Fosta judecatoare Camelia Bogdan (foto), data afara definitiv din magistratura, ne-a trimis un nou drept la replica. Al treilea de vineri pana luni, 15 septembrie 2025.

De data aceasta, vizat este judecatorul Bogdan Mateescu, secretar general in Ministerul Justitiei, care a comentat (click aici pentru a citi) decizia fabuloasa prin care presedinta ICCJ Lia Savonea a constatat ca Bogdan a comis abuz in serviciu prin modul in care a solutionat dosarul “Telepatia” (click aici pentru a citi).

Fara a face vreun comentariu (trageti singuri concluziile), prezentam al treilea drept la replica al Camelei Bogdan:

“Catre: Redactia Lumea Justitiei (LUJU)

Ref: Solicitare publicare drept la replica – art. 30 alin. (6) din Constitutia Romaniei

Subsemnata, Camelia Bogdan, fost judecator, va adresez prezenta solicitare in temeiul dreptului la replica consacrat de:
• Art. 30 alin. (6) din Constitutia Romaniei, care garanteaza dreptul oricarei persoane la apararea reputatiei si demnitatii sale;
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;
• Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor membre obligatia de a asigura un echilibru just intre libertatea de exprimare si protectia reputatiei (a se vedea Pfeifer c. Austria, Axel Springer c. Germania, Voiculescu si altii c. Romania).

Intrucat publicatia dumneavoastra a gazduit afirmatii publice ale domnului Bogdan Mateescu care ma vizeaza direct, in contextul dosarului „Telepatia” si al deciziei ICCJ, va solicit publicarea integrala a dreptului la replica transmis, care include:
• Clarificari privind procedura de confiscare in dosarul ICA;
• Referinte la standardele CEDO si directivele europene aplicabile;
• Expunerea profilului domnului Bogdan Mateescu, inclusiv suspiciunile de coruptie si influentare a justitiei;
• Reactia la afirmatiile doamnei Liana Arsenie, presedinta Curtii de Apel Bucuresti, pe care le redau ad literram:

Comentariile doamnei Liana Arsenie la postarea de pe Facebook a domnului Bogdan Mateescu:
Arsenie Liana
Din pacate sau din fericire despre acest adevar este protestul magistraturii. Despre dreptul la un proces echitabil, despre dreptul la aparare si despre dreptate. Este despre aceste perspective care nu trebuie sa se mai materializeze intr un stat de drept, adica un stat al respectului pe tru oameni. Despre faptul ca justitia nu poate fi instrument pentru rafuielile personale ale niciunui personaj.
• 46 min

Arsenie Liana
Din pacate, asa a aratat “lupta anticoruptie” in acea vreme. Mai grav este ca toata lumea aplauda si dorea.
• 33 min

Arsenie Liana
Cand cineva atragea atentia, era etichetat ca personaj controversat, antireformist etc.

Drept la replica – Justitia nu este tabloid, dar nici paravan pentru impunitate

Subsemnata, Camelia Bogdan, fost judecator in dosarul ICA, solutionat in complet colegial cu judecatorul Mihai Mihalcea, desemnati prin hotarare a Colegiului de conducere a Curtii de Apel Bucuresti de catre doamna Lia Savonea, in virtutea dreptului la replica consacrat de art. 30 alin. (6) din Constitutia Romaniei si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului privind protectia reputatiei profesionale, formulez prezenta replica fata de afirmatiile publice ale domnului Bogdan Mateescu, secretar general al Ministerului Justitiei, si ale doamnei Liana Arsenie, presedinta Curtii de Apel Bucuresti, in comentariile de pe facebook a postarii domnului Bogdan Mateescu, referitoare la dosarul „ICA” si la decizia doamnei LIA SAVONEA privind constatarea abuzului in serviciu.

Profilul domnului Bogdan Mateescu

Domnul Mateescu a fost vizat intr-un dosar penal redeschis de Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), dupa ce fusese clasat de DNA. Dosarul viza fapte grave: complicitate la luare de mita in forma continuata, trafic de influenta si cumparare de influenta, in legatura cu atribuirea unor contracte publice de catre tatal sau, primarul orasului Baile Govora. Printre foloasele necuvenite investigate se numarau servicii de coafor si materiale de constructie, oferite in schimbul influentei exercitate de domnul Mateescu in calitate de magistrat.

Desi iCCJ a confirmat redeschiderea urmaririi penale, dosarul nu a fost finalizat, iar Inspectia Judiciara a clasat cercetarile disciplinare, in ciuda existentei unor inregistrari in care domnul Mateescu oferea unui functionar un post mai bine remunerat in schimbul tacerii privind faptele tatalui sau. Acest profil, marcat de influentarea justitiei, conflicte de interese si protectie institutionala, pare sa fie modelul agreat pentru ocuparea celor mai inalte functii in sistemul judiciar roman.

Domnul Mateescu, fost presedinte al CSM, personaj controversat, fost suspect de coruptie, apropiat al doamnei Lia Savonea, isi permite sa invoce principii de echitate si impartialitate, in timp ce ignora faptul ca, daca s-ar fi dat curs justitiei, ar fi putut fi judecatat direct in camera preliminara de catre iCCJ, fara drept la aparare si fara dublu grad de jurisdictie, in contradictie cu standardele CEDO si cu principiile fundamentale ale statului de drept.

Confiscarea in dosarul ICA

In dosarul ICA, instantele au dispus confiscarea produsului infractiunii de spalare a banilor, inclusiv de la terti, in conformitate cu dispozitiile art. 112 alin. (1) lit. e) si alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum si cu standardele internationale consacrate de FATF, CETS 198 si jurisprudenta CEDO.

Confiscarea a fost dispusa asupra bunurilor dobandite prin fapta penala, bunurilor si banilor obtinuti din exploatarea acestora, bunurilor produse de acestea si beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infractiunii, conjunct cu repararea prejudiciului infractiunii. Instanta a retinut ca GRIVCO SA si Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA sunt entitati controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobandite prin fapte penale, inclusiv prin donatii catre fiicele sale.

Decizia CEDO Voiculescu v. Romania

In decizia pronuntata la 22 februarie 2022 in cauza Voiculescu si altii impotriva Romaniei (cererea nr. 502/15 si altele), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a analizat masura sechestrului instituita asupra bunurilor reclamantelor, fiicele lui Dan Voiculescu si societatile comerciale controlate de acesta.

Curtea a constatat ca masura sechestrului nu a constituit o pedeapsa in sensul art. 7 din Conventie, intrucat reclamantele nu fusesera condamnate penal. De asemenea, Curtea a retinut ca procedura nationala a oferit reclamantelor o oportunitate rezonabila de a-si sustine cauza, iar ingerinta in dreptul de proprietate nu a fost disproportionata fata de obiectivul legitim urmarit.

CEDO a subliniat ca masura sechestrului era conforma cu interesele generale ale societatii si ca instantele nationale au analizat argumentele reclamantelor intr-o maniera motivata si echitabila. Prin urmare, cererile au fost declarate inadmisibile.

In dosarul ICA, instantele au dispus confiscarea produsului infractiunii de spalare a banilor, inclusiv de la terti, in conformitate cu dispozitiile art. 112 alin. (1) lit. e) si alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum si cu standardele internationale consacrate de FATF, CETS 198 si jurisprudenta CEDO (Silickiene c. Lituania, Bongiorno c. Italia, Welch c. UK).

Confiscarea a fost dispusa asupra:

• bunurilor dobandite prin fapta penala;

• bunurilor si banilor obtinuti din exploatarea acestora;

• bunurilor produse de acestea;

• beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infractiunii.

Instanta a retinut ca GRIVCO SA si Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA sunt entitati controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobandite prin fapte penale, inclusiv prin donatii catre fiicele sale. Confiscarea de la terti a fost justificata prin pozitionarea bunurilor in patrimoniile acestora, in scopul disimularii provenientei ilicite, in conformitate cu jurisprudenta CEDO.

Se cuvine evidentiat cum doamna Lia Savonea incalca jurispurdenta CEDO in favorea condamnatului DAN VOICULESCU, in aplauzele Ministerului Justitiei si a Presedintelui Curtii de Apel Bucuresti, unde urmeaza sa se judece apelul impotriva sentintei pe care Tribunalul Bucuresti o va pronunta in revizuirea domnului DAN VOICULESCU.

1. Confiscarea de la terti – standarde CEDO si aplicarea in dosarul ICA

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca confiscarea bunurilor de la terti este permisa daca se respecta urmatoarele conditii:
- Exista o legatura directa intre bunurile confiscate si infractiunea comisa.
- Tertii au fost implicati procedural, au fost citati, au avut acces la dosar, au putut contesta masura si au beneficiat de aparare.

- Masura este proportionala si justificata de un interes public legitim.

In cauza Voiculescu si altii impotriva Romaniei (cererea nr. 502/2015), CEDO a constatat ca:
„Instanta nationala a mentinut masura sechestrului dispusa in cauza, considerand ca prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infractiunii [...] sunt respectate pe deplin dispozitiile legislatiei penale si ale Constitutiei.”
„Reclamantele au avut posibilitatea de a-si sustine cauza personal si prin reprezentanti legali alesi [...] instanta nationala a analizat – si a respins cu motivare suficienta – argumentele reclamantelor potrivit carora bunurile in cauza nu reprezentau produse ale infractiunii.”

„Ingerinta in exercitarea de catre reclamante a dreptului la respectarea bunurilor lor nu era disproportionata fata de obiectivul legitim urmarit.”

Aceasta jurisprudenta confirma ca masurile de confiscare dispuse in dosarul ICA au fost conforme cu standardele europene privind protectia dreptului de proprietate si dreptul la un proces echitabil.

2. Lipsa de impartialitate a judecatorilor – standarde CEDO si analiza in contextul dosarului ICA

Impartialitatea judecatorului este analizata in doua dimensiuni:
- Subiectiva – daca exista dovezi ca judecatorul are o opinie personala sau un interes in cauza.

- Obiectiva – daca exista aparente rezonabile care pot pune la indoiala impartialitatea, chiar si fara intentie.

In cauza Voiculescu si altii, CEDO a concluzionat:

„Nu exista aparente ale unei lipse obiective sau subiective de impartialitate din partea judecatorilor din completul de apel.”

In dosarul nr. 2655/1/2023, incheierea pronuntata de doamna judecator Lia Savonea ridica serioase semne de intrebare privind impartialitatea:

- A fost implicata in repartizarea dosarului ICA in 2014.

- A fost declarata incompatibila de CSM in 2017, iar documentele au fost ignorate.

- A retinut o infractiune prescrisa, fara procedura penala, fara audiere si fara calitate procesuala.

Aceste elemente pot fi interpretate ca indicii obiective de lipsa de impartialitate, contrar jurisprudentei CEDO.

Imperativul respectarii de catre judecatori a Constitutiei Romaniei, CEDO si aquis-ului comunitar

Recuperarea produsului infractiunii in cauzele de spalare de bani cu caracter autonom are loc atat prin masuri de confiscare, cat si prin masuri de reparare a prejudiciului infractiunii, aplicandu-se principiul full compensation. Eu impreuna cu colegul Mihai Mihalcea nu am aplicat Directive netranspuse in cazul ICA, ci Legea romana, interpretata in lumina standardelor CEDO, conform Constitutiei Romaniei. Am evocat bineinteles calendarul UE, aquis-ul comunitar fiind obligatoriu conform 148 din Constitutia Romaniei.

In perioada de transpunere a unei directive europene, statele membre au obligatia de abtinere – adica nu au voie sa adopte masuri contrare obiectivelor directivei, chiar daca aceasta nu a fost inca transpusa in legislatia nationala.

Aceasta obligatie deriva din jurisprudenta constanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), care a statuat ca:

„In perioada de transpunere, statele membre trebuie sa se abtina de la adoptarea unor dispozitii care ar putea compromite in mod grav rezultatul scontat al directivei.” (CJUE, cauza C-129/96 Inter-Environnement Wallonie)

Ce inseamna concret aceasta obligatie?

• Directiva produce efecte indirecte chiar inainte de transpunere, prin obligatia de abtinere.

• Autoritatile nationale nu pot adopta norme contrare sau care ar face imposibila aplicarea directivei ulterior.

• Instantele nationale pot interpreta legislatia existenta in lumina directivei, chiar daca aceasta nu a fost inca transpusa.

Relevanta pentru dosarul ICA

In dosarul ICA, instantele au interpretat NORMELE INTERNE privind confiscarea in lumina standardelor CEDO si a acquis-ului comunitar, respectand obligatia de abtinere si anticipand transpunerea directivei 2014/42/UE privind confiscarea de la terti.

Aceasta abordare este perfect legala si conforma cu dreptul european, iar orice afirmatie contrara ignora obligatiile internationale asumate de Romania ca stat membru UE.

Doamna Liana Arsenie, in calitate de presedinta a Curtii de Apel Bucuresti, aplauda desfiintarea hotararilor definitive, dupa ce desfiinteaza altele din solidaritate cu condamnatii definitiv, intr-un gest care contravine principiului autoritatii de lucru judecat si care vulnerabilizeaza pozitia statului roman in fata investitorilor internationali, inclusiv in dosarul Aleverley Investment contra Romaniei.

In acest context, anunt ca voi solicita:

• stramutarea tuturor cauzelor de la Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti;

• protectie internationala anti-SLAPP si anti-suit injunction;

• notificarea Guvernului Romaniei pentru a-si proteja pozitia in dosarul Aleverley Investment contra Romaniei (proces castigat de Romania), corolar desfiintarii deciziei definitive de catre doamna Liana Arsenie).

Justitia nu este tabloid, dar nici instrument de glorificare a unor personaje compromise. Adevarata justitie este aceea care respecta legea, drepturile fundamentale si standardele internationale, nu cea care se ascunde in spatele unor lozinci moralizatoare.

Va solicit publicarea replicii in termenul legal prevazut de legislatia nationala, cu mentiunea ca, in caz de refuz, voi sesiza instantele competente si organismele internationale privind incalcarea dreptului la aparare si la reputatie.

Cu consideratie,

Camelia Bogdan”