Judecatoarea Roxana Dan (foto) de la Judecatoria Cluj-Napoca si-a publicat vineri, 25 martie 2022, proiectul cu care spera sa fie aleasa in nou Consiliu Superior al Magistraturii, cel care isi va incepe activitatea in ianuarie 2023. Proiectul cuprinde o serie de masuri de substanta pentru sistemul judiciar, precum schimbarea modalitatii de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau scurtarea mandatului de membru CSM.

Iata fragmente din proiectul de candidatura al judecatoarei Roxana Dan de la Judecatoria Cluj-Napoca (documentul integral este atasat la finalul articolului):

“Bugetul sistemului judiciar in mainile sistemului judiciar

Acest deziderat a fost proclamat aproape in unanimitate de toti actualii membri ai Consiliului in proiectele de candidatura, fara ca el sa fie indeplinit sau sa fie facuti pasi in acest sens de catre actualul Consiliu.

S-a propus in trecut atat ca Inalta Curte sa fie ordonatorul principal pentru toate instantele, cat si Consiliul Superior al Magistraturii, dar, aparent, niciuna dintre cele doua institutii nu a dorit sa isi asume responsabilitatea coordonarii bugetului instantelor, apreciind ca fiind suficient sa si-l coordoneze pe cel propriu. Consider ca este timpul sa iesim din zona de victimizare in care spunem zilnic ca nu sunt bani, ca nu primim bani de la Ministerul Justitiei pentru a acoperi nevoile de baza ale activitatii ori renovarea sediilor, ca nu se emit ordinele de salarizare cum ar trebui, si sa decidem ca este necesar sa preia Consiliul Superior al Magistraturii aceasta sarcina. In ce ma priveste, o asemenea modificare va inlatura multe dintre deficientele de care ne lovim in prezent, inclusiv cele referitoare la aplicarea legislatiei salarizarii ori actualizarea plafoanelor de chirie.

Apreciez important ca sistemul judiciar sa se administreze singur. Iar odata asumata responsabilitatea coordonarii bugetului, multe dintre deficientele actuale legate de satisfacerea nevoilor de baza ale instantelor pentru a-si putea desfasura activitatea, ori aspectele ce tin de modalitatea de aplicare a legii salarizarii in interiorul sistemului, nu vor mai fi de actualitate.

Meritocratie in promovarea la instantele superioare Inclusiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Instantele superioare si, mai cu seama Inalta Curte de Casatie si Justitie, trebuie sa se bucure de profesionisti apreciati de catre sistemul judiciar. Sistemul actual de concurs, atat cel de promovare la Inalta Curte, cat si cel de promovare efectiva, au la baza o serie de criterii care urmaresc, la nivel teoretic, ca cei mai buni dintre cei inscrisi sa acceada la instantele superioare, dar rezultatul pe care il observam in viata reala nu este neaparat acesta, din cauza subiectivismului din cadrul comisiilor de examinare. Dincolo de ideea unui examen-concurs care ar trebui introdus inclusiv la nivel de Inalta Curte, structura comisiilor de concurs trebuie sa fie modificata, iar proba interviului din cadrul Consiliului nu mai trebuie sa fie determinanta, cum este astazi.

In alta ordine de idei, promovarea la instantele superioare trebuie sa fie deschisa atat judecatorilor care si-au luat gradul profesional pe vechea lege, cat si celor care l-au dobandit pe noua lege, fiind nefiresc ca modalitatea de accedere la instantele superioare sa difere raportat la anul in care judecatorul a dobandit gradul, fara ca structura examenului sa fi fost modificata. In prezent, unii colegi pot doar sa se transfere, in timp ce altii pot doar sa participe la promovarea efectiva. Diferenta aceasta de tratament nu are la baza niciun criteriu in afara datei la care judecatorul a obtinut gradul profesional.

Este important ca toti colegii care au luat gradul instantei superioare sa poata ajunge acolo in conditii egale, pe locuri egale si criteriul celui mai bun profesionist sa fie cel castigator. De asemenea, este important ca in sistemul de promovare sa se tina cont de specializarea judecatorului, mai ales de cea in care si-a sustinut examenul de promovare pentru ca munca acelui judecator sa fie intr-adevar una calitativa, punand in balanta mai cu seama interesul sistemului de justitie de a avea buni profesionisti la instantele superioare si nu doar judecatori care sa umple schemele.

Initierea demersurilor de desfiintare a instantelor foarte mici, redesenarea hartilor privind circumscriptiile instantelor si relocarea personalului

Viitorul mandat al Consiliului trebuie sa vizeze inclusiv initierea demersurilor legale pentru desfiintarea instantelor mici, dupa o analiza riguroasa a modalitatii in care acestea functioneaza (analiza care sa vizeze, spre exemplu, acele instante cu mai putin de 4 locuri de judecatori pe schema si unde activitatea este ingreunata din perspectiva faptului ca locurile nu sunt ocupate in majoritatea timpului). Este cunoscut faptul ca aceste instante nu sunt atractive pentru noii intrati in profesie si, de cele mai multe ori, nu se justifica existenta acestora nici prin prisma activitatii efective. Locurile din aceste instante (atat cele ocupate de judecatori cat si cele alocate personalului auxiliar) ar trebui atribuite instantelor mari din proxima vecinatate, cu preluarea circumscriptiilor aferente, operatiune care nu va ingreuna bugetul de stat, ci, din contra, il va usura cu costurile privind intretinerea spatiilor dedicate acestor instante. Prin urmare, prezentata astfel, propunerea de desfiintare ar putea sa primeasca sprijinul politic necesar pentru a fi adoptata.

Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii

Nu este locul si nici prilejul potrivit pentru a critica ultimele doua mandate ale Consiliului, dar dezamagirea sistemului judiciar privind activitatea membrilor si, mai ales, a felului in care Consiliul s-a prezentat in interiorul profesiei nu poate fi ascunsa. Sunt constienta ca nu pot sa cer incredere si nici sa fac promisiuni de mai bine, dar pot sa va asigur ca voi face tot posibilul ca noul mandat al Consiliului sa fie condus de valori precum cooperarea loiala, responsabilitatea permanenta si dialogul civilizat.

Tocmai in acest spirit apreciez ca se impun cateva modificari legislative in ceea ce priveste functionarea Consiliului si mandatul membrilor care il compun, apte pentru a restabili increderea sistemului in institutia Consiliului.

Sunt si eu in asentimentul colegilor care apreciaza ca mandatul de 6 ani poate fi unul prea lung, iar faptul ca activitatea tuturor membrilor este cu titlu permanent creeaza o falie de netrecut uneori intre membrii Consiliului si magistratii pe care ii reprezinta. O modificare de esenta ar trebui sa priveasca art. 23 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, respectiv ca activitatea membrilor (mai putin presedintele si vicepresedintele) sa fie una nepermanenta, reglementata de o maniera care sa permita si activitatea de judecata in instante.

O alta modificare absolut necesara vizeaza statusul functiei de conducere pe care o ocupa membrul ales al Consiliului inainte de inceperea activitatii ca membru CSM. In ce ma priveste, functia de conducere trebuie sa inceteze chiar si in ipoteza unei activitati nepermanente a Consiliului, pentru a nu crea diverse incompatibilitati ori conflicte de interese din aceasta postura. Apreciez ca perpetuarea actualei practici de a fi suspendat pe perioada cat activezi ca membru CSM, inclusiv din functia de conducere, este incompatibila cu un management judiciar sanatos al respectivei instante, iar reluarea activitatii de conducere a unei instante dupa 6 ani petrecuti in Consiliu departe de activitatea de judecata este de nedorit.

Prezenta membrilor la sedintele sectiei ori ale plenului trebuie sa fie obligatorie, mai putin in acele situatii in care exista imposibilitate fizica, iar votul exprimat trebuie sa fie unul valid, fie ca se manifesta in sens pozitiv, negativ sau, cu titlu de exceptie, o abtinere. Practica voturilor nule nu poate fi perpetuata in viitorul Consiliu, deoarece lipseste de credibilitate institutia in sine.

Hotararile sectiei in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor trebuie sa fie motivate la momentul pronuntarii, dupa modelul deja regasit in Codul de procedura penala, fiind inadmisibila impunerea unor sanctiuni, ca cea a excluderii din profesie fara o motivare adecvata la momentul pronuntarii sanctiunii.

In final, se impune crearea unui mecanism de feedback constant pe care membrii Consiliului sa il primeasca de la cei pe care ii reprezinta si a unui canal de comunicare direct intre membrii si colegii din instante, in ipoteza in care modificarea modalitatii de functionare a Consiliului nu ar fi agreata.

Consider ca organizarea unor intalniri trimestriale sau semestriale, pe platforme online cu colegii din instante, pe diferite teme si proiecte in derulare ale Consiliului ar fi apte sa recladeasca increderea in institutia Consiliului si, mai ales, in functia sa de reprezentare si administrare a sistemului judiciar si, totodata, sa consolideze unitatea sistemului judiciar”.

* Cititi aici integral proiectul de candidatura al judecatoarei Roxana Dan de la Judecatoria Cluj-Napoca