Incep sa se miste lucrurile din punct de vedere legislativ pentru tragerea la raspundere patrimoniala a magistratilor care comit abuzuri grave concretizate cu sentinte strambe care produc traume si prejudicii justitiabililor in procesele civile si penale. Nu mai putin de 47 de senatori sustin acest proiect de lege, demers care constituie o reactie a Parlamentului in fata unei realitati de netagaduit: din toate cele trei puteri ale Statului, Justitia a ramas singura care nu raspunde. In conditiile in care se manifesta o atentie sporita fata de banul public, recuperarea prejudiciilor devine o prioritate, iar faptul ca Justitia produce anual prejudicii de ordinul zecilor de milioane de euro la bugetul de stat, de unde sunt despagubite victimele erorilor judiciare ale magistratilor, masura parlamentarilor apare una oportuna si menita sa restabileasca un echilibru intre puterile Statului. Pana in prezent, nenumarati exponenti ai puterilor executive si legislative au raspuns in fata legii pentru greselile comise, ca urmare a tragerilor la raspundere de catre Justitie. Cum Justitia produce, la randul ei, prejudicii ca urmare a unor erori judiciare, este absolut firesc ca exponentii ei sa raspunda la randul lor.

Proiect: “Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile, statul se va indrepta, de indata, cu o actiunea in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”

Iar acest lucru are toate sansele sa se intample odata cu adoptarea propunerilor facute de un senator din Parlamentul Romaniei. In data de 4 martie 2015 a fost inregistrata la Senat pentru dezbatere in procedura de urgenta propunerea legislativa privind modificarea art. 96 alin. (7) si alin. (8) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor initiata de senatoarea Cristiana Anghel (foto) de la Partidul Conservator. Initiativa acesteia este sustinuta de un numar de 46 de senatori dintr-un total de 176 membri ai Senatului, proveniti din toate partidele parlamentare, respectiv PSD, PC, PNL, UNPR, PP-DD, UDMR, dar si independenti si neafiliati.

Potrivit proiectului de lege depus de senatoarea Cristiana Anghel, care prevede modificarea Legii 303/2004, Statul, prin Ministerul de Finante, urmeaza sa se indrepte, de indata, cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit o eroare judiciara cauzatoare de prejudicii.

In acest sens, articolul 96 din Legea 303/2004 va fi modificat, urmand sa aiba, potrivit propunerii legislative, urmatorul continut:

"Alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care partea a uzat de toate caile de atac prevazute de lege impotriva hotararii ce se pretinde a constitui o eroare judiciara.

Alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se va indrepta, de indata, cu o actiunea in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

Alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de zece ani”.

In perioada 1998-2014 Romania a acordat cu titlu de despagubiri nu mai putin de 43 de milioane euro

In expunerea de motive depusa la Senat in sustinerea propunerilor formulate in vederea modificarii Legii 303/2004, privind statutul procurorilor si judecatorilor, senatoarea PC Cristiana Anghel arata ca in 2014 a initiat un demers in care a solicitat autoritatilor lista persoanelor si institutiilor responsabile de condamnarea Romaniei de catre CEDO in perioada 1 ianuarie 1990-28 februarie 2014. La aceasta solicitare, Ministerul Finantelor a comunicat ca “nu a initiat nicio actiune in regres pana la data prezentei, intrucat “nu a fost sesizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei Justitiei, potrivit art. 133 alin. 1 din Constitutia Romaniei republicata si care are competenta de a stabili raspunderea civila sau disciplinara a magistratilor, potrivit art.94 din Legea 303/2004, pentru promovarea unei actiuni in regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului”. Tot la acea data, Ministerul Finantelor comunica faptul ca valoarea despagubirilor platite de minister in numele Statului, pentru perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, este un cuantum total de 194.439.699,89 lei.

In fata acestor sume, senatoarea Anghel evidentiaza ca prin Constitutie se pune la dispozitia statului posibilitatea de a exercita o actiune in regres impotriva celui vinovat pentru recuperarea sumei platite persoanei vatamate cu titlu de despagubiri. Practic, acest lucru inseamna ca Statul are posibilitatea ca, in baza art. 52 alin. (3) din Constitutie, sa solicite in subsidiar, raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor, in situatia in care acestia si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglienta:

“Ca atare in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala si obligat sa plateasca despagubiri printr-o hotarare definitiva, prin care s-a constatat incalcarea unuia sau a mai multor articole din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune”.

Senatoarea Cristiana Anghel: “Este necesara o evaluare reala si exigenta la nivel individual a judecatorilor”

In opinia senatoarei, dispozitiile legale in materia raspunderii magistratilor releva o serie de disfunctionalitati ce necesita a fi remediate, prin promovarea unor modificari legislative in aceasta materie. Acestea insa, nu trebuie sa urmareasca sanctionarea magistratului, “ci dimpotriva trebuie sa creasca increderea cetateanului in judecator”.

In acelasi timp, sustine Anghel, “nu sunt de neglijat reactiile societatii fata de erorile judiciare, care sunt tot mai dese, impunandu-se o crestere a responsabilitatii judecatorilor – pe de o parte – si o reglementare coerenta si efectiva de reparare a erorilor judiciare, pe de alta parte”:

“Ca atare, este necesara o evaluare reala si exigenta la nivel individual a judecatorilor, nu doar sub aspect cantitativ, ci si, calitativ, prin analiza calitatii hotararilor judecatoresti pronuntate.

In paralel si in completare evaluarii individuale, se impune o evaluare a calitatii actului de justitie in general, cu luarea in considerare inclusiv a unei componente ce presupune o apreciere mai subiectiva privind in special valoarea deciziilor pronuntate si perceperea lor de catre public.

Un astfel de sistem se regaseste in propunerea de modificare (nepublicata) a art. 96 din Legea 303/2004 facuta de Asociatia Magistratilor din Romania si de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, dupa cum urmeaza:

(5)Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care partea a uzat de toate caile de atac prevazute de lege impotriva hotararii ce se pretinde a constitui o eroare judiciara”.

CSM trebuie sa avizeze proiectul de lege care prevede raspunderea patrimoniala a magistratilor

Conform procedurilor, pana la data de 9 aprilie Consiliul Legislativ avea obligatia sa emita avizul pentru propunerea legislativa privind raspundere patrimoniala a magistratilor, ca mai apoi Biroul permanent al Senatului sa trimita propunerea catre comisiile permanente de specialitate, in vedere elaborarii avizului si raportului.

In aceasta procedura, Senatul avea obligatia de a transmite proiectul de modificare a Legii 303/2004 si la Consiliul Superior al Magistraturii spre avizare. Ceea ce a si facut. Secretarul general al Senatului, Ion Vargau, a trimis, in data de 10 martie 2015, presedintelui CSM, judecatorul Marius Tudose, o adresa in care solicita avizarea propunerii legislative pentru modificarea art. 96 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, la care acesta avut termen sa raspunda pana la data de 9 aprilie 2015.

*Cititi aici proiectul de lege

*Cititi aici expunerea de motive