Un mega proiect imobiliar de 260 milioane euro, aflat in stadiu de finalizare in centrul Municipiului Iasi – proiectul Ansamblul Palas, construit de Iulius Group SRL apartinand omului de afaceri Iulian Dascalu – poate fi intarziat si chiar oprit din cauza a doua firme care contesta in toate instantele modul in care Consiliul Local Iasi s-a asociat in participatiune pe acest proiect. Culmea e ca firmele contestatare SC Alimentara SA Iasi si SC Turism Moldova SA Iasi, apartinand omului de afaceri Danut Catalin Prisecariu (cunoscut ca rival al lui Iulian Dascalu), s-au aflat in competitie cu Iulius Group SRL si au ratat negocierile din 2005 ale Municipalitatea Iasi, in urma careia, aceasta s-a asociat in participatiune cu Iulius Group SRL pentru dezvoltarea unui complex comercial si rezidential pe un teren de peste 11 hectare situat in spatele Palatului Culturii. Asociere in participatiune in care Municipalitatea Iasi a venit ca aport cu terenurile, iar investitorul cu banii. Proiectul mai are cateva luni pana va fi inaugurat si, in pofida uriaselor investitii, care vor asigura numeroase locuri de munca si vor schimba fata orasului, exista riscul ca afacerea sa sufere intarzieri si pierderi insemnate deoarece la Curtea de Apel Oradea, in urma unei actiuni initiate de firmele lui Prisecariu, s-a decis la finele anului 2010 anularea hotararilor Consiliului Local Iasi din 2004 si 2005 prin care initial s-au trecut cele 11 hectare din domeniul public, in domeniul privat al Municipiului Iasi, iar apoi s-a decis aprobarea contractului de asociere in participatiune dintre dintre Consiliul local Iasi si Iulius Group SRL. Decizia nr. 976/2010 a Curtii de Apel Oradea – Sectia Comerciala de Contencios (Dosar nr. 3293/35/2006) a fost luata cu doua voturi, la unul (cu opinia separata a judecatorului Ovidiu Blaga, care a demonstrat de ce nu s-a incalcat legea) si dupa ce, la fond, la Tribunalul Bihor, in septembrie 2006 s-a respins actiunea formulata de firmele lui Prisecariu - SC Alimentara SA Iasi si SC Turism Moldova SA Iasi, pe motiv ca aceste societati nu au justificat un interes legitim in cauza si nu s-a dovedit incalcarea legilor in emiterea hotararilor de consiliu local.

Procesele de divort, in special cele cu partajare de bunuri ori incredintare de minori sunt printre cele mai spectaculoase. Si asta deoarece, indiferent de educatie, bani sau pozitie sociala, sotii care se despart se transforma de cele mai multe ori in persoane de nerecunoscut. In special in procesele cu incredintare de copii, partile sunt in stare sa dovedeasca orice instantei, pentru a arata ca sunt cei mai potriviti parinti. Lumeajustitiei.ro a mai scris despre scandalul divortului dintre miliardarul Eduard Uzunov si Cristina Uzunov (fosta sa sotie). In toamna acestui an, dupa un indelungat proces, Curtea de Apel Bucuresti a decis incredintarea celor doua fetite rezultate din casatorie, mamei acestora Cristina Uzunov. In acest proces, Eduard Uzunov – tatal, pentru a convinge instanta ca este parintele cel mai potrivit a depus la dosar o serie de inscrisuri, printre care si o adeverinta de la “Mark Twain International School” care atesta ca: “Prin prezenta se adevereste faptul ca dl Mircea Eduard Uzunov a achitat la zi taxele de scolarizare ale elevelor Uzunov Ivonne Maria si Uzunov Marie Rose Christiana, conform contractului de scolarizare nr. 5/2011”.

La jumatatea lunii noiembrie, presedintele Traian Basescu a acuzat Senatul Romaniei ca blocheaza tratatul cu Siria din cauza lui Titus Corlatean si ca aceasta situatie ca este "mai rea decat coruptia lui Apostu de la Cluj". “Va pot spune – si aici nu e nici un atac politic; m-ati întrebat, va raspund – nu stiu daca va mai aduceti aminte si vizita mea la Damasc, în Siria, si vizita presedintelui sirian aici... Cea de-a doua vizita s-a finalizat cu parafarea unui act de extradare între Romania si Siria. Siria are în legislatia ei imposibilitatea de a extrada un cetatean sirian. Omar Hayssam are dubla cetatenie – cetatenie siriana, dar este si cetatean roman. V-as aduce aminte ca circula cu unul din presedintii Romaniei, era pe listele de candidati ale unui partid aflat acum în Opozitie... Deci am parafat Acordul de extradare, care sa faca o exceptie – daca are si cetatenia altui stat sa poata fi extradat catre statul în care are a doua cetatenie. Din pacate, la comisia de politica externa a Senat, dl Corlatean considera ca situatia politica din Siria nu face fezabila avizarea acestui Acord". Lumeajustitiei.ro prezinta acum, in exclusivitate, raspunsul dat de Senat cu privire la acest subiect, prin semnatura lui Titus Corlatean, presedinte al Comisiei de politica externa, atat la premierului Emil Boc cat si la Ministerul Afacerilor Externe, in 12 septembrie 2011. Presedintele Traian Basescu stia acest raspuns, din care reiesea cat se poate de clar ca ratiunile pentru care acest subiect este “blocat” tin de politica externa, si nu de vreun interes politic al PSD sau al vreunui lider al Opozitiei.

Lumeajustitiei.ro va prezinta un nou caz Tundrea, o eroare judiciara cumplita care a distrus viata a doi oameni, tata si fiu, si pentru care statul roman a platit, in final, mult prea putin. Un cioban a fost acuzat de omor, a fost arestat preventiv, condamnat la 12 ani de inchisoare si, dupa 3 ani si 8 luni de puscarie, a fost pus in libertate si achitat! Instantele au ajuns la concluzia ca arestarea sa a fost nelegala si i-au acordat initial daune de 70.000 de lei, majorate la 150.000 de lei in apel. Dupa casarea si rejudecarea apelului, s-au acordat reclamantului daune materiale de 33.500 lei si daune morale de 341.500 lei. Omul nu a mai apucat sa vada o decizie civila definitiva, pentru ca a murit, insa tatal sau a continuat actiunea prin care a cerut statului roman despagubiri pentru paguba creata. Incredibil, dar statul roman, prin Ministerul Finantelor, a cerut Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa nu ii permita tatalui decedatului sa fie parte in proces, pentru ca nu ar fi demonstrat ca se afla in intretinerea fiului.

Procurorul Nelu Carpen (foto) prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Buftea – suspendat din functie ca urmare a trimiterii sale in judecata de catre DNA - ne-a adresat o scrisoare deschisa in care care ii acuza pe anchetatorii sai de ilegalitati ai chiar infractiuni. Nelu Carpen declara ca detine probe care demonstreaza faptul ca procurorii DNA care i-au instrumentat dosarul si l-au indepartat din functie au incalcat legea, iar apoi i-au interzis sa vorbeasca public despre ce i s-a intamplat. In zilele ce urmeaza, Lumeajustitiei.ro va prezenta si primele dovezi fata de sustinerile prim procurorului Carpen, cu mentiunea ca acesta din urma nu este singurul magistrat care acuza DNA de abuzuri. Deocamdata publicam scrisoarea acestuia ce ne-a fost adresata, scrisoare care vorbeste de la sine:

Pe numele judecatoarei Ana Otilia Bombos, de la Sectia a II-a penala a Tribunalului Bucuresti s-au formulat recent mai multe plangeri penale si memorii adresate PCAB, Ministerului Justitiei si CSM, pentru abuz in serviciu, faptele ce i se imputa constand in nesocotirea unei dispozitii obligatorii pentru toate instantele din Romania. Concret, judecatoarea Ana Otilia Bombos este acuzata ca s-a transformat in procuror, dispunand practic trimiterea in judecata a unui grup de persoane fata de care DNA a pronuntat solutii de neincepere a urmaririi penale (NUP), incalcand astfel dispozitiile obligatorii pentru orice instanta stabilite de Sectiile Unite ale Inaltei Curti, in cadrul unui recurs in interesul legii (RIL). Este vorba de Decizia XLVIII din 4 iunie 2007 a ICCJ, care a statuat ca in situatiile in care parchetele pronunta solutii de NUP, instantele sesizate cu plangeri impotriva actelor procurorului (in baza art. 278/1 C.p.p.) nu pot pronunta solutia de retinere a cauzei spre judecare prevazuta de art. 278/1 alin. 8, lit c) C.p.p. Ratiunea pentru care ICCJ a admis recursul in interesul legii si a interzis retineri ale cauzelor spre judecare in cazurile in care s-au dat solutii de NUP a fost aceea ca un om nu poate fi trimis in judecata doar pe acte premergatoare, in lipsa garantiilor oferite de urmarirea penala, care sa permita unui acuzat sa afle de acuzatiile ce i se aduc si sa i se ofere posibilitatea sa se apere cu aceleasi arme ca ale acuzarii. De altfel, rolul esential al procurorului intr-un stat democratic este de a veghea ca niciun vinovat sa nu scape de raspunderea penala, dar mai ales ca niciun nevinovat sa fie trimis in judecata pe nedrept. Astfel, urmare a RIL-ului admis de ICCJ, singura situatie in care un judecator poate retine cauza spre judecata pe considerentul ca la dosar exista suficiente probe, este doar acela in care fata de acuzati s-a pronuntat o solutie de scoatere de sub urmarire penala (SUP).

Curtea de Conturi a Romaniei a pierdut in 2009 si 2010 multe dintre procesele in care a fost implicata. Intr-un raport al Departamentului Juridic al Curtii, vina este aruncata pe instantele de judecata care fie nu sunt specializate, fie dau termene prea scurte, astfel incat consilierii juridici nu ajung la ele si cu atat mai putin ajung sa isi pregateasca apararea. O alta scuza a consilierilor a fost legata de faptul ca auditorii nu isi intocmesc rapoartele de control in mod corect, astfel ca acestea sunt anulate in instante. La nivelul anului 2010, in cadrul Curtii activau 17 consilieri juridici, care au intrat in peste 1700 de dosare, aflate pe rolul instantelor din toata tara. Conducerea Curtii de Conturi a refuzat in mai multe randuri sa angajeze o casa de avocatura specializata pe acest tip de litigii, asa cum au facut majoritatea institutiilor, preferand sa mentina un departament care nu isi arata eficienta.

Desi cetatenii romani sunt obligati prin lege sa cunoasca legile care se emit, si sunt pedepsiti daca le incalca, legislatia Romaniei a carei publicare este asigurata de RA Monitorul Oficial, a devenit obiect de protectie al drepturilor de autor. Cum anume? Prin inregistrarea drepturilor asupra produsului „publicatia Monitorul Oficial” la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, pentru care s-a eliberat certificatul de inregistrare a marcii nr. 552220/2003. In fapt, in practica, Monitorul Oficial asigura gratuit publicarea legilor pe ultimele 10 zile, dupa care, oricine doreste sa acceseze un Monitor Oficial cu vreun act normativ anume, trebuie sa plateasca pentru a-l obtine. Cei care lucreaza cu legile sunt nevoiti sa se aboneze la Monitorul Oficial. Numai ca acest produs, chiar daca Monitorul Oficial este o regie autonoma, este asigurat de institutiile statului prin procesul legislativ care obliga Parlamentul, Guvernul si orice institutie cu drept de a emite un act normativ sa trimita actul la Monitorul Oficial spre publicare, aceasta fiind conditia stabilita prin Constitutie ca un asemenea act oficial sa intre in vigoare.

Modul in care anumiti lucratori ai Directiei Nationale Anticoruptie, fie ei ofiteri de politie judiciara sau procurori, realizeaza anchete in dosare cu mare impact la public, reiese din declaratii luate unor martori pe parcursul urmaririi penale. Lumeajustitiei.ro detine doua astfel de declaratii date in fata instantei in dosarul ”Otopeni”, in care martorii declara, printre altele, cum au fost audiati de cei de la DNA si ce presiuni s-au facut asupra lor.Mentionam ca unul dintre acesti martori a recunocut in fata judecatorilor ca a mintit, afirmand ca a facut acest lucru pentru a scapa mai repede de sub tirul anchetei si presiunea la care a fost supusa la DNA. Toata lumea s-ar intreba, pe buna dreptate, cum e posibil asa ceva. Ar puea exista o explicatie: in goana dupa rezultate cat mai numeroase pentru a puncta marea lupta impotriva coruptiei, DNA se comporta abuziv, pe principiul ca ”scopul scuza mijloacele”.