Magistratii-activisti care pana mai alaltaieri se dadeau de ceasul mortii pe tema reformelor operate de PSD si ALDE in legile justitiei mai bine ar casca ochii cum trebuie si ar purta o discutie asezata cu privire la adevaratele lipsuri ale celor trei acte normative. O astfel de hiba a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor v-am prezentat-o acum doua saptamani: faptul ca ea nu interzice ca un magistrat sa schimbe roba de judecator cu cea de procuror oricat de des doreste (click aici pentru a citi).

De data aceasta, Lumea Justitiei va arata cum poti sa incasezi salariu baban de judecator sau procuror, dar sa nu prestezi munca pentru care ai fost pregatit (solutionarea dosarelor), ci sa te lafai intr-o sinecura, plimband niste hartii. Mecanismul stipulat in toate cele trei legi ale justitiei (303, 304 si 317 din 2004) se numeste detasarea la diverse institutii (CSM, Ministerul Justitiei, INM etc.), pe care o pot dispune sectiile Consiliului Superior al Magistraturii. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, art. 58 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stipuleaza ca daca salariul din functia unde este detasat este mai mic decat cel pe care il incasa cand muncea la dosare, atunci magistratul ramane cu salariul de judecator sau de procuror. In caz contrar, magistratul beneficiaza de salariul mai consistent din functia unde a obtinut detasarea.

Iata textul legal mentionat:

„In perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza calitatea de judecator sau procuror si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este detasat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta isi pastreaza indemnizatia de incadrare lunara si celelalte drepturi banesti”.

In aceeasi Lege nr. 303/2004, articolul 58, alineatul 2 prevede ca „durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani” si ca „detasarea se prelungeste o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani”. Totusi, actul normativ nu interzice o noua detasare, pe aceeasi functie sau pe alta, incepand chiar cu a a doua zi dupa expirarea primei detasari. De aceasta portita legislativa a profitat in ultimii 12 ani judecatoarea Andreea Simona Uzlau (foto), de la Curtea de Apel Ploiesti, cea care de la 1 februarie 2008 pana in prezent a activat doar 9 (noua zile) ca judecatoare de scaun, in rest stand doar la CSM, prin detasari succesive. Joi, 6 februarie 2020, Sectia pentru judecatori din CSM i-a aprobat Andreei Uzlau detasarea la CSM incepand cu data de 10 februarie 2020, dupa ce precedenta detasare ii expirase la 1 februarie.

Redam minuta judecatorilor CSM:

„Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat detasarea la Consiliul Superior al Magistraturii a doamnei judecator UZLAU ANDREEA, judecator la Curtea de Apel Ploiesti, incepand cu data de 10.02.2020, pe o perioada de 3 ani (7 Da, 3 Nu)”.

Totul a inceput in 7 mai 2002, cand in Monitorul Oficial a fost publicat Decretul prezidential nr. 250 din 4 aprilie (il gasiti aici), prin care Andreea-Simona Stoica (viitoare Uzlau) era numita judecatoare definitiva la Judecatoria Sectorului 2. Pana in 2008, magistrata a parcurs ambitioasa treptele profesionale, obtinandu-si prin concurs gradele de tribunal si de curte de apel.

In 24 ianuarie 2008, prin Hotararea nr. 12, cu unanimitate de voturi, Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii i-a aprobat Andreei Stoica (viitoare Uzlau) detasarea de la Curtea de Apel Bucuresti la CSM timp de 3 ani.

In 9 decembrie 2010, prin Hotararea nr. 1248, aceeasi sectie i-a prelungit detasarea cu 3 ani, de la 1 februarie 2011, asa cum permite explicit Legea 303/2004. De data aceasta, nu a mai existat unanimitate in cazul judecatoarei Andreea Uzlau.

Totusi, unanimitatea a revenit in 8 octombrie 2013, cand, prin Hotararea nr. 908, Sectia pentru judecatori i-a aprobat detasarea pe 3 ani la CSM, incepand cu data de 1 februarie 2014.

Prezentam cel mai important pasaj din argumentarea Sectiei pentru judecatori:

„A manifestat constant preocupare pentru asigurarea unui management corespunzator la nivelul compartimentului pe care il conduce (n.r. Serviciul legislatie si documentare din CSM) si s-a implicat de fiecare data, intr-o maniera constructiva, in rezolvarea tuturor aspectelor ce tin de competenta acestui serviciu.

De asemenea, se retine ca, pe baza unor solide cunostinte juridice, cu o vasta cuprindere a institutiilor fundamentale ale dreptului si practicii judiciare, doamna judecator se constituie intr-un sprijin real pentru personalul serviciului pe care il conduce, in realizarea lucrarilor cu un grad ridicat de complexitate repartizate.

Totodata, pe langa activitatea de coordonare specifica functiei de conducere, doamna judecator Uzlau Andreea Simona a participat, in numeroase situatii, ca reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, la sedintele juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului, la intruniri organizate de Ministerul Justitiei sau la diferite grupuri de lucru”.

Tot de vot unanim a beneficiat Andreea Uzlau in 21 noiembrie 2016, cand, prin Hotararea nr. 1497, Sectia pentru judecatori i-a prelungit judecatoarei Uzlau detasarea pe 3 ani la Consiliul Superior al Magistraturii – Directia legislatie, documentare si contencios (din care face parte Serviciul legislatie si documentare), incepand cu 1 februarie 2017. Nu tresariti vazand din nou cuvantul „prelungire”! Asa cum puteti citi in anexe, hotararea din 2013 arata ca pana atunci Andreea Uzlau activase pe o functie de executie. Or, intre timp (pe 29 aprilie 2014), ea fusese delegata intr-o functie de conducere – respectiv cea de directoare adjuncta a Directiei legislatie, documentare si contencios.

Si asa ajungem in ziua de 6 februarie 2020, cand, prin Hotararea nr. 105 (inca nepublicata), Sectia pentru judecatori din CSM i-a aprobat judecatoarei Andreea Uzlau detasarea la Consiliu tot pe 3 ani, incepand cu ziua de 10 februarie. Precedenta detasare expirase la 1 februarie 2020. Asadar, cel putin teoretic, in intervalul 1-10 februarie, Uzlau intrase in dosare, ca judecatoare de scaun.

Instanta si-a cerut judecatoarea inapoi, dar situatia a ramas in coada de peste

In 2017, Curtea de Apel Ploiesti (unde judecatoarea se mutase intre timp, la scurta vreme dupa ce picase concursul pentru Inspectia Judiciara – click aici pentru a citi) a solicitat incetarea detasarii Andreei-Simona Uzlau si revenirea ei la munca, in calitate de judecator de scaun. Totusi, in sedinta din 15 iunie 2017, Sectia pentru judecatori a CSM a amanat discutarea acestei situatii (click aici pentru a citi), iar arhiva Consiliului arata ca aceasta amanare se prelungeste pana in ziua de astazi.

Sa fim bine intelesi

Nu o blamam pe judecatoarea Andreea Uzlau pentru perioada enorma pe care a petrecut-o departe de munca pentru care a fost admisa in magistratura si activand intr-o functie unde la fel de bine ar fi putut fi incadrat cineva din personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor. Problema – repetam – este la Legea nr. 303/2004, care nu interzice explicit detasarile succesive, la nesfarsit, pe functii diferite. Am consultat formele actului normativ inca de la intrarea lui in vigoare (9 decembrie 2004) si am vazut ca niciodata nu a existat aceasta interdictie ad litteram.

De aceea, nu doar judecatoarea Uzlau a profitat de portita legala, ci si alti magistrati. De exemplu, in ultimul link de mai sus puteti vedea cum inca din 2017 existau judecatori si procurori cu peste 11 ani de detasari consecutive. De aceea, bine ar fi ca Parlamentul sa discute cat se poate de serios eliminarea acestui gol legislativ, de care au tot profitat numerosi judecatori si procurori in ultimii 15 ani. Altminteri, exista riscul de deprofesionalizare a magistraturii, prin posibilitatea ca judecatori si procurori valorosi, dar fara chef de munca, sa stea timp indelungat departe de dosare, infipti in sinecuri unde sa nu faca altceva decat sa plimbe niste hartii.

Cititi mai jos hotararile Sectiei pentru judecatori din CSM:

* Hotararea nr. 12/2008

* Hotararea nr. 1248/2010

* Hotararea nr. 908/2013

* Hotararea nr. 1497/2016