Continua reactiile in scandalul provocat de seful Directiei Juridice din SRI, generalul Dumitru Dumbrava, care a explicat cum instantele au devenit „camp tactic” si cum serviciile urmaresc dosarele pana la solutionarea lor definitiva. Asa cum se stie, asociatiile profesionale ale magistratilor – Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania – au sesizat CSM in urma declaratiilor lui Dumbrava, cerand sa fie aparata independenta Justitiei. In mod inexplicabil la prima vedere, dar explicabil daca tinem cont de componenta CSM, cererea asociatiilor a fost respinsa, considerandu-se ca afirmatiile generalului Dumitru Dumbrava nu au afectat independenta Justitiei. Asta in conditiile in care membrii CSM sar ca arsi de fiecare data cand vreun jurnalist sau politician ii critica pe ei sau sistemul pe care il servesc cu loialitate.

Practic, CSM si-a abandonat rolul constitutional de garant al independentei Justitiei. Iar asta o spune, intr-un interviu acordat publicatiei Timpolis, judecatoarea Dana Girbovan (foto dreapta, alaturi de presedinta UNJR, Natalia Roman) de la Curtea de Apel Cluj, membra a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania:

„Decizia CSM de a nu apara independenta justitiei fata de afirmatiile generalului SRI Dumitru Dumbrava, care a declarat ca instantele de judecata au devenit “camp tactic” pentru serviciile secrete, dovedeste, o data in plus, ca aceasta institutie isi rateaza rolul constitutional de garant al independentei justitiei. Mai mult, decizia CSM intretine suspiciunile legate de incalcarea garantiilor unui proces echitabil pentru orice persoana care a pierdut o cauza in instanta.

Pentru a intelege gravitatea atat a afirmatiilor generalului SRI Dumitru Dumbrava, confirmate si de directorul SRI, cat si a lipsei de condamnare din partea CSM-ului a acestor afirmatii, doresc sa lamuresc ce inseamna independenta justitiei. Pe scurt si in mod esential, independenta justitiei este dreptul fundamental al fiecarui cetatean de a fi judecat in mod impartial de un judecator care pronunta hotararea doar in baza legii si constiintei sale, ferit de orice presiuni, influente, directe sau indirecte, deschise sau obscure, din partea oricui ar veni.

Independenta justitiei, asadar, nu trebuie inteleasa doar in sensul ca procurorii pot acuza pe oricine, indiferent de pozitia publica pe care persoana o are, ci si ca orice persoana care sta in fata judecatorului are parte de un proces echitabil, fiind judecat de un judecator care nu este si nici nu pare a fi influentat din exterior”.

Dana Girbovan: „Nimeni nu contesta ca afirmatiile acestor politicieni ori jurnalisti nu ar fi necesitat atentia CSM, dar niciuna dintre acele afirmatii nu au greutatea cuvantului unui general SRI, care spune ca instantele sunt “camp tactic” pentru acest serviciu de informatii”

In acelasi interviu, judecatoarea Dana Girbovan face o paralela intre modul in care CSM reactioneaza in cazul declaratiilor despre Justitie facute de politicieni sau jurnalisti si modul in care a reactionat in cazul afirmatiilor generalului Dumitru Dumbrava. Dana Girbovan atrage atentia, in acest sens, ca nicio declaratie a unor jurnalisti sau politicieni nu poate avea greutatea celei facute de un general SRI:

„In cazul declaratiilor generalului SRI, asociatiile profesionale ale judecatorilor, sustinute de peste o suta de judecatori individuali, au apreciat ca acestea sunt de natura sa aduca atingere independentei justitiei, prin transmiterea unui mesaj ce naste aparenta ca SRI ar depasi limitele prevazute de lege in implicarea sa in actul de justitie. Am argumentat in cererea noastra ca mentinerea interesului SRI intr-un dosar, pana la finalizarea acestuia, nu are suport legal si ca folosirea notiunii de „camp tactic” – prin raportare la faza de judecata – este inadmisibila. “Camp tactic” pentru un serviciu secret presupune nu doar o atitudine pasiva, ci si desfasurarea unor actiuni secrete specifice care pot influenta si vicia actul de justitie, ceea ce incalca principiul unui proces public si echitabil. Aceste afirmatii au un caracter concret si la acestea ne-am raportat atunci cand am adresat cererea catre CSM. Ne-am fi asteptat ca argumentelor noastre, exhaustiv prezentate, sa li se fi raspuns motivat si punctual. Or, raportul Inspectiei Judiciare nu face nici pe departe acest lucru.

Pana in prezent, CSM-ul a decis, in mai multe randuri, ca afirmatiile mai multor oameni politici si jurnalisti ar fi afectat independenta justitie, atunci cand acestea au ca efect scaderea increderii publicului in actul de justitie. Nimeni nu contesta ca afirmatiile acestor politicieni ori jurnalisti nu ar fi necesitat atentia CSM, dar niciuna dintre acele afirmatii nu au greutatea cuvantului unui general SRI, care spune ca instantele sunt “camp tactic” pentru acest serviciu de informatii.

(...)

Orice cetatean care are pe rol un dosar instrumentat cu sprijinul SRI, citind interviul generalului Dumbravi, in care se vorbeste despre mentinerea SRI in “campul tactic” pe parcursul judecarii cauzei, poate avea suspiciunea rezonabila fie ca judecatorii au acces la niste informatii ce pentru el sunt secrete, fie ca asupra judecatorului se fac presiuni ce pot avea efecte in pronuntarea hotararii. Afirmatiile explozive ale generatului SRI trebuiau sa fi starnit reactii imediate nu doar din partea CSM, dar si a Presedintiei, a Comisiei de Control a SRI, a conducerii SRI si a presei, insa s-a putut lesne vedea ca toata lumea a incercat sa minimalizeze problema si sa o rezolve succint si formal.

Lupta anticoruptie este esentiala pentru bunastarea si securitatea Romaniei, insa indiferent de importanta protagonistilor acestei lupte, regulile trebuie respectate pentru a nu discredita si arunca in derizoriu aceasta lupta. Daca exista ingrijorari cu privire la depasirea de catre SRI a cadrului legal, ele trebuie discutate in mod real si concret, incertitudinile – lamurite, problemele – solutionate. Posibilitatea implicarii serviciilor de informatii in actul de judecata, prin mijloace de actiune specifice acestora, reprezinta un risc prea grav pentru a fi ignorat sau tratat cu superficialitate, chiar de catre CSM.

Asteptam cu interes, de aceea, ca CSM sa publice motivarea deciziei pentru a putea si noi intelege cum un jurnalist, scriind un articol, poate afecta mai mult independenta justitiei decat afirmatiile unui general SRI din care rezulta, cel putin la nivel de aparenta, ca acest serviciu secret este implicat in actul de justitie dincolo de limitele legii”.

Judecatoarea Dana Girbovan a criticat si atitudinea membrilor CSM de a nu pune la dispozitia asociatiilor profesionale ale magistratilor raspunsul primit de la SRI in cazul declaratiilor generalului Dumbrava:

„Cand un general SRI afirma ca instantele de judecata – care trebuie sa fie independente – au devenit “camp tactic” pentru activitatile unui serviciu secret, solicitarea CSM-ului sa clarifice aceasta problema era imperativa.

SRI a transmis Inspectiei Judiciare un set de informatii care au stat la baza hotararii CSM mai sus amintite. Ni s-a parut firesc, de aceea, ca acea nota de la SRI sa ne fie comunicata si noua, in conditiile in care sesizarea Inspectiei a fost consecinta solicitarilor noastre. Din dezbaterile Plenului CSM am inteles, insa, ca nota a fost clasificata ca fiind „secret de serviciu” de catre SRI, motiv pentru care ni s-a refuzat accesul la continutul sau. Lucru inadmisibil”.

Judecatoarea Dana Girbovan: „Tacerea CSAT-ului fata de clarificarea existentei ofiterilor acoperiti in randul magistratilor este inexplicabila si ingrijoratoare. Aceasta lipsa de reactie este o eroare institutionala ce se perpetueaza de zece ani si submineaza increderea in Justitie”

De asemenea, Dana Girbovan s-a referit si la problema existentei ofiterilor acoperiti in randul magistratilor. Judecatoarea a acuzat lipsa de reactie a CSAT-ului, care inca nu a clarificat acest subiect, aratand ca in acest mod este subminata increderea in Justitie. Girbovan a atras atentia ca este inadmisibil ca CSAT sa nu verifice timp de zece ani veridicitatea declaratiilor date de magistrati in ceea ce priveste colaborarea cu serviciile de infirmatii:

„Tacerea CSAT-ului fata de clarificarea existentei ofiterilor acoperiti in randul magistratilor este inexplicabila si ingrijoratoare. Aceasta lipsa de reactie este o eroare institutionala ce se perpetueaza de zece ani si submineaza increderea in Justitie.

Magistratii, conform legii, nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Din acest motiv, anual, fiecare magistrat da o declaratie autentica in acest sens, declaratie a carei realitate este verificata de CSAT fie din oficiu, fie la solicitarea CSM sau a ministrului Justitiei. Ca atare, obligatia CSAT de a verifica existenta ofiterilor acoperiti din Justitie deriva direct din lege si nu tine de indicii pe care CSM sau alte institutii ar trebui sa le furnizeze. Aceasta chestiune se pare ca a fost gresit inteleasa.

Incompatibilitatea expresa dintre profesia de magistrat si cea de lucrator ori colaborator a unui serviciu secret a fost introdusa in lege in 2004, cand s-a stabilit si un cadru special pentru ca aceasta sa fie efectiva. Astfel, declaratiile date anual de catre magistrati trebuie controlate de CSAT si sunt sub sanctiunea atragerii raspunderii penale, iar incalcarea interdictiei are ca si consecinta inlaturarea din profesie. Posibilitatea existentei in Justitie a ofiterilor acoperiti ai serviciilor de informatii incalaca, in modul cel mai brutal, independenta magistratului si a justitiei in ansamblu, din acest motiv preocuparea extrem de serioasa a legiuitorului pe acest subiect este pe deplin justificata.

Cu toate acestea, desi au existat si in trecut cereri ale verificarii declaratiilor magistratilor, ca nu sunt ofiteri acoperiti, CSAT nu a efectuat de zece ani verificarile pe care legea i le impune. Ignorarea acestui subiect nu mai poate fi tolerata, deoarece mentine un val de suspiciune generalizata asupra sistemului judiciar in ansamblul sau, suspiciune ce trebuie curmata: daca exista in Justitie ofiteri acoperiti ai serviciilor de informatii, acestia trebuie inlaturati din sistem, iar daca nu exista, avem certitudinea absolut necesara a unui sistem neafactat pe acest plan.

Asa cum am aratat deja, exista o dispozitie expresa si speciala in lege in acest sens, ce obliga CSAT sa verifice declaratiile magistratilor, iar cei care sunt ofiteri acoperiti sa fie scosi din sistemul de justitie. Aceasta dispozitie legala prevaleaza asupra oricaror alte reglementari de functionare a serviciilor secrete care prevad cum sa-si protejeze acoperitii. Din acest motiv este imperativ ca CSAT sa dea curs solicitarii magistratilor si sa verifice individual, subliniez individual, fiecare declaratie data de judecatori si procurori, preferabil incepand de la varful sistemului catre baza, si sa comunice rezultatul acestor verificari.
Afirmatii de genul „nu exista ofiteri acoperiti printre magistrati pentru ca nu permite legea” nu acopera nici pe departe nici litera, nici spiritul dispozitiei legale mai sus detaliate”.