14 aprilie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REPRESIUNEA PSIHIATRICA – Cutremurator: o femeie a fost internata 5 luni la nebuni sub pretextul ca si-a permis sa adreseze prea multe petitii catre autoritati. Referatul prin care procuroarea Alexandra Pop de la PJ Constanta a cerut instantei internarea fortata a lui Cati Barzecu: „Pe temele delirante, incluzand litigiozitatea patologica cu abuz de petitii patologic, discernamantul este abolit”. CPP nu permite un control judecatoresc real asupra masurii internarii nevoluntare (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

28 martie 2021 17:48
Vizualizari: 6524

Procurorii si judecatorii carora li s-a pus pata pe un om pot oricand sa-l execute ocolind masurile preventive clasice (retinerea, arestul, controlul judiciar etc.). Mai exact, au la dispozitie masura internarii medicale nevoluntare intr-un spital de psihiatrie – masura definita in articolele 247 si 248 din Codul de procedura penala. O masura asupra careia legiuitorul nu a impus un control judecatoresc riguros, cum se intampla la masurile preventive enumerate mai sus. Altfel spus: daca un magistrat are ceva cu tine ori daca primeste vreo comanda politica, poti sa zaci in ospiciu cu lunile sau chiar cu anii – in functie de cat de mult tine parchetul dosarul la sertar, netrimitandu-l in judecata.



Iar situatia despre care veti citi mai jos nu este una izolata, in ultima jumatate de an presa scriind despre mai multi oameni inchisi la psihiatrie prin hotarari judecatoresti. Tocmai aceasta realitate a facut-o pe senatoarea Diana Iovanovici-Sosoaca sa-i semnaleze ministrului Justitiei, Stelian Ion, posibilele abuzuri judiciare (detalii mai jos). Iar raspunsul ministrului Ion a venit luni, 22 martie 2021.

Cazul concret la care ne referim este cel al unei femei din Constanta, pe nume Cati Barzecu, care a ajuns sa fie internata la psihiatrie timp de 5 luni, printre altele pentru ca si-a permis sa adreseze numeroase petitii catre autoritati. Motivul apare inclusiv in raportul medico-legal intocmit nu de catre niste nespecialisti, ci de doi medici psihiatri, un medic legist si un psiholog. Situatia este cu atat mai scandaloasa, cu cat dreptul la petitionare este ocrotit de catre insasi Constitutia Romaniei, la art. 51.

Mentionam ca Barzecu a fost aparata in instanta de catre avocatii Raluca Lupan (foto stanga) si Dan Chitic (foto dreapta).

Totul a inceput in septembrie 2020, cand Cati Barzecu a ajuns in fata Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta dupa ce ar fi avut o altercatie cu niste vecini. Nu insistam asupra starii de fapt, intrucat o gasiti in referatul prin care la 18 septembrie 2020 procuroarea Alexandra Pop de la PJ Constanta solicita instantei „luarea masurii de siguranta provizorie a internarii medicale in Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca, jud. Buzau, fata de suspecta Barzecu Cati (...) pana la insanatosire sau pana la ameliorarea care inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii”.

Ceea ce ne intereseaza in schimb este parcursul judiciar al cazului dupa ce procuroarea Pop a emis referatul mentionat.


Daca uzezi in exces de dreptul constitutional de petitionare, risti sa fii trimis la balamuc


La trei zile dupa referatul Alexandrei Pop, prin Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 3267/280/A1 psihiatrie/2020 din 21 septembrie 2020, comisia de expertiza medico-legala psihiatrica formata din dr. Mihai Onciu (medic primar legist la Serviciul Judetean de Medicina Legala Constanta), dr. Mihaela Oprea si dr. Raluca Adina Cotan-Grigorean (cele doua din urma activand ca medici primari psihiatri la Sectia Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta), comisie careia i s-a adaugat psihologul Coca Tincuta Dumitru, i-a pus lui Cati Barzecu diagnosticul de „Tulburare deliranta persistenta (delir multiplu: persecutie, prejudiciu, urmarire, grandoare, erotoman). Tulburare de personalitate de tip mixt (paranoic si narcisic)”.


Interesant este insa ceea ce spun medicii in raport:


[Cati Barzecu] abuzeaza de petitii: reclamatii, plangeri penale, plangeri impotriva solutiilor in dosarele penale, procese civile, cereri de audienta adresate diverselor institutii (judecatorie, parchete, inclusiv DNA, politie, Consiliul Superior al Magistraturii, DSP, Colegiul Medicilor, spital, RADET Constanta etc.), iar persoanele vizate sunt: parintii sai, magistrati, medici, politisti, primarul municipiului Constanta, functionari membrii asociatiei de proprietari, vecini la bloc, alte persoane.

In acest sens, isi mobilizeaza toate resursele pentru solutionarea petitiilor, in conformitate cu ideile sale delirante. Studiaza si interpreteaza in mod propriu codurile civil si penal, precum si cele de procedura. Asociaza si interpreteaza, in aceeasi maniera, date si informatii de presa si de pe Internet. Conform datelor de ancheta, din 2009 pana in prezent a adresat institutiilor judiciare peste 100 de plangeri penale. In ultimii 2 ani, numai la Sectia 2 Politie Constanta au fost inregistrate 20 de plangeri penale. La randul ei, a fost reclamata de persoane cu care era in conflict in 7 dosare. (...)

Pe temele delirante, incluzand litigiozitatea patologica cu abuz de petitii patologic, precum si in raport cu fapta de lovire comisa la data de 17.04.2020, discernamantul este abolit. Pericol social ridicat.

Problema este ca sintagma „litigiozitate patologica” nu apare in randurile tulburarilor psihice, fiind cel mai probabil o gaselnita a psihiatrilor mentionati mai sus. Acest lucru nu a contat insa pentru judecatoarea Alina Crasovschi de la Judecatoria Constanta, cea care la 4 noiembrie 2020, in dosarul nr. 21490/212/2020, a admis cererea procuroarei Alexandra Pop de la PJ Constanta si a trimis-o pe Cati Barzecu la Spitalul de Psihiatrie Sapoca, dand copy-paste din referatul procuroarei si din raportul medicilor psihiatri.


Singura contributie notabila a judecatoarei a fost sa distorsioneze art. 51 din Constitutie privind dreptul de petitionare:


S-a sustinut de catre aparare faptul ca raportul de expertiza a formulat, in considerentele si concluziile sale, o opinie ce nu are legatura cu fapta pentru care este cercetata suspecta in cadrul dosarului penal in care s-a formulat propunerea de luare a masurii internarii medicale nevoluntare, apararea vizand sintagma de 'litigiozitate patologica'.

Cu toate acestea, judecatorul observa ca evaluarea pericolului pe care suspecta il prezinta pentru societate nu se poate limita exclusiv la fapta de lovire ce face obiectul dosarului penal (care, intr-adevar, este de o gravitate mica, dar care a fost savarsita de catre suspecta tot pe fondul 'litigiozitatii patologice'), ci, cum in mod corect au procedat medicii redactori ai raportului de expertiza, acesta trebuie evaluat cu luarea in considerare a intregii conduite a suspectei in societate, in relatiile cu familia, autoritatile sau cu vecinii acesteia. (...)

Judecatorul retine ca formularea unor actiuni in fata instantelor judecatoresti reprezinta un drept constitutional recunoscut cetatenilor care si-l exercita cu buna-credinta, care au discernamant si care au o conduita procesuala onesta, fara ca psihicul acestora sa fie afectat de tulburari de natura a le afecta discernamantul.

In situatia suspectei Barzecu Cati, se constata ca discernamantul acesteia este abolit, asa cum rezulta din raportul de expertiza aflat la dosar, astfel incat cererile repetate adresate instantelor judecatoresti sau toate celelalte petitii, sesizari, formulate fie la Colegiul Medicilor (cum sunt cele depuse la dosar de catre suspecta), fie unor organe de cercetare disciplinara a magistratilor, politistilor, primarilor sau altor persoane care nu ii impartasesc opiniile (a se vedea cele consemnate in primul paragraf de la pagina 6 a raportului de expertiza), contureaza tabloul general al conduitei suspectei in societate.

Din aceasta perspectiva, se retine ca aceasta prezinta pericol pentru normala desfasurare a relatiilor sociale, afectand nu doar activitatea institutiilor statului, ci si viata persoanelor cu care intra in contact (inclusiv pe cea a parintilor sai), pe fondul acestei 'litigiozitati' suspecta savarsind si fapta de lovire ce face obiectul prezentului dosar penal”.


Problema este ca judecatoarea Alina Crasovschi a interpretat dupa bunul plac articolul 51 din Constitutie, care nu ingradeste in niciun fel dreptul de petitionare:


(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.

(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.

(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii”.


Nici a doua instanta n-a fost mai miscata


Argumentatia judecatoarei Crasovschi a fost preluata pe nemestecate de catre magistratii Stefania Pirlogea si Leonard Iustin Bourceanu de la Tribunalul Constanta, cei care in 16 noiembrie 2020 au mentinut-o pe Cati Barzecu inchisa in Spitalul de Psihiatrie Sapoca. Hotararea tandemului Pirlogea-Bourceanu este cu atat mai scandaloasa, cu cat cei doi au respins, cu o argumentatie mai mult decat superficiala, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de catre avocatul Dan Chitic asupra articolelor 247 si 248 din Codul de procedura penala, care nu permit un control judecatoresc real asupra internarii fortate, chiar daca aceasta este o masura preventiva de facto, la fel ca retinerea, arestul si controlul judiciar. (Va vom prezenta exceptia in episodul viitor.)


Cinci luni de chinuri. Ghinion la Constanta, noroc la Buzau


Calvarul lui Cati Barzecu a luat sfarsit in data de 9 februarie 2021, cand femeia a inaintat instantei din proprie initiativa o contestatie impotriva internarii abuzive. Interesant este ca de data aceasta destinatarul nu a mai fost Judecatoria Constanta, ci Judecatoria Buzau. Placuta surpriza a facut nu doar ca judecatoarea Vasilica Rosca de la Judecatoria Buzau sa-i admita femeii cererea si sa dispuna eliberarea ei din ospiciu, dar o propunere in acelasi sens a venit si din partea procuroarei de sedinta Cristina Rosu de la PJ Buzau.

Judetul Buzau s-a dovedit de mai bun augur pentru Cati Barzecu decat judetul Constanta si din alt punct de vedere: raportul de expertiza care a convins-o pe judecatoarea Rosca sa puna capat internarii abuzive fusese redactat de catre Serviciul Judetean de Medicina Legala (SJML) Buzau, in timp ce primul raport (cel privind asa-zisa „litigiozitate patologica”) fusese opera SJML Constanta.


Prezentam principalul fragment din incheierea prin care judecatoarea Vasilica Rosca a eliberat-o pe Cati Barzecu din spitalul de psihiatrie (dosar nr. 15682/200/2020):


Instanta retine ca, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana [a Drepturilor Omului] a enuntat trei criterii care permit clarificarea notiunii de 'alienat', precum si conditiile in care se poate dispune internarea unei persoane. O persoana nu poate fi considerata 'alienata' si nu poate fi privata de libertate decat in cazul in care alienarea sa a fost dovedita, iar tulburarea are un caracter sau o dimensiune care justifica internarea; internarea nu se poate prelungi in mod valabil fara ca respectiva tulburare sa persiste (Winterwerp impotriva Tarilor de Jos, 24 octombrie 1979, pct. 39, Johnson impotriva Regatului Unit, 24 octombrie 1997, pct. 60).

In aceasta privinta, nicio privare de libertate a unei persoane considerate alienate nu poate fi considerata conforma articolului 5 alin. 1 lit. e) din Conventia Europeana [a Drepturilor Omului], daca aceasta s-a stabilit fara consultarea unui medic specialist.

Astfel, statul trebuie sa aplice norme medicale obiective pentru a stabili starea de alienare a unui individ. In aceste conditii, CEDO s-a referit la gradul de pericol pe care persoana in cauza il reprezinta pentru ea insasi sau pentru cei din jurul sau, grad de pericol care, asemenea existentei eventualei alienari, trebuie sa fie stabilit pe baza unei expertize medicale. In fine, s-a precizat ca statul nu poate dispune internarea unui individ decat pe durata existentei tulburarii mintale, criteriu din care rezulta implicit dreptul de a recurge la control periodic asupra masurii internarii intemeiate pe alienatie, acest argument avandu-si bazele in continuitatea existentei bolii psihice respective.

In acelasi context, Curtea a statuat ca in cazul in care tulburarile care au determinat privarea de libertate inceteaza, persoana trebuie eliberata de indata. (CEDO, hotararea din 18 iunie 1971, cauza De Wilde, Ooms si Versyp contra Belgiei; CEDO, hotararea din 4 aprilie 2000, cauza Witold Litwa contra Poloniei; CEDO, hotararea din 23 februarie 1984, cauza Luberti contra Italiei).

Din concluziile raportului medico-legal de expertiza psihiatrica nr. AIPSI/8/50/06.01.2021, intocmit de SJML Buzau, urmare examinarii bolnavului in comisia din 11.01.2021 si 18.01.2021, in baza dispozitiilor art. 569 alin. 4 din Codul de procedura penala, rezulta ca bolnavul sufera de 'tulburare paranoida de personalitate', iar pe baza coroborarii datelor obtinute din documentele medicale cu evolutia bolnavului in timpul internarii si cu examenul psihic actual ('pe timpul internarii, pacienta a fost cooperanta, nu a fost implicata in conflicte si nu a necesitat tratament psihotrop'), comisia considera oportuna si propune incetarea masurii de siguranta prevazute de art. 110 Cod penal, intrucat pentru diagnosticul de tulburare de personalitate paranoida sunt intrunite 6 criterii de diagnostic din 7, conform ICD-10.


Sosoaca a intrat pe fir


Spuneam la inceput ca spetele vizandu-i pe Cati Barzecu si pe alti romani internati in ultima perioada la psihiatrie pentru simplul fapt ca au incercat sa-si ceara drepturile ori ca au protestat impotriva restrictiilor pandemiei i-au atras atentia senatoarei Diana Iovanovici-Sosoaca. La 3 martie 2021, Sosoaca i-a adresat urmatoarea intrebare ministrului Justitiei, Stelian Ion (vezi facsimil 1):


Obiectul intrebarii: Mdsura de siguranta provizorie a intemdrii medicale in spitalele de psihiatrie luata de instantele de judecata in starea de alerta

Stimate Domnule Ministru,

Asistam de cateva luni la rnasuri adoptate de instantele de judecata cu privire la inlocuirea inchisorii, arestului, cu intemarea in spitalele de psihiatrie. Este una dintre cele mai mari amenintari la libertatea cetatenilor, raportat la starea de alerta in care ne aflarn, stare care induce ideea de 'noua normalitate'. S-a ajuns ca aceasta masura sa fie adoptata in cazurile persoanelor care depun ln exces plangeri la institutiile statului, exercitandu-si, in fapt, un drept constitutional. De aici si pana la a interna toti activistii civici vocali nu mai este decat un pas.

Astfel, va solicit sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Masura provizorie a internarii medicale provizorii nevoluntare este noua arma a 'statului de drept' roman impotriva opozantilor de orice fel?

2. Cum se poate explica internarea nevoluntara pe termen nelimitat a persoanelor ailate inclusiv in faza de urmarire penala?

3. Care este pozitia oficiala cu privire la aceste internari nevoluntare pe termen nelimitat, folosite de instantele de judecata de cateva luni?

4. Care sunt criteriile de aplicare a art. 247, 248 C. Pr. Pen. pe baza carora cetateni fara probleme de sanatate sunt internati in spitalele de psihiatrie, pe termen nelimitat?

5. Care sunt criteriile de apreciere a starii psihiatrice de catre un judecator, in conditiile in care nu are studii medicale, astfel incat sa distruga viata unui om normal, printr-o internare nevoluntara pe termen nelimitat?

6. Cum se exercita controlul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale acestor persoane internate nevoluntar pe termen nelimitat, astfel incat sa existe siguranta ca un om sanatos nu poate fi integrat eronat la categoria de 'persoane cu probleme psihice'?

 



La randul lui, luni, 22 martie 2021, ministrul Stelian Ion s-a limitat la a-i indica Dianei Sosoaca textele legale relevante, fara insa a face vreun comentariu asupra abuzurilor la care se dedau parchetele si instantele, facand din internarile la psihiatrie o noua arma stalinista impotriva unor persoane incomode (vezi facsimil 2).

 



Sa nu repetam istoria!


In incheiere, Lumea Justitiei va recomanda cartea „Psihiatria sub dictatura. O carte alba a psihiatriei comuniste romanesti”, scrisa de doctorii Ioan si Toma Cucu – o lucrare ce dezvaluie cumplitele abuzuri la care s-a dedat regimul comunist impotriva opozantilor politici. Iar practicile au continuat chiar si dupa Revolutie, ultimele cazuri documentate datand din 1991. Volumul poate fi descarcat de pe Scribd.com facand click aici. (Conditiile pentru descarcarea gratuita constau in logarea cu contul de Facebook si incarcarea unui document la schimb.) De altfel, marturii privind torturarea romanilor anticomunisti internati in ospicii ofera si fostul tortionar comunist Frant Tandara, in interviul-fluviu acordat scriitoarei Doina Jela si aparut in volumul „Drumul Damascului. Spovedania unui fost tortionar”, ce poate fi comandat, de exemplu, de aici.


* Cititi aici referatul prin care procuroarea Pop a cerut internarea

* Cititi aici incheierea judecatoarei Crasovschi, de internare in ospiciu a lui Cati Barzecu

* Cititi aici incheierea prin care judecatorii Pirlogea si Bourceanu au confirmat-o pe Crasovschi

* Cititi aici incheierea de eliberare, semnata de judecatoarea Rosca

Comentarii

# MN date 28 martie 2021 18:14 +9

In cazul asta inteleg ca nu mai trdbue sa ma plang oarchetuluj? Sau instantei? In cazul meu inseamna ca nu mai pot sa ma plang impotrjva tedgeversari, sau impotriva actelor procurorului. Mai mult daca faci plangere impotriva unui magistrat din CSM inseamna ca dispune subalternilo di parchet sau instanta sa ma interneze pentrh a scapa de dosarul penal, asta inteleg eu sa nu ne mai plangem impotriva lor

# Ce „nebun” judecător de la CA C-ța... date 28 martie 2021 19:16 +7

... care a admis o contestație a„nebunei” :eek: nr. ds. 222/36/2018 27.06.2018 Ora estimata: 23:59 Complet: - C. 13 C.P. şi P.I. Tip solutie: admite plângerea Solutia pe scurt: În baza art.341 alin.6 lit.b Cod procedură penală, Admite plângerea petentei BARZECU CATI formulată împotriva Ordonanţei nr.84/P/2017 din 09.02.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Desfiinţează soluţia de clasare a urmăririi penale din Ordonanţa de clasare nr.84/P/2017 din 09.02.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi trimite cauza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în vederea completării urmăririi penale. În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, Cheltuielile avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu azi, 27.06.2018. :eek: :eek: MINISTRUL JUSTIȚIEI AR TREBUI SĂ TRIMITĂ O GARNITURĂ DE BOUVAGOANE LA CONSTANȚA, SĂ ÎMBARCE DE-A HURTA TOATĂ MAFIA JUDICIARĂ ȘI S-O ADUCĂ LA ANCHETĂ ÎN BECIURILE DE LA DOFTANA. :-?

# Amzu Eugenia Dorina este magistrat date 28 martie 2021 19:21 +30

Intimatul din dosarul anterior menționat este magistrat la Judecătoria Constanța. QED! :eek: Așadar, este mai mult decât evident că speța de mai sus reprezintă încă un odios exercițiu de represiune, organizat, instrumentat și desfășurat de GRUPUL INFRACȚIONAL ORGANIZAT - „MAFIA JUDICIARĂ SNR*” (*SNR - Societate fără NICI un fel de Responsabilitate)

# Astea de la Judecătoria Constanța... date 28 martie 2021 19:29 +2

... sunt coleguțele la cataramă cu (de acum) vestita Corina Eugenia Jianu - „proprietara în drept... penal” a 7 anișori de temniță (nedefinitivă) încasați pentru 2 infracțiuni de abuz în serviciu și luare de mită. link: https://universul.net/fostul-primar-al-orasului-navodari-si-judecatoarea-corina-eugenia-jianu-condamnati-la-9-respectiv-7-ani-de-inchisoare-cu-executare-pentru-retrocedari-ilegale-de-terenuri/

# Parerea mea date 28 martie 2021 20:35 +2

Cum e luju cu dubla masura? Femeia asta are dreptate - si chiar are - dar in cazul Camelia Bogdan vreti sa o scoateti ca nu se mai bucura de buna reputatie, tot pentru ca si-a uzat dreptul constitutional la petitie?

# Andrei Muresan date 28 martie 2021 21:12 +41

Valentin, după acești ticăloși, și eu sunt nebun! Tatal meu, fost deținut politic, a fost ucis de către doctori, în spitalul "Sfântul Sava din Iași. A fost internat fără covid, și după doua saptamani a fost ucis în acel spital al morții. "Buna ziua Iași" a publicat un material tulburător. Ca fiul cel mai mare, am cerut spitalului, certificatul de deces. Spitalul a trimis doua documente prin care se arata ca nu am acest drept!? Avocatul D.T, a cerut și el acest certificat, dar a primit răspuns negativ. M-am adresat peresedintelui României, în repetate rânduri (20 de plângeri). Consilierii lui mi-au răspuns într-un final, cerând ministerului de Interne sa cerceteze cazul. Bineînțeles, desi au primit "ordin" de la Cotroceni, nu am primit decât, "vor cerceta". Tata a fost ucis în august 2020 și îngropat într-un sac de plastic. Ii blestem sa fie îngropați, toți acești ticăloși, în saci de plastic, în gropi comune și acoperite cu var. Va blestem din Statele Unite ale Americii!

# maxtor date 28 martie 2021 23:44 0

"delir erotoman"-e,uite atunci dr. Mihaela si dr. Raluca sunt FRIGIDE,geloase si invidioase!("pisicologul" nu are niciun drept sa participe la evaluari d-astea;au incalcat secretul medical,pisicologul e un fel de ambulantzier cu diploma;apropos,sediul colegiului piscicologilor,in proximitatea sectiei 16,depaseste cu mult inaltimea zonei,hybrisul e cu ei!)

# Lita date 29 martie 2021 04:09 +101

Bravo doamnei senator!

# Doamne Fereste! date 29 martie 2021 10:03 -101

Toti cei care o cunosc pe aceasta biata fiinta internata la ospiciu isi dau seama cu usurinta ca are grave probleme si ca locul ei nu e printre oamenii normali ..In ciuda evidentei cei doi avocati încearcă sa ne convinga de contrariul. Sper ca hotararea sa nu ramana definitiva...Doamne fereste- ne de boli si de oameni care incurajeaza aetfel de situatii!

# Neamul lui Bicilis date 29 martie 2021 11:56 +26

Represiunea psihiatrica este de mult utilizata in Romania. Eminescu a avut parte de ea! Regimul totalitar comunisto-bolsevic a valorificat din plin psihiatria tortionara. In ultimii 10 ani psihiatria este utilizata ca mijloc de represiune in penitenciare. Psihiatrii de la INML sunt parteneri de nadejde ai procurorului, manipuland testarea in sensul dorit de satrap, nicidecum conform realitatii. In afara de aceasta doamna, mai sunt multi altii ce sunt indrumati de procurori si judecatori spre satrapii psihiatrii. Tipul de la Timisoara ce l-a trimis la origini pe Arafat a ajuns si el tot sub ingrijirea psihiatrilor prin intermediul judecatorului. Daca esti internat intr-un centru de psihiatrie, chipurile sub observatie, si refuzi tratamentul "propus", este diagnosticat imediat ca psihotic. Ati aflat tarziu de represiunea exercitata prin intermediul psihiatriei!

# Gilu date 29 martie 2021 12:30 0

Cum bine zicea maestrul Mircea Dinescu: Prin aceasta l-ati pupat pe Ceausescu, fix in cur...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 13.04.2021 – Ionut Matei se face notar

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva