S-a mai facut un pas spre intarirea statului politienesc. Evident, si de aceasta data s-a invocat, ca de atatea ori, siguranta nationala. O motivatie despre care stim ca este folosita pe scara larga de procurori pentru a obtine mandate de ascultare si interceptare, indiferent de calitatea persoanelor sau de faptele de care acestea sunt suspectate. Asta desi ascultarile pe baza mandatelor de siguranta nationala au fost condamnate inclusiv de CEDO, dar pana in momentul de fata legislatia nu a fost pusa in acord cu hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului. Cea mai noua masura pentru intarirea statului politienesc a fost luata de Guvernul Romaniei.

Printr-un proiect de lege al Guvernului, romanii care isi vor cumpara o cartela pre-pay, vor fi obligati ca incepand cu data de 1 ianuarie 2015 sa se inregistreze cu un document de identitate in baza de date a operatorilor de telefonie si internet. Cat despre cei care detin deja o astfel de cartela preplatita, Guvernul a decis ca daca in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a noilor dispozitii nu se vor inregistra in aceste baze de date, serviciile de care beneficiaza le vor fi suspendate. Decizia Guvernului vine la doar o zi dupa ce Curtea Europeana de Justitie ca Directiva Uniunii Europene, cunoscuta sub numele de “Big Brother”, care prevede stocarea datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie şi internet, care are o lege corespondenta şi in Romania, este nevalida.

Astfel, Guvernul a adoptat un proiect de lege care prevede modificare si completarea Ordonantei de Urgenta nr.111/2011 privind comnicatiile electronice care stabileste noi reguli pentru utilizatorii de cartel pre-pay. Mai exact, noul proiect adoptat de Guvern in sedinta din data de 9 aprilie 2014 prevede ca in urmatoarele sase luni de la intrarea in vigoare a legii, care a fost stabilita pentru data de 1 ianuarie 2015, toti detinatorii de cartele telefonice pre-platite sa depuna un act de identitate, in caz contrar urmand ca operatorul de telefonie mobila sa sisteze serviciile pana la inregistrarea cartelei in baza unui document de identitate. In ce priveste noii utilizatori de cartele pre-platite, acestia vor putea sa achizitioneze astfel de cartele doar in baza unui document de identitate. Proiectul de lege se refera nu doar la persoanele fizice, ci şi la persoanele juridice, care vor fi obligate sa prezinte documente de constituire a societatii in cazul in care vor dori achizitionarea unor cartele pre-pay.

La iesirea de la sedinta de Guvern, ministrul Justitiei Robert Cazanciuc a motivat necesitatea acestei Hotarari spunand ca are rolul de a preveni si de a contracara riscurile la adresa securitatii nationale: "In ultima sedinta a CSAT s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea si contracararea riscurilor la adresa securitatii nationale. Este vorba despre obligatia detinatorilor de cartele prepay de a le inregistra, de a depune un act de identitate. Si, de asemenea, obligatii pentru operatorii de telefonie mobila. (...) Daca nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobila va sista furnizarea serviciului pana cand detinatorul cartelei va inregistra cartela pe baza unui document de identitate. Furnizorii de servicii vor avea obligatia de informa, de a notifica toti detinatorii de cartele prepay cu privire la aceasta obligatie. Practic, din momentul intrarii in vigoare a legii, toti cei care vor dori sa achizitioneze cartele prepay vor avea obligatia de a depune un document de identitate".

De altfel, trebuie precizat ca nu este pentru prima oara cand se discuta despre un proiect prin care utilizatorii de cartele pre-pay sa fie identificati si inclusi in sistemul operatorilor de telefonie mobila. Initiativa a apartinut senatorului Sebastian Ghita, care in 2012, a propus acest proiect, motivand ca trebuie luate masuri de siguranta, ca urmare a atacurilor petrecute la acea vreme in Bulgaria. Inca de atunci, premierul Victor Ponta s-a declarat un sustinator al acestei initative.

Revenind la decizia Curtii Europene de Justitie, intamplator sau nu, si aceasta are legatura tot cu atentatele teroriste.

Adoptata in 2006, dupa atacurile teroriste din Londra si Madrid, Directiva Uniunii Europene, cunoscuta sub numele de “Big Brother”, care prevede stocarea datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie şi internet si-a gasit “sfarsitul” in data de 8 aprilie 2014, cand Curtea Europeana de Justitie a stabilit ca Legea “Big Brother” este nevalida. Mai exact, Curtea de Justitie a UE a apreciat ca aplicarea prevederilor Legii “Big Brother” reprezinta o imixtiune deosebit de grava in drepturilor fundamenale ale omului, aducand atingere dreptului la viata private si la protectia datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, in perioada in care a fost in vigoare, Legea “Big Brother” a reusit sa isi gaseasca corespondent si in Romania. Pentru prima data, o lege similara “Big Brother” a fost initiata, in 2009, intr-un proiect de lege care prevedea stocarea tuturor covorbirilor telefonice si mailurilor timp de 6 luni. Aceasta insa a fost declara neconstitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei, pe motiv ca “afecteaza exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale – dreptul la viata intima, privata şi de familie, dreptul la secretul corespondentei şi libertatea de exprimare”.

Incercarea de introducere a unei legi “Big Brother” si in Romania nu a fost insa data uitarii. Doi ani mai tarziu, in 2011, fostul ministru al Comunicatiilor din Guvernarea PDL, Valerian Vreme si de fostul ofiter SRI si deputat PDL, Adrian Badulescu, au initiat un alt proiect de lege sub o alta forma, dar care cuprindea in mare parte vechile prevederi ale Legii declarate neconstitutionale de CCR. Sub pretextul unor avertizari primite din partea Uniunii Europene, care transmitea Romaniei ca, asemenea Suediei, va intra in procedura de infringement daca nu va adopta o “Lege Big Brother”, dar si cu scuza ca prin detinerea informatiilor retinute se va veni in sprijinul autoritatilor in vederea prevenirii, cercetarii, descoperirii si urmarii penale a infractiunilor si, in special, a criminalitatii organizate, a luat nastere o noua lege care stabileste ca, timp de un an, operatorii de telefonie mobila si de internet vor fi obligati sa stocheze toate datele de identificare a tuturor apelurilor si e-mailurilor, inclusiv apelurile neformate, date pe care, la cerere, vor fi transmise organelor de urmarire penala la 48 de ore de la momentul solicitarii lor.

Intrucat identificarea datelor şi informatiilor posesorilor de cartele pre-pay de catre operatorii de telefonie mobila era imposibila, in cazul unor atacuri sau chiar atentate terioriste, Guvernul a decis adoptarea noului proiect de lege si trimiterea lui in Parlament, cu urmatoarele modificari:

-datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator – reprezinta numarul de telefon ori identificatorul seriviciului de comunicatii cu plata in avans sau cu plata ulterioara, impreuna cu numele, prenumele si codul numeric personal, seria si numarul documentului de identitate, respectiv tara emitenta – in cazul cetatenilor straini – denumirea si codul de identificare fiscala in cazul persoanelor juridice, precum si numele, prenumele si codul numeric personal al reprezentantului legal al persoanei juridice, dupa caz.

-identificatorul serviciului – codul unic de identificare alocat unui serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicatii, inclusive prin internet.

-contractele, inclusiv cele privind serviciile de comunicatii cu plata in avans sau cu plata ulterioara, se incheie in scris , cu un font lizibil, avand marimea de cel putin 10p, pe hartie sau alt suport durabil, vizibil şi usor de citit.

-abonatii au obligatia sa notifice furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului de indata, dar cel mult in 24 de ore din momentul in care a luat cunostinta, despre pierdere sau furtun echipamentului prin care sunt furnizate serviciile de comunicatii electronice, in vederea restrictionarii acestora.

-in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, abonatii si utilizatorii serviciilor de comunicatii electronice preplatite pot opta pentru mentinerea serviciului si incheierea de contracte scrise cu furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului a datelor necesare pentru identificarea lor sau pot renunta la serviciile preplatite, cu restituirea proportionala a contravalorii sumelor achitate şi neutilizate corespunzatoare perioadei pentru care nu beneficiaza respectiva prestatie.

-in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sunt obligati sa informeze, prin mijloace care sa asigure difuzarea in masa, abonatii şi utilizatorii care nu au incheiat contracte scrise cu privire la obligatiile ce le revin potrivit prezentei legi.

-in cazul in care abonatii si utilizatorii nu isi exprima optiunea, furnizorii de retele publice de comunicatii electronice şi furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului suspenda serviciile pana la indeplinirea obligatiei.

-serviciile de comunicatii electronice pot fi reactivate, in masura in care este posibil, doar dupa incheierea contractelor scrise.

-prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2015.

 *Cititi aici proiectul de lege adoptat de Guvern privind cartele pre-pay

*Cititi aici decizia Curtii Europene de Justitie privind Legea Big Brother

*Cititi aici Legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de telefonie şi internet