ICCJ BLINDEAZA CSM IN FATA LUI CAMI – Judecatoarea Camelia Bogdan a pierdut definitiv la ICCJ. Instanta suprema i-a respins Cameliei Bogdan contestatia impotriva hotararii prin care Plenul CSM i-a transmis sa nu-l mai asalteze cu cereri de aparare a reputatiei profesionale si a independentei sistemului judiciar. Cami a incercat sa bage cu forta ANI in proces si sa se judece inclusiv cu masonii din Marea Loja Nationala din Romania (Minuta)
Ziua de marti, 18 mai 2021, a avut cel putin un ceas rau pentru judecatoarea suspendata Camelia Bogdan (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti. Magistratii Cezar Hincu, Veronica Nastasie si Emil Adrian Hancas de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au respins colegei de breasla actiunea impotriva unei hotarari a Plenului CSM.
Ne referim la Hotararea nr. 44 din 5 martie 2020, prin care Consiliul Superior al Magistraturii a trimis-o la plimbare pe Camelia Bogdan in legatura cu trei solicitari ale acesteia de aparare a reputatiei profesionale si a independentei sistemului judiciar. Mai exact, vedeta magistraturii romane s-a simtit lezata de trei materiale: unul din Q Magazine (unde ea si judecatorul Vasilica Danilet erau catalogate drept „personaje sinistre”) si doua din Lumea Justitiei (un articol si o vorba de fumoar legate de felul in care judecatorii CAB Camelia Bogdan si Alexandru Mihalcea l-au executat pe fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis in dosarul ICA / Telepatia) – click aici pentru a citi.
Cami a incercat sa prinda ANI cu arcanul
Ei bine, Camelia Bogdan a contestat la Inalta Curte Hotararea CSM nr. 44/2020, dar a pierdut marti, 18 mai 2021. Dupa cum veti vedea in minuta de mai jos din dosarul nr. 997/1/2020, magistrata suspendata a incercat sa bage cu forta in proces Agentia Nationala de Integritate, insa completul Hincu-Nastasie-Hancas i-au respins ca inadmisibila aceasta solicitare. De asemenea, Cami a vrut sa se judece inclusiv cu masonii reuniti in Marea Loja Nationala din Romania, insa si in acest punct a luat reject din partea celor trei judecatori supremi.
Iata minuta hotararii nr. 2953/2021:
„Respinge ca inadmisibila cererea de interventie fortata a Agentiei Nationale de Integritate, formulata de contestatoarea Bogdan Camelia.
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatelor Asociatia Marea Loja Nationala din Romania si Inspectia Judiciara si respinge contestatia formulata in contradictoriu cu acestea ca fiind indreptata impotriva unor persoane fara calitate procesuala.
Respinge contestatia formulata de contestatoarea Bogdan Camelia impotriva Hotararii nr. 44 din 5 martie 2020 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neintemeiata. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica astazi, 18 mai 2021”.
Redam articolele 78 si 79 din Codul de procedura civila, ce reglementeaza introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane:
„Articolul 78
Conditii. Termen
(1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
(2) In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
(3) Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(4) Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.
(5) Hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile alin. (2) este supusa numai apelului.
Articolul 79
Procedura de judecata
(1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, si incheierea prevazuta la art. 78 alin. (3), cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca; termenul nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza.
(2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta”.
Vestile de la CJUE nu sunt incurajatoare pentru Cami
Nu incheiem inainte de a va spune ca judecatoarea Camelia Bogdan se poate astepta si la alt verdict nefavorabil: cel in dosarul in care a facut recurs la ICCJ fata de a doua excludere din magistratura primita ca sanctiune disciplinara. Judecarea acestui dosar este suspendata ca urmare a unei intrebari preliminare trimise de Inalta Curte la CJUE in legatura cu decizia CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 judecatori. Or, dupa cum se stie deja, avocatul general al CJUE, Michal Bobek, a pledat in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene in sensul ca decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nu intra in contradictie cu dreptul UE. De aceea, ne asteptam ca si decizia CJUE sa fie in acelasi sens cu pledoaria lui Bobek.
Intrebarea adresata CJUE de catre judecatorii ICCJ in cauza Cameliei Bogdan a fost urmatoarea: „Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 19 alineatul (1) din acelasi tratat si articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun interventiei unei curti constitutionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanta de judecata) cu privire la modalitatea in care instanta suprema a interpretat si aplicat legislatia infraconstitutionala in activitatea de constituire a completurilor de judecata?”
Observatiile scrise prezentate CJUE de catre raportorii CE in noiembrie 2019, precum si concluziile Avocatului General din martie 2021 contrazic sustinerile Cameliei Bogdan
In esenta, raportorii Comisiei Europene (CE) mentioneaza ca „instanta de trimitere nu mentioneaza nicio imprejurare din care ar rezulta ca cerintele independentei si impartialitatii nu sunt indeplinite de Curtea Constitutionala. In particular, modul de desemnare a membrilor, durata mandatului lor si garantiile de independenta par sa indeplineasca cerintele care decurg din articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din carta”.
Totodata, la pct. 36 din raport se arata: „Trimiterea preliminara nu cuprinde nicio informatie care sa sugereze ca, in general sau in ceea ce priveste cazul concret al deciziei privind completurile de cinci judecatori din cadrul ICCJ, Curtea Constitutionala nu ar fi actionat ca o instanta independenta si impartiala, constituita in prealabil prin lege, astfel cum se prevede in dispozitiile citate din Constitutie, sau ca membrii sai nu ar fi respectat impartialitatea subiectiva si obiectiva impusa de articolul 47 din carta”.
„Comisia ar dori sa aminteasca, de asemenea, faptul ca Curtea Constitutionala a actionat in limitele competentelor sale si, in special, ale atributiei care ii este conferita prin articolul 146 litera e) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia aceasta 'solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii'. Comisia observa ca punctele 116-137 din decizia Curtii Constitutionale sunt consacrate chestiunii admisibilitatii cererii primului-ministru si, in special, raspunsului la intrebarea daca respectiva cauza priveste un 'conflict juridic de natura constitutionala'. Curtea Constitutionala a concluzionat ca cererea este admisibila, dar nu a luat aceasta decizie decat in urma unui lung rationament, apreciind ca respectivul conflict vizeaza un comportament grav ce contravine ordinii constitutionale si ca nu exista alte mecanisme care sa permita solutionarea acestuia”, se arata la pct. 37 din raport.
In consecinta, CE i-a propus Curtii de Justitie a UE sa raspunda la intrebarea preliminara dupa cum urmeaza: „Cerinta de independenta a instantelor consacrata la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat in lumina articolului 47 din carta, nu se opune ca o instanta nationala, in imprejurari precum cele din actiunea principala, sa fie obligata, in temeiul dreptului national, sa respecte o decizie a curtii constitutionale a statului membru al instantei nationale, atunci cand aceasta decizie a fost pronuntata in urma unei proceduri care a fost initiata nu de una dintre partile la actiunea aflata pe rolul instantei mentionate, ci de un organ al statului membru in cauza”.
In acelasi sens a opinat si avocatul general Michal Bobek, acesta concluzionand in sensul ca „articolul 47 al doilea paragraf din carta nu se opune constatarilor la care a ajuns Curtea Constitutionala”, avand in vedere urmatoarele considerente:
„(146) Potrivit unei jurisprudente constante, atunci cand dreptul Uniunii lasa statelor membre o marja de apreciere, instantele nationale sunt libere sa protejeze drepturile fundamentale in temeiul constitutiei nationale, cu conditia ca prin aceasta sa nu se compromita nivelul de protectie garantat de carta si nici suprematia, unitatea si caracterul efectiv al dreptului Uniunii.
(148) In prezenta cauza, problema compunerii completurilor de judecata, precum si cea a cailor de atac disponibile in cazul incalcarii normelor nationale in materie (astfel cum au fost interpretate de instantele nationale, inclusiv de Curtea Constitutionala) nu sunt reglementate de dreptul Uniunii. In ceea ce priveste situatiile care nu sunt reglementate in intregime de dreptul Uniunii, statele membre isi mentin marja de apreciere. Standardul lor de protectie a drepturilor fundamentale pretins mai ridicat sau diferit, a carui identificare intra in sarcina instantelor nationale, este admisibil in temeiul articolului 53 din carta, in special in ceea ce priveste chestiuni care nu sunt reglementate in intregime de dreptul Uniunii.
(149) Aceasta nu inseamna ca orice norma, practica sau hotarare judecatoreasca nationala ar raspunde acestei logici doar pentru ca este 'ambalata si vanduta' ca exemplu de standard national mai ridicat sau diferit de protectie a unui anumit drept fundamental. Jurisprudenta Curtii a precizat deja conditiile in care o astfel de situatie poate fi admisa. Aplicarea standardelor nationale de protectie a drepturilor fundamentale nu trebuie sa fie de natura sa compromita nivelul de protectie garantat de carta. In plus, ca cerinta prealabila si destul de evidenta, am adauga ca norma sau decizia nationala trebuie sa contribuie in mod rezonabil si efectiv la protectia drepturilor fundamentale la nivel national, astfel cum sunt interpretate in mod corespunzator de standardul national de protectie aplicabil.
(150) Daca aceasta este totusi situatia, astfel cum am aratat deja in alta parte, cerintele privind 'suprematia, unitatea si caracterul efectiv ale dreptului Uniunii' ar trebui, poate, sa nu fie interpretate in mod literal. In caz contrar, nu ar avea sens sa insistam asupra unitatii in domenii in care regula generala este diversitatea nationala. Ideea de baza este insa clara: in ceea ce priveste chestiunile si situatiile nereglementate de dreptul Uniunii, carta nu este standardul maxim.
(151) In acest context, nu identificam niciun motiv pentru a nu permite unei curti constitutionale nationale sa puna accentul mai mult pe respectarea meticuloasa a normelor de compunere a completurilor de judecata nationale, inclusiv problema impartialitatii subiective, si astfel sa nu poata ajunge la concluzia ca, din moment ce aceste norme au fost incalcate, consecintele implicite (evidente) la nivel national pentru hotararile pronuntate de completurile de judecata compuse in mod necorespunzator ar trebui sa se aplice in aceste cauze”.
Prin urmare, Bobek i-a propus CJUE sa raspunda la intrebarea preliminara adresata de ICCJ dupa cum urmeaza:
„Principiul Uniunii al independentei judecatorilor, consacrat la articolul 47 al doilea paragraf din carta si la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, nu se opune adoptarii unei decizii de catre o curte constitutionala nationala care, in exercitarea competentelor sale constitutionale, se pronunta cu privire la legalitatea compunerii completurilor de judecata din cadrul instantei supreme nationale, chiar daca aceasta are drept consecinta crearea premiselor necesare admiterii unor cai extraordinare de atac impotriva unor hotarari judecatoresti definitive”.
* Cititi aici raportul Comisiei Europene
* Cititi aici concluziile avocatului general Michal Bobek
sursa foto: Grupul.ro
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# gica 26 May 2021 15:04 +41