigate de bietul roman obidit ,cauta sa iasa el cu pieptul inainte,aratind ca romanii de rindd pierd la cedo din cauza ca justitia nu mai mermeleste.controlul mcv/ului este facut nemijlocit de catre macovei koivesi si departamentul pentru apararea constitutiei din serea(apropos de nazistii imbracati in blani de oaie ,chiar nu spune nimeni nimic?)asta/i nenorocirea mermelicei,toti cei ce ajung in functii nu stiu cum sa faca mai mult si mai bine ESCAMOTAREA ADEVARULUI,IN DEFAVOAREA CETATEANULUI DE RIND.de ce se intimpla asta?pentruca statul roman nu pune nici un pret pe viata cetatenilor lui,si ca drept dovada uitati/va la mermelica parca/i intr/un razboi perpetuu, fiecare face ce/l taie capul,SI LEGEA/I DERIZORIE PENTRU CEI VREMELNICI AFLATI LA PUTERE.EX HITLERICA IN SPILHOZENI SE MICTIONEAZA

# DODI date 7 februarie 2019 14:24 +6

Era firesc ca în MCV să nu fie cuprinse acele teme ale justiției legate de protocoale, de acoperiți, de efectele ilegalităților cu completele de judecată, de abuzurile DNA, de fărădelegile slugirii și ale tractoristului, etc. Și aceasta pentru simplul motiv că draftul raportului ”elaborat” de comisia MCV a fost întocmit de acoperiții SRI, cei care au fost plantați la UE în momentele euforice ale bețivilor hăhăilă și macovei. Cred că Guvernul României, decât să se lamenteze atâta la UE, ar fi bine să le recheme pe matracucile care nu ne reprezintă ci, dimpotrivă, ne denigrează țara. Lucrul este valabil și vizavi de conțopiștii români parașutați la CEDO.

# Paula date 7 februarie 2019 14:26 +1

Ro sa nu-l mai bage in seama pe Timmermans. Timermans sa dea explicatii Ro de ce sub obladuirea MCV justitia romaneasca s-a facut ilegal cu implicarea serviciilor in actul de justitie, cu complete ilegal constituite, coduri penale cu legi interpretabile si neconstitutionale. Asta sa explice UE. Lectii sa ne dea cand o face plopu pere si rachita micsunele. Sa dea socoteala Timermans.justitia a fost o mascarada cu acest MCV, O CLOACA MAFIOTA

# Dorina Momir date 7 februarie 2019 14:38 +1

Sub fusta protocoalelor au fost razbunari ale hotilor cu ajutorul slugilor lor din SRI... Pe ei numeni nu i-a controlat… iar hotiile s-au produs sub patronajul lor… STRICT!

# Edelweiss - Ivory Tower Controller date 7 februarie 2019 15:51 +4

Apropo de „modul” în care se culeg informațiile trunchiate din MCV, inga cum s-a autodenunțat un Fanfaron Nepereche și Saltimbanc aflat într-o permanentă sărbătoare a Saturnaliilor judiciare. Se sesizează careva (DIICOT, SIIJ) pe marginea lui 394 sau 404 Cod penal? Locul autodenunțului: revista 22. Citat: „De asemenea, mai suntem câțiva magistrați care ne întâlnim oficial, dar și neoficial, cu reprezentanți ai UE sau ai ambasadelor străine, cărora le spunem situația din România.” DE CÂND MAGISTRATULUI ROMÂN ÎI ESTE PERMIS SĂ SE ÎNTÂLNEASCĂ NEOFICIAL CU STELA RONNER-GRUBA... pardon, cu ambasadori străini? De unde și încasează acești DERBEDEI sinecurile onctuoase? De la Ambasada Olandei sau de la Bugetul României?

# alex date 7 februarie 2019 16:47 0

Pai, mai judecatorilor buni,judecatorii Rai,protocoalele lor si tati celalalte, este treaba Dvs. Doar nu o SA vina UIE SA vi-i Dea afara.Nici nu vor spune dati-i pe astia afara.Mizeria voastra vi-o spalati singuri.Pe UIE o intereseaza can treaba sick SA meargs bine,si nu ii intetereseaza cu ce oamenii.Apropos,understand erati cand cei cu nasu'n siglet raportau can treaba merge can insa?

# Felicitari doamnelor Andreea Ciuca si Elena Iordache date 7 februarie 2019 17:30 +3

Haideti ca se poate sa avem o tara normala , daca se pune umarul din mai multe parti atunci copii si nepotii nostri nu mai pleaca asa de multi la sclavagit prin tari straine "avansate" . :eek: Bravo ! Sa ne scapam de paraziti !

# deschisa de ce date 8 februarie 2019 07:20 0

nu ajunge la destinatie, n-o citeste nimeni ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.11.2019 – Iar s-a sucit generalul din DNA. By, by, Klemm!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva