23 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

RIL-UL LUI FLORENTA AMENINTA PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC – Avocatul Dorin Andronic solicita ICCJ sa respinga varianta ceruta de Procurorul General, conform careia calitatea de consilier juridic se dobandeste prin simpla numire in functie sau angajare, fara inscrierea in Tabloul profesional: „E de neconceput punctul de vedere precum ca obtinerea titlului profesional de consilier juridic ar putea fi dobandit prin incheierea unui contract de munca de un absolvent cu administratorul unui boutique”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

8 April 2024 16:53
Vizualizari: 3408

Avocatul Dorin Andronic (foto 1) din Baroul Suceava a trimis duminica, 7 aprilie 2024, o sesizarea amicus curiae catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, solicitand ca in eventualitatea in care va admite recursul in interesul legii promovat de catre Procurorul General Alex Florenta (foto 2), sa nu mearga pe varianta ceruta de catre seful PICCJ, potrivit careia calitatea de consilier juridic se dobandeste prin simpla numire in functie sau angajare, fara inscrierea in Tabloul profesional al Consilierilor Juridici, tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania (click aici pentru a citi).



Avocatul subliniaza ca este de neconceput ca un proaspat absolvent de facultate de Drept sa devina consilier juridic prin simplul contract incheiat cu un patron de butic, fara sa fie verificat de catre organele profesionale ale consilierilor juridici: Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (UCCJR) sau Ordinul Consilierilor Juridici din Romania (OCJR). Iar garantiile de independenta sunt coninute in insasi Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.

Inainte de a va lasa sa cititi opinia avocatului Andronic, amintim ca o pozitie similara a fost exprimata de catre Nicolae-Valentin Trutan, presedintele OCJR (click aici pentru a citi). Expunerea lui Dorin Andronic (pe care o puteti citi integral in documentul anexat la sfarsitul articolului) analizeaza problema inclusiv din punct de vedere istoric, aratand cum a evoluat legislatia din 1864 pana in prezent.


Prezentam principalele fragmente din sesizarea amicus curiae trimisa la ICCJ de avocatul Dorin Andronic:


Intreaga motivare a sesizarii Inaltei de Casatie si Justitie de catre Procurorul general al P.I.C.C.J. nu are suport juridic, admiterea sesizarii in sensul solicitarii formulate ducand la disolutia profesiei de consilier juridic!

Pentru clarificarea intregii problematici a organizarii si exercitarii profesiei de consilier juridic prin necesitatea si obligativitatea apartenentei la un corp profesional unitar al consilierilor juridici apreciez ca oportuna urmatoarea analiza de ansamblu a profesiilor de avocat si de consilier juridic, in vederea unei solutii legale si pertinente prin decizia ce urmeaza a fi pronuntata in recursul in interesul legii in cauza ce formeaza obiectul dosarului 390/1/2024. (…)

Legea nr.514/2003, cu toate tarele de care se face vinovata, abrogand Decretul 143/1955, desfiinteaza oficiile juridice, precum si gradele profesionale ale jurisconsultului si transforma functia de consilier juridic intr-o noua profesie juridica in care exista o singura titulatura profesionala, cea de consilier juridic, iar activitatile juridice ale oficiului juridic sunt transferate in personam noii profesii de consilier juridic.

Astfel, dintr-un simplu salariat dublu subordonat, ce indeplinea doar sarcini de serviciu, noul consilier juridic este transpus intr-o profesie juridica de sine statatoare – in cadrul careia exercita, de aceasta data, activitati profesionale specifice acestei profesii, identice cu activitatile profesionale desfasurate in cadrul profesiei de avocat.

Relevant in acest sens este si Raportul Comisiei Juridice a Senatului la Legea nr.514/ 2003 din 10 aprilie 2003, care precizeaza: 'ca activitate, este vorba de unul si acelasi obiect specific: consultanta, asistenta si reprezentare judiciara pentru avocati, iar pentru consilieri juridici si avizare si contrasemnare'.

Deosebita de profesia de avocat, noua profesiune juridica de consilier juridic se particularizeaza insa printr-o serie de atribute profesionale exclusive, proprii.

Astfel, prin vointa legiuitorului, reprezentarea judiciara a institutiilor, autoritatilor si persoanelor juridice devine prin efectul legii un atribut exclusiv al noii profesii de consilier juridic.

'Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia si legile tarii' (art.1 din Legea nr.514/2003).

'Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca, apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina' (art.4 din Legea nr.514/2003).

De asemenea, avizarea pentru legalitate si contrasemnarea tuturor actelor juridice ale institutiilor, autoritatilor si persoanelor juridice, prin efectul legii, devin obligatorii si exclusive ca atribute profesionale ale noii profesiuni de consilier juridic, lipsa acestora atragand ineficacitatea actului juridic in cauza.

'Consilierul juridic in activitatea sa (…) avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic' (art.4 teza finala din Legea nr.514/2003).

Normele legii sunt imperative si nu comporta niciun fel de comentariu.

Suntem astfel in fata unei situatii efectiv revolutionare in statutul juridic al noului consilier juridic, legiuitorul atribuindu-i acestuia, prin efectul legii, o autoritate profesionala deosebita, datorita importantei sociale a noii profesiuni de consilier juridic, care implica in sarcina acestuia o imensa responsabilitate sociala, asemanatoare cu responsabilitatea sociala a magistratului si a notarului public, vizand legalitatea actelor juridice emise de institutiile si autoritatile publice cu care se afla in raport profesional.

Atributele exclusive ale noii profesiuni de consilier juridic induc in mod firesc o incompatibilitate profesionala in raport cu profesiunea de avocat: 'Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu calitatea de avocat' (art.10 din lege).

Calitatea de avocat se traduce prin existenta unui titlu profesional care confera persoanei in cauza anumite drepturi profesionale, la fel cum si calitatea de consilier juridic se traduce printr-un titlu profesional care confera si acestuia anumite drepturi profesionale, distincte.

Astfel, reprezentarea judiciara a institutiilor, autoritatilor si persoanelor juridice – ca atribut exclusiv al profesiei de consilier juridic – este o reprezentare ce izvoraste din lege, fiind astfel o reprezentare judiciara legala, pe cand in situatia profesiei de avocat reprezentarea judiciara a persoanelor nu poate fi decat conventionala.

Avizarea pentru legalitate si contrasemnarea tuturor actelor juridice ale institutiilor, autoritatilor si persoanelor juridice – obligatorii prin vointa legiuitorului (si nu facultative, consultative sau la cerere precum in vechiul act normativ) – sunt atribute de autoritate profesionala exclusive noii profesiuni de consilier juridic, asemanatoare autoritatii profesiunii de notar, care induce astfel incompatibilitatea profesiunii de avocat cu cea de consilier juridic.

De altfel, reprezentarea judiciara a institutiilor, autoritatilor si persoanelor juridice de catre avocati dintotdeauna putea fi exercitata doar in mod limitativ si in anumite situatii exceptionale: sub incidenta vechiului act normativ (Decretul nr.143/1955), doar in conditiile in care persoana juridica avea nevoie de o asistenta judiciara speciala, aceasta situatie perpetuandu-se ulterior si prin actele normative de organizare si exercitare a profesiei de avocat.

Sub incidenta actului normativ Decretul nr.90/1990, privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania: 'Pentru persoanele juridice (...) asistenta juridica (…) se acorda numai cu aprobarea ministerelor si celorlalte organe centrale in subordinea carora se afla persoana juridica care solicita asistenta'.

Actualul act normativ de organizare si exercitare a profesiei de avocat, Legea nr.51/ 1995, limiteaza si aceasta reprezentarea persoanelor juridice, aceasta activitate putand fi exercitata de avocati 'doar in conditiile legii'.

Pana la aparitia actului normativ Legea nr.514/2003, activitatea de reprezentare juridica a institutiilor, autoritatilor si persoanelor juridice s-a realizat in mod concurential de cele doua categorii profesionale, fiind lasata la latitudinea conducerilor persoanelor juridice – care reprezentau in justitie persoana juridica, in mod direct, fie aveau posibilitatea de a delega acest atribut al reprezentarii – la alegere, unui consilier juridic sau unui avocat.

Legea speciala nr.514/2003 atribuie in exclusivitate, ca activitate profesionala distincta noii profesiuni de consilier juridic, atributul reprezentarii judiciare a institutiilor si autoritatilor publice.

Din aceste considerente, legiuitorul a atribuit o importanta sociala deosebita noii profesiuni de consilier juridic, asemanatoare cu a magistratului si notarului, si a inteles sa instituie pentru aceasta profesie o serie de incompatibilitati deosebit de dure in raport cu celelalte profesiuni juridice.

Datorita acestei importante sociale si raspunderii deosebite, in mod logic si firesc, legiuitorul obliga atat institutiile si autoritatile statului, cat si persoanele juridice sa opereze modificari in incadrarea, stabilirea statutului, a drepturilor si obligatiilor consilierilor juridici, obligatie prevazuta in mod imperativ in art.24 pct.2 din lege.

Pentru cuantificarea drepturilor si obligatiilor ce revin noului consilier juridic, legiuitorul a statuat, conform art.9 din Constitutia Romaniei, ca numai organele proprii ale profesiei sunt cele indreptatite a stabili toate coordonatele organizarii si exercitarii profesiei de consilier juridic prin statutul propriu profesional.

'Consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege potrivit statutului profesional'. (art.6 din lege).

Exercitarea activitatilor profesionale specifice si deosebite ale noii profesiuni de consilier juridic impune independenta profesiei de consilier juridic, indiferent de natura raportului juridic prin care noul consilier juridic isi pune activitatea profesionala in serviciul unei persoane juridice, institutii sau autoritati publice.

'Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu (…) activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier juridic' (art.10 lit.b din Legea nr.514/2003).

Independenta profesiei de consilier juridic statuata de legiuitor presupune exercitarea activitatilor profesionale enuntate ca atribut al profesiei, si nicidecum ca sarcini de serviciu.

'Consilierul juridic asigura apararea (…) in conformitate cu Constitutia si legile tarii' (art.1 din Legea nr.514/2003).

Activitatea de reprezentare juridica a institutiilor si autoritatilor publice a persoanelor juridice este atributul exclusiv al persoanei care exercita noua profesiune de consilier juridic, organele persoanei juridice neputand ingradi sau conditiona aceasta activitate profesionala.

Mai mult decat atat, independenta profesiei de consilier juridic in raport cu organele de conducere ale persoanei juridice rezida din obligativitatea acestor organe de a supune actele juridice ale persoanei juridice avizarii obligatorii pentru legalitatea acestora si contrasemnarii lor de catre consilierul juridic.

Fata de vechiul text, unde aceste atribute profesionale erau ca si inexistente, avand caracter facultativ sau consultativ, sub incidenta legii profesiei de consilier juridic acestea sunt obligatorii, lipsa lor conducand la ineficacitatea actului juridic in cauza.

Datorita independentei profesiei de consilier juridic, indiferent de natura raportului juridic de munca prin care aceasta se realizeaza (angajat sau numit in functie), noul consilier juridic nu se afla astfel intr-un raport de subordonare profesionala in raport cu organele de conducere ale persoanei juridice in cauza, fiind asimilat acestora, consilierul juridic supunandu-se in exercitarea profesiei numai Constitutiei si legilor tarii (art.1 din lege).

Sub acest aspect, raportul de munca al noului consilier juridic este similar cu raportul de munca al judecatorilor, care nu poate aduce atingere independentei profesiei: 'judecatorii sunt independenti si se supun numai legii' (art.124 alin.3 Constitutia Romaniei).

Profesia de consilier juridic se exercita numai in temeiul legii profesiei si a statutului profesional (art.6 din lege), consilierii juridici avand drepturile si obligatiile prevazute de acestea si doar sub aspect disciplinar se supun si reglementarilor din regulamentele institutiei sau persoanei juridice unde isi exercita profesia (art.22 din lege).

Noua profesiune de consilier juridic se exercita astfel in mod individual de catre fiecare consilier juridic in parte, legea nemaipermitand infiintarea si functionarea unor compartimente functionale cu atributii juridice – oficii juridice, servicii, birouri, directii etc. – in organigrama institutiilor si persoanelor juridice.

Mentinerea sau reinfiintarea unor asemenea compartimente functionale, ce ar conduce la subordonarea profesiei de consilier juridic, ar leza independenta acestei profesii si ar atrage de jure incompatibilitatea exercitarii profesiei de consilier juridic in cadrul unor asemenea structuri ilegale.

De altfel, in acest sens prevederile art.10 lit.b) din lege sunt intarite de norma-cadru prevazuta in art.23 si care face trimitere in mod obligatoriu la Legea nr.51/ 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, aplicabila in totalitatea sa cu privire la ocrotirea legii cu privire la activitatea profesionala a consilierului juridic.

Normele de principiu ale Legii nr.51/1995 protejeaza astfel exercitiul independent al profesiei de consilier juridic, excluzand orice subordonare profesionala a consilierului juridic in exercitarea profesiei sale.

Diversele interpretari din literatura de specialitate cu privire la perpetuarea subordonarii consilierului juridic raportata doar la exercitarea profesiei sale in baza unui raport individual de munca special sunt departe de spiritul legii nr.514/2003 si in contradictie flagranta atat cu prevederile art.41 din Constitutia Romaniei, cat mai ales cu normele imperative prevazute in art.3 si 4 din Codul Muncii.

Daca ar fi sa luam in considerare una din parerile vehiculate in literatura de specialitate (Dr. Serban Beligradeanu, RRD nr.2/2004, pag.14.26), precum ca, sub incidenta Legii nr.514/2003 consilierul juridic isi poate exercita profesia numai in calitate de angajat in munca sau in calitate de functionar public, intrucat el reprezinta arhetipul activitatilor 'dependente' ce 'presupun subordonarea fata de angajator', ar insemna sa declaram ab initio ca neconstitutionala aceasta lege, care ar infrange norma constitutionala din art.41 (1) Constitutia Romaniei, care garanteaza neingradirea dreptului la munca, incalcand de asemenea si norma imperativa din art.10 lit.b) din lege – privind independenta profesiei de consilier juridic.

Teza vehiculata in literatura de specialitate este parerea, desueta, a unui specialist in materia Dreptului socialist al muncii – care nu-si mai are nici un corespondent in realitatea economiei actuale, sub incidenta Constitutiei Romaniei, a noului Cod al Muncii, al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si nu in ultimul rand a prevederii din Legea nr.514/ 2003, care statueaza, imperativ si fara posibilitate de comentarii, faptul ca exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu activitatile care lezeaza independenta profesiei de consilier juridic.

In conditiile in care am accepta, si numai teoretic, ca noua profesiune de consilier juridic reprezenta arhetipul activitatilor 'dependente' ce 'presupune subordonarea fata de angajator', numai pentru faptul ca exercitarea acestei profesii se poate realiza si in baza unui raport de munca, ar insemna sa declaram aceste raporturi de munca ca ilegale, intrucat ar leza independenta profesiei de consilier juridic statuata imperativ de legiuitor.

Raportul juridic de munca al persoanei care exercita profesia de consilier juridic este un raport de munca special cu totul diferit de raportul de munca in baza caruia vechiul consilier juridic indeplinea sarcini de servici in cadrul unui serviciu juridic sub incidenta vechiului act normativ privitor la organizarea si functionarea oficiilor juridice.

Raportul juridic de munca al consilierului juridic sub incidenta Decretului nr.143/1955 era singurul raport de munca ce presupunea subordonarea.

Noul raport de munca se deosebeste radical de cel anterior, datorita independentei profesiei de consilier juridic in exercitarea activitatilor sale profesionale.

Noul raport de munca al persoanei ce exercita profesiunea de consilier juridic reprezinta un veritabil contract de 'management juridic', asemanator contractului conducatorului autoritatii sau persoanei juridice.

Acest contract de 'management juridic' ce se incheie intre noul consilier juridic si institutia, autoritatea sau persoana juridica trebuie avizat pentru legalitate numai de catre organele profesiei, in mod identic si modificarea, suspendarea sau incetarea acestuia.

Autorul sus indicat a ramas cantonat, in ceea ce priveste raportul de munca al consilierului juridic, la vechiul act normativ specific dreptului socialist al muncii, nereusind sa inteleaga sau ignorand cu buna stiinta sau din varii interese esenta noii profesiuni juridice – independenta profesiei de consilier juridic, statuata prin Legea nr.514/2003, componenta a sistemului de justitie romanesc.

In vechea reglementare, consilierul juridic era un simplu salariat dublu subordonat al unei institutii – nefiind parte componenta a sistemului de justitie.

Sistemul de justitie romanesc actual cuprinde in ansamblul sau drept componente specifice profesiile juridice independente de: judecator, notar, executor judecatoresc, avocat si cea de consilier juridic.

Minimalizarea, de catre diversi autori, a independentei profesiei de consilier juridic, in raport cu celelalte profesii juridice independente ale sistemului de justitie romanesc, are un scop evident, acestia urmarind dintr-un comandament ocult, ca prin autoritatea lor morala, sa induca in constiinta practicienilor dreptului, cat mai ales a consilierilor juridici, limitarea functionala a acestei profesii si plasarea ei intr-un regim obligatoriu de vesnica subordonare si exercitarea activitatilor profesiei numai in calitate de simpli salariati sau functionari publici.

Trimiterile constate a acestor autori la calitatea de functionar public a consilierului juridic excede prevederile Legii nr.514/2003 – care se refera doar la consilierul juridic numit in functie, legiuitorul nefacand nici o referire la consilierul juridic functionar public.

Avand in vedere faptul ca prin O.U.G. nr.82/2000, pentru modificarea si completarea Legii nr.188/1999 – privind statutul functionarilor publici (aprobata prin Legea nr.327/ 2002), la nota de la pct.4 (in vigoare) se precizeaza expres:

'Dispozitiile prezentei legi referitoare la consilierii juridici le sunt aplicabile acestora pana la adoptarea statutului propriu al acestei categorii profesionale' in mod evident, legiuitorul roman a inteles sa nu mai includa in sfera functionarilor publici profesia de consilier juridic, intrucat aceasta noua profesiune se caracterizeaza prin independenta sa.

Prevederile art.10 lit.b) coroborate cu art.23 din Legea nr.514/2003, ce fac aplicabile prevederile Legii nr.51/1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat (profesie juridica independenta), in ceea ce priveste protectia legii in activitatea profesionala a consilierului juridic in aceleasi conditii ca ale avocatului: 'in exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat' (art.37 Legea 51/1995) exclude ab initio orice asemanare intre consilierul juridic ce exercita profesia de consilier juridic ca salariat sau numit in functie, cu oricare salariat sau functionar obisnuit.

Functionarul public prin atributiile administrative pe care le indeplineste in cadrul functiei sale si care implica in mod obligatoriu subordonare este incompatibil cu autoritatea profesionala instituita de legiuitor pentru noua profesiune de consilier juridic, intrucat lezeaza exercitiul independent al profesiei de consilier juridic.

Pledoaria autorilor sus precizati, pentru consilierul juridic 'functionar public' este astfel desueta, ridicola si lipsita de orice temei juridic.

Raportul de munca al noului consilier juridic (fie salariat sau numit in functie) este un raport de munca special, identic cu al magistratului, legiuitorul considerand activitatea de consilier juridic ca vechime in munca juridica in profesiile independente de magistrat, avocat, notar si nicidecum vechime in munca de simplu salariat sau simplu functionar.

Intre consilierul juridic ce exercita profesia in noul raport de munca special si conducerea institutiei sau persoanei juridice nu exista subordonare profesionala, independenta profesiei de consilier juridic impunand eventual un raport de colaborare intre acesta si conducerea institutiei sau persoanei juridice, contractul de munca al noului consilier juridic avand valoarea unui veritabil contract de management juridic.

In exercitiul profesiei noul consilier juridic este astfel investit de legiuitor cu autoritatea profesionala de a gira si garanta legalitatea actelor juridice ale conducerii persoanei juridice si de a reprezenta interesele institutiei sau persoanei juridice in mod direct – ca activitate proprie profesionala atribuita de legiuitor – si nu prin delegarea acestei activitati de catre conducerea institutiei sau persoanei in cauza, care sub incidenta acestei legi organice nu mai are acest atribut.

Consilierul juridic se statueaza, cel putin, pe aceeasi pozitie cu reprezentantii conducerii institutiei, autoritatii sau persoanei juridice, fiind asimilati de facto si de jure acestora, avand ca si acestia doar obligativitatea respectarii unor regulamente de ordine interna cu privire la comportament si relatii inter-umane in cadrul institutiei sau persoanei juridice.

Simpla obligativitate de respectare a unor regulamente de ordine interna, care nu pot sa impuna sarcini de serviciu consilierului juridic, exclude posibilitatea considerarii noii profesiuni de consilier juridic ca fiind 'arhetipul activitatilor dependente' ce presupun 'subordonarea fata de angajator'.

Normele Legii nr.514/2003 vizeaza doar o raspundere disciplinara a consilierului juridic in legatura cu aceste regulamente si reglementari legale privind activitatea persoanei juridice unde exercita profesia de consilier juridic identica cu cea a conducatorilor institutiei, autoritatii sau persoanei juridice in cauza (art.22 din lege).

De altfel, asa cum releva eminentul prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu (fost judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei) in Tratat teoretic si practic de procedura civila, Ed. National Bucuresti, 1996, independenta unei profesii juridice se analizeaza si se constata din doua aspecte:

- independenta functionala si

- independenta personala.

Sub aspectul independentei functionale aceste profesii nu apartin executivului si nici legislativului, au organizare autonoma (asociatii proprii profesionale) iar organele profesiei sunt independente.

Sub aspectul independentei personale, aceasta vizeaza in primul rand incompatibilitatile in exercitiul profesiei, de natura a garanta impartialitatea si moralitatea acesteia fata de celelalte profesii si functii comune, supunerea in activitatea profesionala numai Constitutiei si legilor tarii, dreptul de a-si stabili propriul statut profesional.

Astfel, consilierului juridic i s-a creat o suma de incompatibilitati specifice doar profesiilor juridice independente, unele dintre acestea mult mai dure si excesive decat in cazul celorlalte.

Activitatile sale profesionale se desfasoara numai in conformitate cu Constitutia si legile tarii iar in ceea ce priveste drepturile si obligatiile acestuia sunt cele prevazute de lege potrivit statutului profesional, care se adopta de asociatia proprie profesionala fara imixtiunea vreunei autoritati.

Din aceste considerente legitime si legale opinia vehiculata de diversi autori in sensul ca profesia de consilier juridic poate fi exercitata 'numai in calitate de salariati ori functionari publici' este nelegitima si ilegala incercandu-se de catre acestia o fortare spre aplicarea inexacta si excesiv restrictiva a normelor legii si in desfiderea principiilor constitutionale, a Codului Muncii si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului cu scopul ingradirii dreptului liber la munca, a accesului liber la o activitate economica si liberei initiative in exercitarea profesiei de consilier juridic, pentru a determina anihilarea esentei acesteia – independenta profesiei de consilier juridic.

Trimiterea expresa de catre legiuitor la organizarea problematicii generale a profesiei – primirea in profesie, stagiul profesional, definitivatul, asigurarea consilierului juridic coordonator – evidentele profesionale identice baroului de avocati, respectarea deontologiei profesiei de avocat, implica organizarea profesiei de consilier juridic in mod identic profesiei de avocat a carei ocupatie componenta speciala este, conform C.O.R. cod. 2611.

Aplicarea in organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic a normelor Legii nr.51/1995 si a Statutului profesiei de avocat evidentiaza in mod irefutabil independenta profesiei de consilier juridic si inadmisibilitatea subordonarii acestei profesii indiferent de regimul juridic in care aceasta se exercita.

Orice tentativa de exercitare a profesiei prin compartimente functionale identice vechilor oficii juridice si statuarea de grade profesionale in profesia unica de consilier juridic este ilegala si nu are nici un temei legal.

Exercitarea profesiei de consilier juridic se face in mod individual si nicidecum in 'grup' prin oficii juridice, directii, birouri, servicii etc. ce ar presupune reinstaurarea subordonarii profesionale interzisa prin norma imperativa prevazuta in art.10 lit.b) din lege.

Aceasta stare de fapt este evidenta intrucat autoritatea profesionala a noii profesiuni de consilier juridic este individuala, la fel ca si raspunderea civila, materiala etc. a noului consilier juridic in raport cu mal praxisul profesional.

Datorita responsabilitatii sociale imense, instituirea asigurarii profesionale de mal praxis devine astfel o cerinta imperativa in exercitiul noii profesiuni de consilier juridic.

In alta ordine de idei, in vechea reglementare juridica, consilierul juridic dobandea aceasta functie prin incheierea unui simplu contract de munca cu un angajator, in baza examenului organizat de Asociatia Judeteana de jurisconsulti si exercita functia subordonata de consilier juridic dupa inscrierea sa pe tabloul Asociatiei Judetene de jurisconsulti, care ii legitima calitatea de jurisconsult (consilier juridic) prin eliberarea legitimatiei de jurisconsult, supusa vizarii anuale.

In temeiul prezentei reglementari profesionale, incheierea unui simplu contract de munca nu atrage si dobandirea automata a noii calitati de consilier juridic.

Pentru a dobandi noua calitate de consilier juridic legiuitorul a impus conditii stricte vizand indeplinirea unor conditii generale si speciale referitoare la: pregatirea profesionala, aptitudinea exercitarii profesiei, indeplinirea conditiilor de compatibilitate, inexistenta conditiilor de nedemnitate si incompatibilitate, verificarea indeplinirii acestora atribute apartin in exclusivitate organelor profesiei, care, dupa constatarea indeplinirii lor, emit decizia de primire in profesie si inscrierea consilierului juridic pe tabloul consilierilor juridici stagiari sau definitivi, data la care persoana in cauza dobandeste noua calitate de consilier juridic.

Numai dupa indeplinirea acestor conditii legale consilierul juridic poate exercita profesia de consilier juridic, fie in baza unui raport juridic de munca fie ca salariat sau numit in functie.

Din aceste considerente, verificarea indeplinirii conditiilor legale prev. de art.8, art.9, art.10, art.11 si art.12 din Legea nr.514/2003 nu poate fi lasata la latitudinea oricarui angajator, verificarea indeplinirii conditiilor legale pentru exercitarea profesiei este atributul exclusiv al organelor profesiei, in scopul apararii demnitatii si independentei profesiei de consilier juridic.

Aceleasi atribute exclusive apartin organelor profesiei cu privire la pregatirea profesionala a membrilor sai, organele profesiei fiind singurele autoritati furnizoare de formare profesionala in acest domeniu.

In concluzie: sub aspectul celor relevate statutul profesional al noului consilier juridic se deosebeste radical de statutul fostului consilier juridic.

Spre deosebire de acesta din urma, care sub incidenta vechiului act normativ avea statutul de simplu salariat, dublu subordonat, executant al unor sarcini de serviciu concrete, activitatea sa fiind o activitate de rezultat, in prezent sub incidenta Legii nr.514/2003 activitatea profesionala a noii profesiuni de consilier juridic este o activitate de mijloace, identica cu cea a avocatului, aceasta fiind caracteristica esentiala a independentei profesiei de consilier juridic.

Din aceste motive, legiuitorul roman contureaza noua profesiune de consilier juridic ca fiind o ocupatie specializata a profesiei de avocat (C.O.R. grupa de baza 2611 – 242101 avocat; 242103 consilier juridic) si de aceea a statuat organizarea si exercitarea acestei profesii sub incidenta normelor legii si statutului profesiei de avocat, situatie care indrituieste si legitimeaza titulatura uzuala profesionala de avocat – consilier a practicantilor profesiei de consilier juridic. (…)

Din cele expuse, rezulta cu certitudine ca inca de la inceputurile existentei sale, consilierul juridic a facut parte dintr-un corp profesional: initial, in cadrul colegiilor de avocati (avocat jurisconsult); ulterior, in cadrul asociatiilor judetene ale jurisconsultilor, diriguite la nivel national de o directie din cadrul ministerului de justitie.

Fiind o 'specie' distincta a profesiei de avocat, in mod logic si firesc, legiuitorul a dispus organizarea distincta a profesiei de consilier juridic, in mod asemanator profesiei de avocat, deci intr-un corp profesional cu organizare libera, autonoma, in afara oricarei autoritati publice, profesie exercitata integrat in sistemul de justitie roman.

Este de neconceput punctul de vedere al Procurorului general al P.I.C.C.J., precum ca obtinerea titlului profesional de consilier juridic ar putea fi dobandit, de exemplu, prin incheierea unui contract de munca de un absolvent al unei facultati de Drept cu administratorul unui boutique, care sa-i stabileasca conditiile de stagiu si de definitivat in mod identic profesiei de avocat (art.12 alin.1, alin.2 si alin.3 din Legea nr.514/2003), si nu de un corp profesional unitar, organizat in mod liber, autonom.

In concluzie, va solicit sa respingeti sesizarea Procurorului general al P.I.C.C.J. si sa stabiliti ca profesia de consilier juridic – profesie reglementata – se exercita numai de catre membrii inscrisi in corpul profesional al consilierilor juridici – UCCJR / OCJR –, conform Legii nr.514/2003 si conform Statutului profesiei de consilier juridic publicat in M.Of. al Romaniei, partea I, nr.684/29.07.2004 – act normativ de punere in aplicare a Legii nr.514/2003 rap. la Legea nr.51/1995”.


* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae a lui Dorin Andronic

Comentarii

# Satul de prosti date 8 April 2024 17:04 +2

BAH...M AM SATURAT DE PROSTI!! E PLINA TARA BAH!! Singura profesie de rahat e cea de jurist..unde termini facultatea și nu poți face nimic cu studiile tale !

# Robert date 8 April 2024 17:57 +12

Asociatia intitulata Ordinul CJ din Romania nu este decat o vaca de muls taxe de la naivi. In Romania, la acest moment, sunt mai multe asociatii ale consilierilor juridici, nu doar Ordinul deranjat ca isi pierde cotizantii si cascavalul. Statutul publicat in Monitorul Oficial ar trebui atacat in instanta de PG, fiind flagrant nelegal si publicat acolo fara drept.

# Duduie productia de jurisiti la hectarele facultatilor date 8 April 2024 19:35 -1

Cate 700/an, numai la stat . Dimitrie Cantemir naste monstrii Gorgiu . Nu v-ati prins dle. avocat ! Divizia Dumbrava se extinde, iar pt asta au nevoie de spalatori de ******uri, ... care n'asa, nu trebe sa aiba oprelisti. Pe de o parte extremistii gen AUR vor zbiera ca ... aia sunt de vina ca fura clientela si fac parte din masonierie, pe de alta parte, tiptil-tiptil, Dumbrava va modifica legea spalarii de ani si va planta langa fiecare notar, avocat, executor, lichidator cate ..., ati ghicit, 1-2 sifoane (pardon, avertizori de ..). Fara admiteri, fara dilome, fara ce vreti voi, aduca, cu de toate. PAI, SI pm E DOCTORAND IN DREPT PE LA sri

# Florin date 8 April 2024 19:39 -1

După onor comentariul lui mister Președinte a autointitulatului Ordin, am verificat si eu RIL-urile la ICCJ și ce sa vezi? Are raport în data 02.04.2024 cu judecarea în 22.04.2024. Cum RIL-ul e depus din februarie și nu am auzit niciun guițat până acum...ca să parafrazăm onorată meserie de avocat: avem bănuieli legitime că raportul este favorabil admiteri.... Altfel, nu vad de ce atâta încrâncenare...din toate părțile... Acum, ca sa răspundem și onoratului avocat...admiterea RIL-ul ar însemna ca eu pot să pledez în fata autorităților și nici de cum, că nu pot să mă angajez ca consilier la Bootique.... Asa că da domnul avocat, ca sa vezi nu va mai avea nevoie administratorul de Bootique de serviciile dv.... Acum sa revenim si la noțiuni de drept.... Scrie în lege că un consilier juridic stagiar poate pune concluzi pe fond(faza de fond,inclusiv în fata organelor de cercetare penală)? Da? I-a citeste matale puțin Statutul și vezi că în Tabel se trec definitivi? Cum adica?

# nae din dealul feleacului date 8 April 2024 19:42 +2

Corect D-le Av.Dorin Andronic!Aveti dreptate,felicitari.Acestui Proco General Florenta i s-au scuturat toate petalele si a ramas cu maciulia goala.E vai de capul lui,el nu stie ce cauta in fruntea Ministerului(?minister fara ministru!)Public(Parchetul PICCJ).De aceeasi teapa sint si structurile din teritoriu precum e si seful lor ,nulitatea Florenta.

# carlanul vesel date 8 April 2024 20:12 +1

Panică panică panică. Raman boierii fără sclavii care sa plateasca banii degeaba. Ar trebui în toate profesile liberale aceleasi reguli.

# Victor date 8 April 2024 23:18 +7

Andronic un fost jurist și făcut avocat fără examen a fost cercetat și condamnat anterior pentru diverse infracțiuni. Ar trebui să tacă și să lase aiurelile. RIL ul este perfect motivat.

# Lorenzo de Medici date 9 April 2024 11:22 0

Citind comentariile la un amicus curiae destul de bine structurat logic și juridic, nu-mi vine în gând decât zicerea ”mare ți-e grădina Doamne” și mulți nedeștepți zburdă prin ea. Cum altfel să cataloghezi pe unii, care dacă au cunoștințe în domeniu, sunt probabil obținute la vreo ”privată” tip boutique, acolo unde, nevând loc în altă parte de competenți ce sunt, vor cu sârg să lucreze fără niciun filtru sau autoritate profesională. Apoi, ce legătură o avea cu subiectul materiei că se plătesc taxe la organismele profesionale (de parcă alte profesii n-ar plăti), că în tabelul consilierilor s-ar trece numai definitivii (un nedevăr, de altfel) ori că, vezi doamne, opinia ta nu e bună pentru că ai fost condamnat în trecut pentru nu știu ce. La asemenea argumente, ce să mai spui, decât continuând biblic, ”fericiți cei săraci cu duhul” și ”iartă-i Doamne”, că nu știu ce scot pe gură, că de gândit cam greu cu 2 neuroni obosiți, și aia fără vreo sinapsă între ei.

# candiano popescu date 9 April 2024 13:08 0

Baliverne și nimic altceva în toată înșiruirea de așa zise argumente. Are dreptate Parchetul.

# Florin date 9 April 2024 14:53 0

Pentru cineva care se ascunde sub pseudonimul de Lorenzo....probabil acționează identic ca familia de Medici, sper spre bine lui sa nu sfârșească la fel....chiar daca au avut o viată tumultoasa.... Acum trecem la afaceri de Bootique, ca așa sunt mulți care se dau rotunzi.... Da, este nevoie de un corp profesional, dar daca îmi arați tu care e ala...promit că il mănânc eu personal cu fulgi cu tot.... Personal cand greșesc, recunosc pentru ca așa înveți...așa am învățat ce înseamnă spiritul legi si nu litera legi, nu ca în scumpa noastră Romanica mai înseamnă ceva... Pai, vorbești de verificarea profesionala....scuză-mă dar tocmai te-ai pi....pe toate facultățile de drept si alea de renume ....nu mai spun ca tocmai îmi spui ca spre deosebire de orice polițist judiciar eu tocmai am ciunga in cap....ca el nu are nevoie de corp profesional...

# Florin date 9 April 2024 15:04 0

Continuare pentru Lorenzo... Sa luam litera legii...si vedem ca se pot asocia in diferite forme.....iar în spiritul legii descoperi nspe mii de colegi ordine etc, fiecare cu tabelul lui... Am verificat și recunosc ca nu descoperit asociația consilierilor din societățile de salubrizare... Practic, daca mergem pe legea asociațiilor și fundațiilor dau mess pe grupul de w al absolvenților din an și întreb daca sunt 5 inși care vor sa ne facem asociație profesională a consilierilor...si uite corpul profesional....Ai obiecții? Acum sa mergem la Codul Muncii, ca asta e greu de tot la avocați....M-am uitat pe modul de înscriere și am constatat ca majoritatea(nu pot spun totalitate ca nu am verificat totul) îți cer copii după Revisal...pai dacă nu sunt în Tablou, cum sa ma angajeze ca consilier? Deci, ce a fost înainte : Oul sau gâina?...

# cristea liviu date 22 April 2024 12:33 0

Cum era de asteptat, ICCJ s-a pronuntat in dosarul nr. 390/1/2024! Soluția nu putea fi alta! Restul e can-can!

# Zgubilici date 28 April 2024 11:30 0

https://ccjb.ro/2024/04/26/punct-de-vedere/

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.05.2024 – Belea pe capul lui Florenta

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva