Nu doar la judecatorii care incearca sa acceada la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost gasite deficiente majore, ci si la candidatii pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme. In urma cu cateva zile, in articolul “Judecatori cu probleme vor la ICCJ” (click aici pentru a citi), Lumea Justitiei a prezentat deficientele identificate de comisia de evaluare din cadrul concursului de promovare la ICCJ in cazul judecatorilor de penal. In editia de astazi, publicam constatarile in ceea ce priveste judecatorii care si-au depus candidatura pentru Sectia de contencios administrativ si fiscala a Inaltei Curti.

Pentru Sectia de contencios a instantei conduse de Corina Corbu (foto) au fost scoase la concurs sase posturi. Concurenta este una destul de mare, de circa trei pe loc, in conditiile in care exista 19 candidati. Este vorba despre urmatorii:

-Andrei Florin Alexandru (de la Curtea de Apel Iasi)

-Bejenar Melania (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Bercaru Andreea (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Carpen Raluca Ioana (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Cioponea Irina Nicoleta Elisabeta (de la Curtea de Apel Ploiesti)

-Ciuca Andreea (de la Curtea de Apel Targu Mures)

-Cristea Bogdan (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Davidoiu Georgian (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Fanuta Maria Magdalena (de la Curtea de Apel Craiova)

-Gliga Ramona Maria (de la Curtea de Apel Timisoara)

-Gogescu Paraschiva-Nina (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Grigore Ecaterina (de la Curtea de Apel Constanta)

-Iliescu Carmen Elena (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Jabre Amer (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Perjaru Mirela Monica (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Petria-Mitran Sorina Lucia (de la Curtea de Apel Craiova)

-Simon Antoniu (de la Curtea de Apel Cluj)

-Spinu Ovidiu (de la Curtea de Apel Bucuresti)

-Tanase Mihnea-Adrian (de la Curtea de Apel Bucuresti).

Probleme de ordin gramatical, deficiente in tehnica de redactare, lipsa capacitatii de analiza si sinteza

Recent, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii rapoartele de evaluare a lucrarilor celor 19 candidati, precum si punctajele obtinute de acestia. Cel mai mare punctaj a fost de 92,5 puncte, iar cel mai mic de 60 de puncte, punctajul maxim putand fi de 100 de puncte.

Numele candidatilor au fost anonimizate, la fel si lucrarile acestora, fiecare candidat primind cate un cod de concurs, astfel ca nu se stie cine sunt cu exactitate judecatorii vizati de fiecare critica in parte.

Cert este ca problemele gasite de comisia de evaluare in cazul celor mai multi dintre candidati sunt semnificative. Vorbim despre deficiente de ordin gramatical, pana la deficiente referitoare la tehnica de redactare sau modul de analiza si sinteza. Tocmai de aceea, este foarte probabil, din punctul nostru de vedere, ca in final nici macar cele sase posturi de la Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ scoase la concurs sa nu fie ocupate, chiar daca exista 18 candidati.

Fara alte comentarii, prezentam cateva dintre constatarile comisiei de evaluare in cazul candidatilor la Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ (rapoartele sunt atasate integral la finalul articolului):

“-Exista insa si situatii, care constituie exceptia, in care sustinerile partilor sau parte din acestea si hotararea anterioara sunt prezentate intre ghilimele, fara sistematizare, uneori chiar si fara diacritice. De asemenea, sustinerile partilor sunt prezentate disproportionat (cererea de revizuire este prezentata in detaliu, cu multe preluari inutile de detalii din hotararile anterioare, raportat la specificul caii de atac, in vreme ce intampinarea e prezentata succint). Aceeasi disproportie intre expunerea argumentelor partilor se remarca si la hotararea 17 selectata de comisie, in care argumentele din cererea de chemare in judecata sunt prezentate pe larg, iar cele din cuprinsul intampinarii lipsesc.

-Se remarca preocuparea pentru asigurarea unei argumentatii fluente si convingatoare, chiar daca frazele tind sa devina uneori prea lungi, ceea ce impune un efort suplimentar pentru intelegerea acestora.

-Sunt uneori prezentate extensiv si aspecte mai putin relevante in considerente.

-Considerentele hotararii preiau uneori citate din jurisprudenta de speta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a ilustra o anumita tendinta jurisprudentala, fara explicatii cu privire la motivul pentru care se atribuie relevanta juridica acesteia, creandu-se impresia ca redarea acestei jurisprudente suplineste rationamentul propriu al candidatului.

-In unele hotarari, sunt redate nesistematizat textele legale, texte legale care puteau fi citate selectiv si nu integral, prin extragerea doar a dispozitiilor legale relevanta.

-Desi exista o structura a hotararii, continutul recursului sau, dupa caz, al intampinarii, este uneori preluat intr-o masura semnificativa in continutul hotararii, aspect mentionat ca fiind depunctabil.

-Exista si sincope in exprimare care fac ca fraza sa fie mai putin coerenta.

-Terminologia folosita este uneori generatoare de confuzii. Spre exemplu, candidatul foloseste sintagma de 'aparari' pentru a desemna sustinerile ambelor parti, reclamant sau parat.

-In unele hotarari, exista pe alocuri detalii care par sa ingreuneze lectura, dar si specificul spetei.

-Un numar considerabil de hotarari nu contin o analiza si o interpretare complexa a probelor, date fiind stadiul procesual in care au fost pronuntate (recurs, revizuire, contestatie in anulare), fie pronuntarea pe o exceptie procesuala, fie lipsa de complexitate a spetelor.

-Candidatul a inregistrat, in interiorul interviului de timp supus evaluarii, intarzieri semnificative la redactarea hotararea judecatoresti (numarul mediu de zile cu care a fost depasit termenul de redactare fiind de 85 in 2018 si 56 in 2019).

-Majoritatea hotararilor selectate, dar si a celor atasate de candidat releva deficiente in privinta capacitatii de analiza si sinteza.

-In unele situatii, este folosita in mod gresit virgula intre subiect si predicat.

-Se remarca numeroase dezacorduri, folosirea gresita a adjectivului reflexiv, lipsa acordului adjectivului cu substantivul in cazul genitiv, dezacordul intre subiect si predicat.

-Anumite fraze foarte lungi ingreuneaza lectura hotararii.

-In unele hotarari, rationamentul candidatului este incert, ezitant.-In general, hotararile candidatului creeaza impresia unui stil de redactare coerent si ingrijit, dar in multe dintre ele au fost identificate greseli de exprimare, care, desi nu impiedica intelegerea continutului de catre cititor, afecteaza calitatea hotararii din perspectiva criteriului evaluat.

-Punctatia este uneori folosita gresit. Virgula fragmenteaza adeseori inutil exprimarea.

-Desi nu este un aspect ce tine propriu-zis de dispozitivul hotararii finale, ci de maniera de abordare a unor exceptii, este de mentionat ca o parte dintre hotarari sunt deficitare sub aspectul solutiei pronuntate asupra exceptiei nulitatii recursului, exceptie care vizeaza recursul in ansamblul sau, iar nu fiecare motiv in parte.

-In multe dintre hotarari exista serioase probleme in ceea ce priveste coerenta exprimarii, in special in partea in care sunt expuse sustinerile partilor. Aceste probleme subzista si in partea de considerente proprii ale instantei, chiar daca intr-o mai mica masura.

-In general, multe dintre hotarari creeaza impresia unor rationamente greu inteligibile intrucat sustinerile partilor sunt preluate nesistematizat, astfel ca este dificil de urmarit la care argumente raspunde candidatul.

-In general, argumentatia care a condus la adoptarea solutiei se desprinde cu dificultate din multitudinea de detalii inutile care complica nejustificat rationamentul juridic.

-Claritatea hotararii este, in unele cazuri, afectata de fragmentarea excesiva a textului.

-Logica hotararii este uneori afectata, intr-o mica masura, prin reluarea aceleiasi idei prin mai multe fraze.

-In cea mai mare parte a casarilor cu trimitere, argumentatia este una sumara, iar indicatiile date instantei de fond sunt minime.

-Cu toate acestea, dispozitivul hotararilor redactate in caile extraordinare nu respecta intru-totul cerintele art. 425 alin. (1) lit. c) C.pr.civ., intrucat acestea nu indica daca recursul/contestatia in anulare/revizuirea au fost respinse ca nefondate sau ca urmare a unei exceptii procesuale.

-Este greu de stabilit cum sunt incuviintate sau inlaturate sustinerile partilor, pentru ca rationamentul instantei pare ca are in vedere alte argumente.

-Argumentatia este in general corecta din punct de vedere al logicii juridice, insa coerenta juridica este deseori afectata de caracterul excesiv de succint, lapidar, expeditiv al unui numar mare de hotarari din portofoliul candidatului.

-Se remarca insa si situatii in care dispozitivul este incomplet. Astfel, in dispozitivul hotararii nr. 23 selectate de comisie, in dispozitiv candidatul se limiteaza la a mentiona admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, fara a se mentiona insa si consecintele acestei admiteri.

-In ceea ce priveste capacitatea de analiza, aceasta este, in general, una foarte buna. Cu toate acestea, in cazul hotararilor pronuntate in recurs, aceasta este uneori afectata de faptul ca din cuprinsul hotararilor pronuntate in recurs, aceasta este afectata de faptul ca din cuprinsul hotararii nu se poate desprinde obiectul initial al investirii acesteia.

-Exista si hotarari in care argumentatia este succinta, contributia candidatului fiind mai redusa, in raport cu obiectul cauzei si de folosirea, in unele situatii, a unor sabloane de tip copy paste.

-Exista insa si cazuri in care sustinerile partilor sunt incuviintate/inlaturate mai degraba implicit, dar fara a se crea impresia ca nu s-a raspuns la vreun argument.

-In unele situatii, candidatul procedeaza la amanarea pronuntarii in mod repetat, contrar dispozitiilor art. 396 C.proc.civ..

-Tehnica de redactare este discutabila in unele hotarari: atunci cand expune cererile si apararile partilor, candidatul nu arata si motivele pe care se sprijina acestea, nici macar succint.

-Candidatul manifesta preferinta pentru frazele lungi, in cuprinsul carora sunt inserate, in mod succesiv, paranteze ample, ceea ce impune un efort suplimentar pentru intelegerea sensului constructiei. In cazul hotararii 1 depuse de candidat unele pragrafe se intind chiar si pe o pagina.

-Pe alocuri, poate fi retinuta o deficienta in ceea ce priveste nivelul de elaborare a unor enunturi si limbajul repetitiv utilizat”.

Candidatul 1002 – 92,5 puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1004 – 71 puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1005 – 68 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1006 – 71 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1007 – 67 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1013 – 67 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1015 – 60 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1020 – 85 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1022 – 69 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1023 – 77 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1025 – 65,5 puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1027 – 75 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1029 – 68,5 puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1031 – 69 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1032 – 63 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1033 – 67 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1034 – 71 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1040 – 68 de puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

Candidatul 1041 – 68,5 puncte (Cititi aici raportul de evaluare)

* Cititi aici integral lista cu judecatorii inscrisi la concursul de promovare la Inalta Curte