Lumeajustitiei.ro va prezinta un caz judiciar jenant, fata de care ne exprimam opinia ca ne este rusine ca in loc sa se ocupe de cazurile cu adevarat de coruptie, DNA se ocupa de dosare de doi bani, fara pericol social, care au generat arestarea si condamnarea la inchisoare a doua cadre medicale din Lehliu – Gara, pentru asa-zise infractiuni de luare de mita, constand in sume de 5 lei, 10 lei sau vreo ciocolata strecurate din proprie initiativa de pacienti in buzunarul halatului medical. “Mitele” nu au fost pretinse, cadrele medicale nu au facut nimic ilegal in schimbul minorelor foloase, chiar procurorii recunosc ca asa era cutuma ca cei care se duc la medic sa lase o mica atentie, dar atentie, pentru ca procurorii DNA Carmen Tundrea si Gheorghe Popovici (semnatari ai rechizitoriului – vezi facsimil) au gandit ca acest caz este unul de coruptie, cele doua cadre medicale au stat 2 luni in arest, iar apoi a fost condamnate la 2 ani si 8 luni, cu suspendare de catre Tribunalul Calarasi.

Sa nu ne mai mire ca ne pleaca medicii in strainatate pe capete, daca pe langa faptul ca sunt platiti de mizerie dupa studii superioare ce au presupus ani indelungati de truda si privatiuni, ajung sa fie aruncati in inchisoare si sa li se distruga carierele doar pentru ca li se mai baga in buzunare cate o ciocolata sau sume marunte, fara ca acestia sa le pretinda.

Din punctul de vedere al DNA, acest caz reprezinta un dosar de coruptie, cu care se va impauna la bilantul anual. Noi credem si spunem ca DNA trebuie sa se ocupe de cazuri serioase, iar daca procurorii acestei structuri ajung sa lege oameni pentru cativa lei, in medicina, invatamant si alte domenii in care angajatii sunt platiti de mizerie, opinam ca nu fac decat sa distruga oameni pe criterii care nu tin de coruptie, ci de traditii care s-au inradacinat inca din perioada comunista. In felul acesta se poate ajunge ca oameni sa fie arestati, condamnati la inchisoare, terminati profesional si lasati pe drumuri, pentru ca au primit o floare sau au acceptat sa li se plateasca o cafea la o intalnire (n.red. - suntem convinsi ca mai toate procuroarele din Romania au primit flori de ziua lor de la avocatii care reprezentau partile in dosare). In acelasi mod pot fi arestati toti chelnerii din Romania, atunci cand primesc cate un bacsis, si mai mult, ca toti cei care ofera aceste mici atentii sa fie aruncati in inchisoare pentru “dare de mita”.

Credem nu exista nevoia sociala si ratiune pentru sanctionarea penala a unor asemenea fapte. Ele pot fi sanctionate disciplinar sau administrativ daca se considera ca e necesar. Dovada a absurditatii sanctionarii penale a unor asemenea fapte, cazul de fata, incheiat cu condamnare, nu are niciun efect util pentru societate, dimpotriva a condus la distrugerea a doua cadre medicale a caror pricepere putea servi multor bolnavi; ancheta a generat costuri uriase si a produs spaime si panica in randul zecilor de pacienti abordati de DNA si fortati sa dea denunturi impotriva cadrelor medicale, pentru a nu fi puse sub acuzare pentru dare de mita, pentru simplul fapt ca aceste persoane au inteles conform educatiei dobandite in societate sa vina din proprie initiativa cu o ciocolata la doctor ori sa strecoare 5 lei – 10 lei in buzunarul halatului.

Evident aici nu mai vorbim de starpirea coruptiei, ci de un exces de zel a unor procurori care in loc sa se ocupe de cazuri serioase, cheltuie banii si resursele statului pe cazuri incadrate pompos la “coruptie”, dar care prin neinsemnatatea lor sustinem ca nu prezinta niciun pericol social. Acesti procurori se lauda cu asemenea dosare, insa rezultatul muncii lor este indoielnic, ba chiar avem convingerea ca lasa in urma zeci de oameni inspaimantati.

Bolnavi citati pe capete si fortati sa dea denunturi. Cat rau produc oamenilor asemenea anchete?

Corina Ileana Dima si Paula Achim, medic si, respectiv, asistent medical la Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Lehliu – Gara au intrat in tinta vajnicilor procurori anticoruptie, dupa ce in cabinetul acestora a fost montat o camera video, care a surprins activitatea ambientala din perioada octombrie – decembrie 2014. S-a constatat ca in aceasta perioada, peste 100 de pacienti care se prezentau la doctor, lasau pe birou ori strecurau in buzunarul halatelor cele doua cadre medicale sume modice, din proprie initiativa, cate o ciocolata ori sume de regula de 5 lei – 10 lei, arareori 50 lei. In niciunul din aceste cazuri, nu s-a identificat, si niciun pacient nu a a discutat cu medicii in sensul unei intelegeri ca in schimbul neinsemnatelor atentii sa beneficieze de vreun favor. Pe baza acestor filmari, vajnicii anchetatori i-au chemat la DNA pe pacienti, acestora li s-au aratat filmele, iar de frica oamenii au recunoscut ca au dat atentiile. Sub presiunea anchetei, multi pacienti au fost determinati sa scrie denunturi. Cine s-ar apuca sa dea denunt ca a dat o ciocolata sau 5 lei – 10 lei la un medic din proprie initiativa? De retinut, chiar si in aceste conditii, niciun pacient nu a declarat ca ar fi negociat cu medicii sa li se faca un favor, chiar procurorii recunoscand in rechizitoiu acest lucru.

In final, dupa transformarea pacientilor in denuntatori, procurorii DNA au clasat cauza in privinta a circa 100 de pacienti pe motiv ca “acestia au denuntat faptele de dare de mita mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in legatura cu aceasta”, fiind evident ca solutia este una in contradictie flagranta cu realitatea, cata vreme oamenii au vorbit doar dupa ce au fost citati – la cateva luni dupa comiterea faptelor - dupa ce li s-au aratat filmarile ori li s-a spus / sugerat ce se stie in legatura cu ce au facut in cabinetul medical. Pe orice logica de bun simt, nu se poate crede ca peste 100 de pacienti au dat buluc la DNA sa denunte doua cadre medicale din Lehliu – Gara, pentru ca le-au dat din proprie initiativa o ciocolata ori 5 lei – 10 lei.

Puse in fata filmarilor efectuate cu mandat cele doua cadre medicale si-au recunoscut faptele. Au fost insa retinute si apoi arestate timp de 60 de zile fiecare, dupa care plasate in arest la domiciliu si control judiciar. In final au fost ttrimise in judecata, iar Tribunalul Calarasi le-a condamnat cu maxima asprime pentru “luare de mita”, dupa cum urmeaza:

-2 ani si 8 luni inchisoare cu suspendare pentru asistenta medicala Paula Achim, careia i s-a retinut ca “mitele” au insumat 1125 lei (72 acte materiale) si careia i s-a pus in carca si faptul ca nu si-a denuntat colega de bioru ca primea atentii;

-2 ani de inchisoare cu suspendare pentru medicul Ilieana Corina Dima, careia i s-a retinut ca “mitele” ar fi insumat 6638 lei (130 acte materiale);

Culmea, in cuprinsul rechizitoriului DNA se arata ca: “imaginile inregistrate in incinta cabinetului medical nu permiteau stabilirea cu certitudine a bunurilor care formeaza obiectului infractiunii de luare de mita, din cauza luminozitatii reduse, a faptului ca inregistrarea a fost alb-negru, a modului in care era efectiv data mita (pe sub birou, printre documente, direct in buzunarul inculpatelor etc); ca nu se purta nicio discutie referitoare la mita, unica afirmatie care era facuta fiiind arareori 'multumescu', ceea ce impiedica identificarea scopului darii/primirii si a legaturii cu atributiile de serviciu ale inculpatelor si ca nu a fost posibila atunci cand se putea presupune ca obiectul mitei era o suma de bani, stabilirea cuantumului ei”.

“Recompensele” transformate in “mita” de procurorii DNA. Martorii au sustinut ca nu au dat mita, ci recompensa pentru modul in care au fost tratati, ca rezultat al propriei vointe

Mai mult, cu privire la ceea ce au declarat martorii – denuntatori, in rechizitoriul DNA se precizeaza: “Martorii antementionati au aratat in denunturile si declaratiile lor ca prezentandu-se la Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Lehliu – Gara, fie pentru emiterea deciziei asupra capacitatii de munca, fie pentru revizuirea deciziei medicale deja obtinute, au remis celor doua inculpate sume cuprinse intre 5 – 200 lei sau alte foloase (ciocolata, cafea, branza, tigari), drept recompensa pentru modul in care acestea s-au comportat cu ocazia solutionarii problemelor pentru care s-au adresat cabinetului pentru a nu fi lasati sa astepte o perioada indelungata intocmirea deciziilor sau pentru ca 'asa se obisnuieste cand mergi la doctor'. De asemenea, martorii audiati au confiat ca nu li s-au pretins banii si foloasele date inculpatelor de catre acestea, actiunile lor fiind rezultatul vointei proprii (vezi facsmil 2)”.

In final, ridicam cateva probleme de principiu:

-chiar era nevoie sa se coboare lupta anti-coruptie la un nivel atat de jos, de neinsemnat, la nivel de mici atentii oferite benevol in virtutea unui obicei comunitar?

-poate constitui acceptarea sumei de 5 lei – 10 lei sau a unei ciocolate folos necuvenit in sensul definitiei infractiunii de mita? De la ce valoare poate porni un folos necuvenit?

-era nevoie sa se ajunga la citarea a peste 100 de pacienti la DNA pentru a fi determinati sa dea denunturi? Cata spaima au tras bietii pacienti chemati pe loturi la DNA?

-era nevoie sa se ajunga la arestarea celor doua cadre medicale (tinute peste 60 zile in arest) si in final la condamnarea lor la inchisoare pentru acceptarea de mici atentii? Exista pericol social in asemenea fapte? Ce s-a castigat din condamnarea celor doua cadre medicale si scoaterea lor din sistemul medical? Va functiona mai bine sistemul medical?

-pedepsele date celor doua cadre medicale sunt echitabile cata vreme infractorii din lotul Microsoft (Dorin Cocos & Co) care au praduit zeci de milioane de euro din avutia statului, au primit doar 2 - 3 ani de inchisoare, cu suspendare, si lasati liberi cu banii furati?

-pentru asemenea cazuri s-a infiintat DNA? Acesta reprezinta un adevarat caz de coruptie?

Sefa DNA se plange ca nu are suficiente resurse umane si logistice, dar in loc ca DNA sa se ocupe de cazurile de mare coruptie, de recuperarea marilor prejudicii, aloca atatea resurse si timp pentru a se ajunge in final la aruncarea dupa gratii a doua cadre medicale care aveau niste salarii amarate si acceptau mici atentii de la pacienti?

In final nu putem concluziona decat ca bine ca nu s-a ajuns ca toti pacientii sa fie inculpati pentru dare de mita, pentru ca la maniera la care a ajuns sa opereze azi parchetul anticoruptie, ar fi fost posibil si acest lucru.