Judecatorii Tribunalului Bucuresti au admis, vineri, in recurs, cererea de arestare preventiva formulata de procurorul de caz Camelia Dinita, de la Parchetul General pentru omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu si colaboratorului sau, Ion Ilie Cezar. Prin decizie definitiva, magistratii Mitu Stegaru, Mihaela Nita si Liliana Ciuperca, au decretat ca Vantu si Cezar isi vor petrece urmatoarele 29 de zile dupa gratii, cei doi fiind acuzati ca l-au amenintat si santajat pe Sebastian Ghita, managerul Realitatea TV. Dupa aflarea deciziei, in momentul prezentarii la Directia Cercetari Penale, Vantu a sustinut ca “Sebastian Ghita este doar o unealta in mana Cotroceniului”. De asemenea, Vantu a precizat ca atunci cand a ajuns la Tribunal “mandatele erau deja scrise”. In final, omul de afaceri a mentionat ca ii va face luni o “surpriza” presedintelui Traian Basescu.

Judecatorul Mitu Stegaru catre Ilie Cezar: “Ati schimbat becuri?”

Dupa pledoaria procurorului de sedinta si discursurile aparatorilor lui Vantu si al lui Cezar, judecatorul Mitu Stegaru, desi nu era presedinte de complet, l-a intrebat pe inculpatul Ion Ilie Cezar ce studii are si cu ce se ocupa. Dupa o pauza lunga, Cezar s-a indreptat de spate, s-a apropiat de microfon si a spus raspicat: “Am liceul”. “Deci nu aveti nicio treaba cu presa?”, a continuat Stegaru. “Ba da, am fost director administrativ, am lucrat in media”, a sustinut Cezar. “Adica ati schimbat becuri?” i-a retezat-o Mitu Stegaru. “Nu, m-am ocupat de publicitate”, a baiguit Cezar. Aparatorul lui Cezar, avocatul Cristian Sarbu, s-a aratat deranjat de faptul ca Parchetul a sustinut chiar si in motivele de recurs ca Ion Ilie Cezar ar avea antecedente penale, desi la dosar se afla cazierul alb al clientului sau. Sarbu l-a acuzat pe Sebastian Ghita ca si-a facut un obicei din a isi reclama la Parchet partenerii de afaceri, si ca, la fel ca si in cazul Realitatea TV, a mai procedat asa si cu alte companii, in sensul ca le-a preluat managementul, si-a asumat niste obligatii, iar in momentul in care nu le-a mai putut respecta, “in coniventa cu organele judiciare” si-a reclamat partenerii, iar unii dintre acestian “au cedat”. Mai mult, Sarbu l-a acuzat pe Ghita ca a fost cel care a venit cu 100 de “tigani, cu tomfe si sabii, pentru a-l instiga pe domnul Sorin Ovidiu Vantu, pentru a escalada un conflict, in speranta ca domnul Vantu va reactiona la fel”. Pe de alta parte, Sarbu a sustinut ca, in ceea ce priveste flagrantul, clientul sau a fost atras intr-un birou de catre martorul Alexandru Iacobescu, care l-a rugat sa il ajute sa numere 150.000 de euro, bani care fusesera pusi pe o masa. Conform avocatului, Cezar, care vorbea la telefon, a refuzat sa il ajute pe Iacobescu, si, in secunda doi, in biroul respectiv au intrat procurorii, insotiti de politisti, si l-au anuntat pe clientul sau ca tocmai i-a fost facut un flagrant. “Am fost tinuti cinci ore sa numaram banii in acel birou, putea sa fie orice suma si pentru orice, erau bani pusi pe o masa intr-un birou in care clientul meu a fost atras, clientul meu nu a atins banii, a refuzat sa-l ajute pe Iacobescu la numarat, banii nu erau marcati cu 'Santaj', clientul meu nici nu stia despre ce flagrant era vorba”, a conchis avocatul Cristian Sarbu.

Avocatul Marian Nazat: “Povestea judiciara tesuta de Parchetul General e neverosimila de la un capat la altul”

Aparatorul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, avocatul Marian Nazat, si-a inceput pledoaria prin a spune ca: “aceasta poveste judiciara tesuta de Parchetul General e neverosimila de la un capat la altul, este un atac la inteligenta celor care au legatura cu domeniul juridic”. Nazat a atras atentia ca, initial Parchetul a sustinut ca Vantu a comis infractiunea de santaj si amenintare din decembrie 2010, pana in aprilie 2011, iar in recursul sustinut vineri, perioada infractionala a fost redusa de la 27 martie pana in aprilie 2011. De asemenea, avocatul lui SOV a precizat ca Ghita “a sesizat Parchetul General printr-o scrisorica electronica, vaga, si nu face referire la nicio temere, nici in cele doua declaratii, din 8 aprilie si din 20 aprilie, partea vatamata nu face referire la nicio senzatie de teama”. In plus, conform lui Nazat, “de un an incoace, Parchetul are o singura preocupare, sa-l cerceteze pe Vantu”, apreciind ca graba cu care s-au miscat procurorii ar putea ridica semne mari de intrebare, de vreme ce la o plangere penala, depusa de mai bine de 4 luni la Parchetul General, in legatura cu un detinut care a murit in penitenciar, din cauza faptului ca nu i-a fost acordata asistenta medicala, nici pana in prezent Parchetul nu a dat niciun raspuns. Mai mult, Nazat a sustinut ca Sorin Ovidiu Vantu nu avea cum si de ce sa ceara bani de la Sebastian Ghita, pentru ca omul de afaceri demarase deja procedurile pentru denuntarea contractului.

Procurorul de sedinta: “Judecatorul fondului a dovedit o preocupare exagerata pentru sustinerile inculpatilor in fata instantei”

In motivele de recurs depuse la Tribunalul Bucuresti, procurorii au aratat ca judecatorul fondului a dovedit o preocupare exagerata pentru sustinerile inculpatilor din fata instantei si nu a mai vegheat la justul echilibru dintre interesele contradictorii din cauzasi nu a efectuat o analiza a faptei si urmarilor produse. "Practic, instanta de fond iireproseaza partii vatamate ca nu reproduce fidel toate amanuntele tehnice ale infractiunii, ca nu descrie in mod riguros in sesizare temerea pe care a suferit-o, ca dupa data de 27 martie 2011 cand a avut loc prima actiune de constrangere prin amenintare a ramas in pasivitate panain data de 3.04.2011. Practic partii vatamate i se creeaza sentimentul ca este un instrument de care are nevoie justitia si nu ca este o persoana care are nevoie de justitie. Partea vatamata este pusain situatia de a retrai faptele, ceea ce echivaleaza cu descurajarea sa sa mai denunte infractiunea, deoarece i se creează suferinte suplimentare". De asemenea, procurorii au sustinut ca pericolul social pe care l-ar reprezenta SOV consta in faptul ca acesta ar fi savarsit o noua infractiune, desi se afla deja “sub rigorile masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, in cauza aflata pe rolul Tribunalului Bucuresti. A trecut peste consecintele masurii, a infrant aceste consecinte si a revenit in câmpul infractional. (…) Prin atitudinea procesuala inculpatul incearca sa ofere piste false cu privire la raporturile sale cu partea vatamata", a sustinut procurorul de sedinta.