Asociatiile profesionale ale magistratilor critica ordonanta Guvernului Ciolos privind salarizarea bugetarilor, care a provocat revolta in randul tuturor sindicatelor. Intr-un comunicat de presa emis marti, 12 aprilie 2016, Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag (foto 1), si Asociatia Procurorilor din Romania, a carei presedinte este Constantin Sima (foto 2), acuza modalitatea in care a fost elaborat acest act normativ, in mare taina, fara o consultare reala a categoriilor profesionale vizate.

AMR si APR condamna, totodata, si pozitia ministresei Justitiei Raluca Pruna, despre care afirma ca desi a cunoscut prevederile actului normativ nu le-a adus la cunostinta judecatorilor si procurorilor, tacerea sa fiind un comportament care nu poate fi acceptat. Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania precizeaza ca niciodata dupa 1990 nu s-a mai intamplat ca sistemul judiciar sa se confrunte cu o asemenea atitudine si lipsa de transparenta.

In opinia AMR si APR, ordonanta Guvernului Ciolos are implicatii majore in ceea ce priveste siguranta financiara a fiecarui bugetar, care va fi obligat sa retraiasca emotiile negative generate de Guvernul condus de Emil Boc, din perioada regimului Basescu. De altfel, potrivit celor doua asociatii profesionale, intentia actualului Executiv perpetueaza si adanceste dezastrul salarial declansat in timpul Guvernului Boc.

Iata comunicatul AMR si APR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) resping categoric initiativa executivului care a procedat la elaborarea, in regim de urgenta, in mare taina, a unei act normativ menit sa reglementeze drepturile salariale pentru intregul personal bugetar, fara o consultare reala, efectiva a categoriilor profesionale vizate.

Asociatiile profesionale ale magistratilor critica atitudinea de indiferenta si complicitate a Ministerului Justitiei care, desi are un reprezentant in Guvernul Romaniei, in persoana doamnei ministru Alexandra-Raluca Pruna, si a cunoscut exact intentiile in aceasta materie, nu a adus in niciun mod la cunostinta sistemului judiciar continutul actului normativ, tacerea sa fiind un comportament care nu poate fi tolerat.

In cei 26 de ani de la Revolutie este prima data cand sistemul judiciar se confrunta cu o astfel de atitudine, lipsa de transparenta si dialogul inexistent infrangand discursul public permanent invocat. In realitate, ne aflam in fata celei mai semnificative crize de comunicare, nemultumirile sistemului judiciar avand un numitor comun cu toate celelalte componente ale sistemului bugetar.

Suntem in masura sa precizam ca, aceasta initiativa legislativa, ce urmeaza a fi adoptata imediat, prin intermediul unei ordonante de urgenta, asa cum am luat cunostinta, 'pe surse', de continutul ei, are implicatii majore in ce priveste siguranta financiara a fiecarui bugetar, obligat sa retraiasca emotiile negative generate de o alta politica salariala adoptata la nivelul anilor 2009 – 2010 ale carei consecinte dezastruoase nu au mai fost niciodata inlaturate.

Asociatiile profesionale ale magistratilor sustin ca asa cum este abordata politica salariala a personalul platit din fonduri publice, acesta a ajuns sa nu mai aiba siguranta unor drepturilor salariale garantate, nefiindu-i asigurata o stabilitate 'a zilei de maine'.

Independenta financiara este structural inclusa in independenta puterii judecatoresti, asigurarea unei justitii independente reprezentand o datorie obligatorie a statului roman.

Se impune de fiecare data ca stabilirea intinderii salariilor sa fie realizata numai in baza legii si nu prin intermediul unor acte normative avand o forta juridica inferioara, asa cum este o ordonanta de urgenta de genul celei care se urmareste a fi adoptata. Noua reglementare salariala nu trebuie sa mai aduca personalul bugetar salarizat la discretia ordonatorilor principali de credite, urmand a se incadra in 'sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetul propriu'.

De asemenea, conditionarile utilizate prin expresii de forma 'in limita sustenabilitatii financiare' supun personalul bugetar salarizat riscului de a ramane cu acelasi nivel al salariului foarte mult timp, nefiindu-i asigurata ori garantata o independenta si, implicit o decenta salariala obligatorie muncii depuse.

Trebuie stabilite criterii sigure de revizuire a nivelului de salarizare, nefiind suficienta conditionarea transpusa in expresia: „in functie de evolutia nivelului de salarizare”. Astfel, schimbarea competentelor profesionale, la nivel individual, sau inflatia intervenita, reprezentand un dezechilibru major al economiei tarii, determinat de cresterea generalizata a preturilor si de o scadere simultana a puterii de cumparare a monedei nationale, la nivel general, pot fi alte exemple de criterii pentru revizuirea periodica a nivelului de salarizare.

Realitatea a demonstrat ca aplicarea unor acte normative discretionare in materie de salarizare a generat discriminari, respectiv inechitati salariale inacceptabile, de durata, avand consecinte fara precedent in istoricul salarial al tuturor categorii profesionale din domeniul bugetar.

Inainte, indiferent de filozofia politica ce statea la baza conceptiei unui sistem de salarizare sau a altuia, rezultatele erau identice in privinta cuantumului salariului tuturor persoanelor aflate in aceleasi conditii de vechime in munca si in functie neinregistrandu-se diferente, indiferent de momentul indeplinirii lor.

Dimpotriva, actuala legislatie existenta in materie de salarizare conduce la impartirea bugetarilor in 'norocosi' si 'ghinionisti', in 'batrani' si 'tineri' (in functie de cum au trecut intr-o alta transa de vechime in munca si in functie), exemplele putand continua, situatiile concrete fiind nenumarate. Diferentele salariale inregistrate sunt deosebit de importante, lunar, iar anual se acumuleaza sume foarte mari care se perpetueaza si se rasfrang asupra altor drepturi salariale, pentru persoanele care inteleg sa se pensioneze consecintele producandu-se inclusiv asupra cuantumului pensiei, ceea ce este inadmisibil.

Desi sistemul de salarizare aplicabil incepand cu anul 2011 a urmarit implementarea mai multor principii, printre care amintim, potrivit art. 3 lit. c) din Legea-cadru nr. 284/2010 pe cele referitoare la 'echitate si coerenta, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar', in realitate, am asistat la o denaturare a tuturor principiilor invocate prin aceasta reforma a politicii salariale bugetare care s-a dovedit a fi un esec.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) nu pot asista cu indiferenta si toleranta (nici chiar pentru considerente ce privesc derularea unor relatii institutionale in conditii de normalitate) la o situatie care dezavantajeaza, perpetueaza si adanceste dezastrul salarial declansat anterior, in timpul guvernarii Boc.

In speranta ca noua initiativa legislativa in materie de salarizare nu poate fi adoptata fara o implicare a tuturor factorilor de decizie, fara o consultare si deci o dezbatere pe toate segmentele care definesc acest domeniu, asociatiile profesionale ale magistratilor solicita responsabilitate si echilibru, dar mai ales prudenta pentru a evita un dezastru national in ceea ce priveste veniturile si implicit siguranta romanilor”.

*Cititi aici comunicatul AMR si APR