Oare de ce ministrul de Externe al Ungariei si-a permis sa solicite oficial Uniunii Europene ca Bruxeles-ul sa exercite presiuni asupra Romaniei, pentru ca Romania sa asigure independenta energetica a Europei centrale? Exista sau nu exista vreo legatura intre pozitia Ungariei si „profunda ingrijorare” exprimata zilele trecute de mai multi ambasadori UE dar si de inca ambasadorul Hans Klemm al Statelor Unite la Bucuresti? Si, in fine, ce legatura exista, daca exista, intre cele de mai sus si sesiunea extraordinara a Parlamentului Romaniei, programata in intervalul 2-19 iulie, sub pretextul finalizarii legilor Justitiei? Cum este vanduta Romania prin conducta?

Va va surprinde sau nu, dar eu sustin ca pozitia autoritatilor de la Budapesta este cat se poate de legitima. Ungaria nu are nici petrol, nici gaze naturale. Dar are nevoie de ele. La fel se intampla si in cazul altor state central-europene. Este firesc in aceste conditii ca Ungaria, in numele comunitatii de interese, sa solicite presiuni si sa faca la randul ei presiuni pentru ca de bogatiile naturale ale Romaniei sa beneficieze si celelate state de pe continent. Pot intelege si interesul nucleului dur al Uniunii Europene de a rezolva, daca e posibil pe seama Romaniei, tema extrem de acuta a independentei energetice a Uniunii Europene. In fine, nu pot sa ma fac ca nu inteleg interesul in aceasta chestiune al Washingtonului, care, pe seama Romaniei, poate impusca doi iepuri: separa interesele Rusiei de cele ale Germaniei, ambele state facand pana in prezent un parteneriat peste capul Uniunii Europene si peste capul NATO, Rusia vanzand la pret de dumping gaze naturale Germaniei, in timp ce Germania inchide ochii si chiar sustine politica discriminatorie de preturi practicata de Moscova in raport cu statele est-europene si cu statele Europei centrale; procedand astfel, Statele Unite baga miliarde de dolari in buzunarele Exxon.

Pot intelege si noi toti putem intelege extrem de multe. Singurul lucru imposibil de inteles si mai ales de acceptat este cum, in aceasta confruntare a intereselor, Romania isi apara ea insasi propriile interese.

In Marea Neagra exista rezerve de gaze estimate la circa 600 de miliarde de metri cubi, dintre care numai perimetrul Neptun Deep ar dispune de 200 de miliarde de metri cubi. Aceasta uriasa bogatie descoperita pana in prezent – vor mai putea fi identificate si alte zacaminte in viitor si, de asemenea, nu este deloc exclus ca cele estimate sa fie in realitate mult mai mari – ar putea aduce in urmatorii ani beneficii Romaniei de minimum 16 miliarde de euro. Sau poate aduce numai pagube materiale si catastrofe ecologice. Totul depinde de modul in care se pozitioneaza Romania. O sa facem cateva rationamente simple pornind de la informatii cu caracter cert.

1). Multi insista asupra faptului ca, dand drumul din plin la exploatari – in realitate exista perimetre care sunt de mult timp exploatate in beneficiul OMV Petrom si, implicit, Lukoil – practic Romania va beneficia de investitii de miliarde de euro, de accesul la cea mai inalta tehnologie si de un surplus de locuri de munca bine platite. Nimic mai fals. Investitiile de miliarde de dolari, care urmeaza sa fie facute pentru exploatarea in viitorii ani a uriaselor zacaminte de gaze naturale, nu au niciun impact asupra Romaniei. Sunt instalatii extrem de sofisticate si conducte submarine si subterane, care vor fi in proprietatea multinationalelor, care asigura exploatarea. In al doilea rand, nu va fi angajata niciun fel de forta de munca romaneasca. Lasand la o parte ca Romania nu se confrunta cu un surplus de forta de munca ci cu un urias deficit, complexitatea extraordinara a acestor lucrari, toate subterane, exceptand statiile de decantare si asa numitele statii contor, vor fi asigurate exclusiv de specialisti adusi din strainatate. Nu vom avea nici un acces la inalta tehnilogie adusa de multinationale si ea nu va putea fi prin urmare niciodata adjudecata de romani.

2). Se afirma la tot pasul ca, dand drumul la exploatari, Romania isi asigura independenta energetica. Este tot un fals grosolan. Romania, asa cum este planificat si urmeaza sa fie consacrat in legislatie, nu va beneficia decat contra cost, la pretul pietei, de oricare metru cub din gazele naturale, care costituie bogatia sa. Vom fi pur si simplu in situatia oricarui stat net importator.

Ca sa ma fac mai bine inteles, reamintesc faptul ca Olanda, unul dintre statele care ne trag de urechi, invocand pretinse atentate pe care majoritatea parlamentara le-ar face impotriva luptei anticoruptie, beneficiaza, pe langa redevente semnificative, de 40% din totalul cantitatii de gaze naturale pe care Exxon il extrage din platforma continentala a acestui stat. Fara ca Olanda sa puna vreun ban. Un alt exemplu este Libanul, ale carui zacaminte de gaze naturale urmeaza sa fie partial exploatate tot de catre Exxon. Libanul va primi in urma acestei afaceri nu mai putin de 70% din cantitatea totala de gaze extrase. Olanda si Libanul isi asigura astfel independenta energetica. Romania, nu.

In plus, asa cum am mai aratat cu alte prilejuri, litoralul Romaniei va fi compromis pentru multe decenii de acum incolo din punct de vedere turistic si ecologic, fiind strabatut de sute de kilometri de conducte cu largi zone de protectie in stanga si in dreapta acestora si presupunand, inclusiv in biosfera, amplasarea de statii de epurare, si de decantare de multe ori cu flacara la vedere si cu statii de decantare urat mirositoare pe o raza de cativa kilometri.

Batalia uriasa care se duce in prezent este de natura politica si legislativa si in ea sunt angajate nu numai partidele din Romania si nu numai parlamentarii, ci si statele europene, plus Statele Unite. Ce se intampla? Conform unor acte normative promovate de Parlamentul Romaniei, societatile care urmeaza sa exploateze gazele noastre naturale urmau sa plateasca suprataxe din venitul suplimentar obtinut prin vanzarea gazelor. Aceste suprataxe reprezentau singurul beneficiu al Romaniei si, printr-un calcul simplu efectuat de avocatul Dan Chitic impreuna cu consultantii sai economici, se ridica la nu mai putin de 16 miliarde de euro in urmatorii ani. Klaus Iohannis, sustinut de PNL si de USR, a intors acest act normativ in Parlament pentru reexaminare, atacandu-l si la Curtea Constitutionala. Ne trezim acum ca este convocata aceasta sesiune extraordinara a Parlamentului Romaniei, in intervalul 2-19 iulie si care, in mod surprinzator, nu este destinata exclusiv, asa cum s-a spus, solutionarii legilor Justitiei, ci chiar la punctul 2 pe ordinea de zi are prevazuta dezbaterea si votul final pe proiectul Legii privind gazele naturale din Marea Neagra. Mai fac precizarea ca in Senat, care nu e Camera decizionala, legea a trecut cu modificarile solicitate de Klaus Iohannis si de catre multinationale, adica fara suprataxe. Intr-o traducere la indemana oricui, fara niciun beneficiu pentru Romania, nici de natura financiara, nici in ceea ce priveste vreo cota parte din productia de gaze. Urmeaza deci batalia finala.

Nu-mi pot imagina altceva decat faptul ca surprinzatorul memorandum semnat de ambasadorii unor state UE din nucleul dur si de ambasadorul Statelor Unite este de fapt un santaj exercitat impotriva Romaniei. Care, in traducere libera, suna cam asa: „Ne dati gazele moca, aveti liber sa schimbati legile Justitiei. Nu ne dati gazele moca, sunteti si ramaneti corupti”.

Asta urmeaza sa se intample in intervalul 2-19 iulie anul curent. O vanzare a Romaniei prin conducta. Inchei publicand, pentru ca toata lumea sa stie, numele membrilor Comisiei de specialitate din Parlament, care vor da sau nu vor da unda verde acestei porcarii legislative profund antiromanesti. Ca sa se stie. Pentru posteritate. Ca sa stie si urmasii acestora. Cei care urmeaza sa fie vanduti prin conducta. Sa tinem aceste nume sub lupa. Sa vedem ce va face fiecare:

Varujan Vosganian (ALDE),

Cosette Chichirau (USR

Budai Marius-Constantin (PSD)

Huţuca Bogdan-Iulian (PNL)

Lazar Sorin (PSD)

Nosa Iuliu (PSD)

Pirtea Marilen - Gabriel (PNL)

Pop Andrei (PSD)

Bran Ioana (PSD)

Cocos Vasile (PSD)

Dobre Mircea-Titus (PSD)

Erdei Dolóczki István (UDMR)

Firczak Iulius Marian (minoritati)

Heius Lucian-Ovidiu (PNL)

Iancu Marius-Ionel (PSD)

Ignat Miron (minoritati)

Matei Calin-Vasile-Andrei (PSD)

Nasui Claudiu-Iulius-Gavril (USR)

Neagu Nicolae (PNL)

Pau Radu - Adrian (PSD)

Popescu Pavel (PNL)

Sighiartau Robert-Ionatan (PNL)

Stefan Viorel (PSD)

Todoran Adrian-Mihaiţa (PMP)

Vilceanu Dan (PNL).

Sursa: Corectnews.com