Magistrati, iata cine va reprezinta! Consiliul Superior al Magistraturii blocheaza aflarea adevarului in legatura cu posibila folosire a protocoalelor secrete, in special cele incheiate cu SRI, pentru interceptarea si supravegherea judecatorilor si procurorilor din Romania, dar si a cetatenilor simpli.

Cu zece zile in urma, Sectia pentru judecatori a CSM a respins solicitarea judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina, reprezentantele tribunalelor in Consiliu, privind declansarea unui control la Inalta Curte de Casatie si Justitie referitor la modul in care instanta suprema a emis pe banda rulanta mandate de siguranta nationala pentru ascultarea si monitorizarea magistratilor. Asa cum Lumea Justitiei a prezentat la acel moment, decizia de respingere a fost luata cu 6 voturi la 5, supriza venind de la actuala sefa ICCJ Corina Corbu care s-a opus controlului (click aici pentru a citi), chiar daca perioada ce ar fi trebuit supusa verificarilor (din 2009 si pana in prezent) se suprapunea foarte putin cu mandatul sau, ci mai degraba cu mandatele fostelor sefe ICCJ Livia Stanciu (foto stanga) si Cristina Tarcea (foto dreapta).

Prezentat generic drept un control la Inalta Curte pe mandatele de siguranta nationala date pe numele magistratilor, in realitate demersul judecatoarelor Baltag si Oprina este unul mai amplu, cuprinzand 15 obiective clare in legatura nu doar cu emiterea mandatelor pe numele magistratilor, ci a tuturor mandatelor de siguranta nationala. Unul dintre cele 15 obiective este extrem de sensibil si poate reprezenta, credem noi, principalul motiv pentru care CSM, in mod inexplicabil, se opune controlului la instanta suprema. Ne referim la posibila folosire a protocoalelor secrete in filarea magistratilor si a cetatenilor simpli. Si din cate cunoastem deja, a existat nu doar “Protocolul SRI-PICCJ” din 2009 (click aici pentru a citi), ci si un Protocol intre SRI si Inalta Curte de Casatie si Justitie, incheiat tot in 2009 (click aici pentru a citi).

Folosirea protocoalelor si desemnarea judecatorilor de mandate, tinute la secret

Astfel, controlul propus de judecatoarele Gabriela Baltag si Evelina Oprina ar fi urmat sa stabileasca daca Inalta Curte a dat mandatele de siguranta nationala exclusiv in baza legii sau si pe baza protocoalelor: “Daca activitatea de emitere a mandatelor de siguranta nationala s-a realizat exclusiv in temeiul legii sau a avut la baza si alte dispozitii cuprinse in protocoale sau alte intelegeri”. Nu se va intampla asta deocamdata, intrucat judecatorii din CSM nu au fost de acord cu verificarile, desi asa cum se stie aproximativ 3000 de colegi de-ai lor au fost tinte ale unor dosare fabricate de DNA, fiind pusi sub interceptare si monitorizare, inclusiv in cauze instrumentate in baza “Protocolului PICCJ-SRI” (click aici pentru a citi). Ca sa nu mai spunem miile de cetateni simpli filati pe mandate de siguranta nationala emise in baza “Protocolului PICCJ-SRI”.

De asemenea, un alt obiectiv sensibil care, in opinia noastra, ar putea deranja atat de mult incat sa conduca la blocarea controlului, este cel privind modul in care au fost desemnati judecatorii de mandate de la Inalta Curte. Adica cei care au emis mandatele de siguranta nationala pentru interceptarea si supravegherea colegilor lor. Verificarile din acest punct de vedere sunt extrem de necesare, credem noi, in conditiile de-a lungul ultimilor ani au existat cam aceeasi judecatori responsabili cu mandatele de siguranta, gen Ionut Matei sau Rodica Aida Popa, dar si situatii halucinante precum cea dezvaluita de Inspectia Judiciara in care judecatoarea Rodica Aida Popa a fost demascata ca a emis de una singura peste 3.000 de mandate de siguranta nationala (click aici pentru a citi).

Pe de alta parte, trebuie sa amintim ca decizia judecatorilor din CSM de a respinge controlul la ICCJ, precum si adeziunea sefei Inaltei Curti Corina Corbu la tabara care blocheaza verificarile au socat magistratii din Romania. Dovada este reactia presedintei UNJR Dana Girbvovan care a solicitat CSM sa reia votul si sa incuviinteze controlul la instanta suprema (click aici pentru a citi).

Iata obiectivele controlului pe modul in care ICCJ a emis pe banda rulanta mandate de siguranta nationala pentru supravegherea si interceptarea magistratilor (vezi facsimil):

“1. Circuitul administrativ al dosarului constituit pentru solutionarea propunerii de emitere a mandatelor de siguranta nationala, respectiv:

-daca solicitarea de autorizare a activitatilor a avut la baza propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau a inlocuitorului de drept al acestuia;

-daca propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau a inlocuitorului de drept al acestuia a fost inaintata presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

-modalitatea de desemnare de catre presedintele ICCJ a judecatorilor insarcinati cu solutionarea cererilor de autorizare a activitatilor propuse;

2. Daca solicitarea a fost examinata in conditiile art. 15 alin. 6;

3. Daca au existat situatii cand judecatorul care examina cererea, apreciind ca nu sunt suficiente informatiile, a solicitat suplimentarea de indata, in scris, a argumentelor prezentate; daca da, in cate astfel de situatii s-a intamplat acest lucru;

4. Cate cereri de prelungire a autorizarii s-au formulat; cate dintre acestea s-au acordat; cate au fost respinse;

5. Verificarea respectarii dispozitiilor art. 17 sub aspectul elementelor obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda incheierea motivata;

6. Daca au existat situatii in care s-a solicitat completarea mandatului initial, in conditiile art. 17 alin. 3 si, in caz afirmativ, daca s-a respectat procedura prevazuta la art. 15;

7. Daca durata de valabilitate a autorizarilor a fost totdeauna de 6 luni sau daca s-a dispus prelungirea acestora cu inca 3 luni, iar, in cazul constatarii acordarii unor asemenea prelungiri, in cate cazuri s-a recurs la acest mecanism si daca s-a respectat procedura prevazuta de lege pentru prelungire;

8. Daca au existat situatii in care autorizarea activitatilor specifice a fost acordata pentru o perioada mai mica de 6 luni;

9. Daca au existat cazuri de respingere a solicitarilor de prelungire a autorizarilor;

10. Daca au existat situatii in care a fost depasita durata maxima de 2 ani a autorizarilor pentru aceleasi date si informatii; in caz afirmativ, in cate situatii s-a intamplat acest lucru?

11. In cate situatii s-a facut aplicarea art. 18, respectiv judecatorul a respins cererea de autorizare;

12. Cate autorizari din totalul celor inregistrate in perioada mentionata au vizat judecatorii si cate dintre acestea au fost admise si cate au fost respinse;

13. Daca fata de aceeasi persoana au fost emise mai multe autorizari ale activitatilor specifice si cate dintre acestea au vizat judecatorii;

14. Daca au existat situatii de aplicare a prevederilor art. 19 in sensul ca judecatorul a autorizat ulterior activitatile specifice derulate de procuror; in cate astfel de situatii; daca s-a respectat procedura prevazuta de art. 15-17; cate dintre acestea au vizat judecatori; daca au existat solutii de respingere; daca la dosar exista, in situatia respingerii, procesele-verbale de distrugere a materialelor obtinute;

15. Daca activitatea de emitere a mandatelor de siguranta nationala s-a realizat exclusiv in temeiul legii sau a avut la baza si alte dispozitii cuprinse in protocoale sau alte intelegeri”.