Nu se intrevede prea curand o refacere a binomului SRI-parchete. Cel putin nu in dosarele vizand alte infractiuni decat cele de siguranta nationala.

Acest mesaj i-a fost transmis luni, 22 noiembrie 2021, deputatului PNL Sebastian Burduja (foto stanga) de catre ministrul interimar al Justitiei, Lucian Bode (foto dreapta), ca raspuns la o interpelare formulata de catre cel dintai. Mentionam ca intre timp Catalin Predoiu a depus juramantul ca ministru titular al Justitiei.

Amintim ca la 26 octombrie 2021, Sebastian Burduja l-a intrebat pe Lucian Bode daca avea in vedere promovarea unui act normativ prin care informarile si inregistrarile SRI sa redevina mijloace de proba in dosarele penale, asa cum era inainte de pronuntarea de catre CCR a Deciziei 55/2020. Ne referim la decizia prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca procurorii nu vor mai putea folosi ca mijloace de proba inregistrarile facute pe mandate de siguranta nationala. De asemenea, in aceeasi interpelare, amintind deciziile CCR 51/2016 (care a spart „Binomul SRI-DNA”) si 26/2019 (care a constatat nelegalitatea protocoalelor SRI-PICCJ), Burduja l-a intrebat pe Bode daca lua in calcul un proiect de act normativ prin care sa se acorde autoritatilor publice cu atributii in domeniul securitatii nationale calitatea de organ de cercetare penala sau organ de cercetare penala special pentru infractiunile prevazute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala, in vederea executarii de catre acestea a mandatelor de supraveghere tehnica din procesul penal. Pe scurt: daca lua in calcul refacerea „Binomului SRI-DNA”.

In plus, Sebastian Burduja dorea sa afle daca ministrul Justitiei avea de gand sa faca propuneri pentru consolidarea cooperarii judiciare in materie penala intre serviciile de informatii si autoritatea judecatoreasca (click aici pentru a citi).

Iata infractiunile la care se refera art. 139 alin. 2 CPP:

„Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”.

Bode l-a linistit pe Burduja

Dupa cum spuneam, fostul ministru interimar al Justitiei Lucian Bode i-a transmis colegului de partid Sebastian Burduja ca nu se pune problema unui proiect de lege care sa readuca Serviciul Roman de Informatii in dosarele penale.

Redam principalul pasaj din raspuns (vezi facsimil):

„III. Potrivit art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala:

'(1) Ori de cate ori exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni, sunt obligate sa ontocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate: (...)

c) organele de ordine publica si siguranta nationala, pentru infractiunile constatate in timpul exercitarii atributiilor prevazute de lege'.

De asemenea, conform art. 61 alin. (2) si (4) Cod pr. penala, aceste organe au obligatia de a lua masuri de conservare a loculul savarsirii infractiunii si de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de proba, precum si dreptul, in cazul infractiunilor flagrante, de a face perchezitii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe faptuitor si de a-l prezenta de indata organelor de urmarire penala, actele inchelate impreuna cu mijloacele materiale de proba urmand a fi inaintate, de indata, organelor de urmarire penala.

Actionand in temelul dispozitiilor art. 61 Cod pr. penala, institutiile cu atributii in domeniul securitatii nationale nu realizeaza activitati specifice organelor de cercetare penala, ci procedeaza in calitate de organe de constatare, procesul-verbal intocmit conform art. 61 alin. (1) Cod pr. penala constituind act sesizare a organelor de urmarire penala (art. 61 alin. (5) Cod pr. penala).

IV. Potrivit dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 14/1992 raportat la art. 57 alin. (2) din Codul de procedura penala, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala numai in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute in titlul X din Codul penal si al infractiunilor de terorism, si numai pentru a efectua, din dispozitia procurorului, punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica.

Asadar, cu exceptia infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal, pentru celelalte infractiuni enumerate de art. 139 alin. (2) Cod pr. penala punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica se realizeaza de procuror sau, dupa caz, din dispozitia acestuia, de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei, iar nu de catre organele Serviciului Roman de Informatii.

Precizam ca Ministerul Justitiei nu are in vedere promovarea unui act normativ care sa confere 'autoritatilor publice cu atributii in domeniul securitatii nationale' calitatea de organe de cercetare penala sau de organe de cercetare penala speciale pentru toate infractiunile prevazute de art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala”.